UK Bookmakers

Valentina Cristina Vadana sau poezia ridicată la grad de stea

Scris de IR Rosiianu. Posted in Cultura


Valentina Cristina Vadana – „La grad de Stea”, Ed. Ceconii, Baia Mare, 2017


O mai veche vorbă românească spune că un om, pentru a rămâne nemuritor, trebuie să facă un copil, să ridice o casă, să planteze un copac şi să scrie o carte.
Ei bine, volumul - inspirat numit „La grad de Stea” - cu care intră-n lumea bună a literelor Valentina Cristina Vadana nu este unul prin care ţine cumva să împlinească o prezicere vizionară asupra propriului destin, ci este un alt pas firesc în fiinţarea ei, o mai altfel de prelungire energetică, spirituală.

Spre iarba câmpiei și praful pustiei – Nicolae Scheianu: Pietre din potop

Scris de Mioara Bahna. Posted in Cultura


Știind foarte bine importanța și responsabilitatea rostirii, maramureșeanul Nicolae Scheianu s-a urnit greu spre a-și arăta, din nou, cuvântul artistic în lume, deși el chiar este poet. Sau, de fapt, tocmai de aceea! Este și motivul pentru care cartea Pietre din potop – Editura Vinea, București, 2016 – este a doua pe care o publică, la un interval de două decenii față de prima, încât, mutatis mutandis, aș putea să-l așez, în privința greutății pe care i-o recunoaște actului scrierii, în descendența cronicarului Miron Costin care, în a sa Predoslovie la De neamul moldovenilor, spunea, în acest sens: Eu voi da seama de ale mele, câte scriu. Paralela pe care o fac nu este deloc forțată, cred, de vreme ce, la urma urmei, poezia poate fi citită și ca un letopiseț al contemporaneității.

Ioan Dragoş şi poezia unei vieţi ascunse-ntre coperţi

Scris de IR Rosiianu. Posted in Cultura


Ioan Dragoş – „Acte adiţionale la foaia de observaţie”, Editura Singur, 2017


Poetul Ioan Dragoş s-a situat continuu în afara experimentelor poetice care ne-au marcat istoria recentă, conştient cumva de faptul că afinităţile care-au stat la baza constituirii unora din grupurile care s-au manifestat zgomotos nu aveau cum să ducă la cristalizări şi cum să nască generaţii cu o anumită rezonanţă.
Aşadar, consecvent propriei viziuni poetice, aproape zgârcit cu publicarea versurilor sale, nordicul Ioan Dragoş s-a păstrat cu fervoare într-un anumit etos specific, în limitele acestuia, el impunându-se încet şi sigur printr-o mai altfel de artă combinatorie de cuvinte.

Festivalului folcloric-concurs interjudețean pentru copii “FLORILE SOMEŞULUI” MIREŞU MARE EDITIA a XI-a 23.07.2017

Scris de Gelu DRAGOŞ. Posted in Cultura


Primăria Mireşu Mare în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, Consiliul Județean Maramureș și Școala Gimnazială Mireșu Mare, organizează în data de 23.07.2017, a XI-a  ediţie a Festivalului folcloric ”FLORILE SOMEŞULUI”, pentru copii cu vârsta până la 15 ani.
    Festivalul îşi propune păstrarea şi valorificarea  costumului popular tradiţional,  promovarea interpreţilor de muzică populară autentică şi a dansului popular.
        ORGANIZATORI
Consiliul Județean Maramureș
    Primăria - Mireşu Mare,
           Şcoala Gimnazială Mireşu Mare
           Centrul pentru păstrarea şi valorificarea culturii tradiţionale Maramureş,
Parteneri media : Graiul Maramureşului , Glasul Maramureşului, Stirile MM,, blogul Moara lui Gelu, site-ul Informaţia zilei de Maramureş, Jurnal MM.

Despre cateva probleme mai putin cunoscute din istoria aviatiei romane si nu numai

Scris de Munteanu "Mongolul" Mircea. Posted in Cultura


Din pacate, istoria tehnicii -in general- si a aviatiei -in special- este putin cunoscuta in Romania. Avem istorici buni si foarte buni, auxiliari excelenti, dar se orienteaza spre teme generale. Si sunt -in continuare- extrem de regionalizati. Ancorindu-se doar in istoria locala, cel mult a tarii.
Eu am mai postat pe temele in discutia de azi. Reiau subiectele pentru a le reuni intr-un singur material si a prezenta cititiroului neavizat, fapte care schimba perceptia asupra istoriei noastre -si nu numai-. In sec. XX.
Prima problema supusa atentiei, este dispozitivul de sincronizarea tirului mitralierei prin discul elicei in functiune.  O chestie cu denumire lunga si greu de rezolvat.
De ce aceasta problema?
Pentru ca daca stai sa vorbesti cu un francez, iti va spune -cu probe- ca ei au inventat jucaria aia.

