Nichita Stănescu sărbătorit la 83 de ani de la naştere la Şcoala Gimnazială Mireşu Mare

Scris de Gelu DRAGOS. Posted in Cultura


 Poetul Nichita Stănescu pe numele la naștere şi-n buletinul de identitate Nichita Hristea Stănescu, s-a născut la 31 martie 1933, în Ploiești, județul Prahova. A decedat la 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București.  A