„Geometriile spaţiului” de Nicolae Vălăreanu Sârbu

Scris de Horia Picu. Posted in Cultura


Nicolae Vălăreanu Sârbu s-a „îmbrăcat în haina ponosită a poeziei” şi a scris volumul de versuri „Geometriile spaţiului”, unde se întâlnesc realizări remarcabile, „împregnate” pe alocuri cu uşoare imperfecţiuni. Aşadar,...
Autorul îşi caută împlinirea „la cozile căutătorilor de fericire” tocmai când este prea plin de „nostalgie alunecoasă”. Chiar această expresie mi-a atras atenţia în mod deosebit în prima poezie a volumului. Două cuvinte, doi termeni care vin din sfere diferite, „nostalgia” din lumea gândurilor, a stărilor sufleteşti mai precis şi „alunecoasă”, ceva cât se poate de concret, deranjant câteodată, dar necesar de multe ori. Poetul reuşeşte să creeze, prin apropierea celor două cuvinte unul de altul, senzaţia atât de bine cunoscută că nostalgia se duce încet-încet, locul luându-i-l alunecuşul concretului.

Un poet şi dascăl de limba română temător şi iubitor de Dumnezeu – Cristian Gabriel Moraru

Scris de Gelu DRAGOŞ. Posted in Cultura


Fericiţi sunt cei care cresc într-o familie în care există iubire, înţelegere şi pace! Fericiţi sunt cei care au credinţa şi convingerea că: „O inimă nelocuită de Dumnezeu/Este doar un pumn de ţărână deşartă./Oricâte piedici aş întâlni în drumul meu/Eu le surmontez prin Dragoste şi Artă; (Psalmul 11). L-am citat pe profesorul de limba şi literatura română Cristian Gabriel Moraru, autorul volumului de psalmi „Ieşiri din timpul profan” - psalmi creativişti –volumul I”, Editura „Grinta” Cluj Napoca 2017, Colecţia de lux „eCreator”, director Ioan Romeo Roşiianu. Dar cine este Cristian Gabriel Moraru?  S-a născut la 23 octombrie 1985 în oraşul Roşiorii de Vede, judeţul Teleorman. După cum singur se caracterizează este „profesor titular de Limba şi Literatura Română, poet, eseist, critic şi istoric literar”.

BRESLE TRANSILVĂNENE. ISTORIE ȘI SIMBOL

Scris de MJIA. Posted in Cultura


Viața economică a Transilvaniei a purtat de-a lungul mai multor secole amprenta puternică a instituției breslelor, care, deși a suportat numeroase transformări survenite atât din interior, cât și ca urmare a unor acțiuni externe, a reușit să treacă peste toate vicisitudinile și să supraviețuiască în această formă până la începutul deceniului opt al secolului al XIX-lea.
    Apărute din necesități economico-sociale, aceste asociații profesionale alcătuite din meșteri calificați din aceeași branșă sau din branșe diferite, au fost atestate pentru Transilvania încă din secolul al XIV-lea, deși cu o oarecare întârziere raportat la cele din centrul și apusul Europei, care au constituit modele de organizare. Generalizarea sistemului breslaș în Transilvania are loc în perioada secolelor XV-XVI, când, la solicitarea meșteșugarilor din mediul urban, care urmăreau asigurarea unor privilegii în fața meșteșugarilor străini sau a celor care nu făceau parte din bresle, au fost acordate și chiar reînnoite o serie întreagă de privilegii.

„Împlinirea cuvintelor” de Ioan Romeo Roşiianu

Scris de Horia Picu. Posted in Cultura


La Ioan Romeo Roşiianu fiecare clipă lasă „o amprentă de sânge şi lacrimi / o mulţime de şoapte surâsuri şi taine”. Versurile  autorului băimărean  sunt  uneori abia şoptite pentru a nu strica nimic din tainele lumii, alteori sunt clamate energic pentru a ne trezi din reverie.

Elegant şi melancolic, patetic sau vulcanic, autorul spune
„Sărut amintiri neprăfuite-n vreme / icoana ta-mi creşte-n priviri insomnii/ [...]
  treci printre şoapte cometic / răsădindu-mi în suflet privelişti siderale.”

O carte memorabilă – „Secol de vânzare” (pamflete), Nord Literar, 10, nr. 2

Scris de Gelu DRAGOŞ. Posted in Cultura


 Printr-o conjunctură nefavorabilă mie, ce m-a ţintuit la pat, am avut parte, la început de an 2012, de lecturi consistente, iar bucuria este şi mai mare când autorii cărţilor citite sunt maramureşeni de-ai mei: Florica Bud, Ioan Dragoş, Nicolae Goja, Vasile Morar, Dragomir Ignat.(...) Am pornit cu o curiozitate şi o nerăbdare specifice copiilor în a asculta poveşti spuse seara de bunici, în a citi „prima creaţie literară” din 2012 a scriitoarei Florica Bud, „Secol de vânzare – pamflete” tipărită la Editura „Maşina de Scris”, Bucureşti.

          Încă de la început observăm autoironia fină, cu care ne-am obişnuit să o găsim în cărţile autoarei maramureşene, ca şi multa poezie din frazele scrise în cele 42 de pamflete ale cărţii.

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2017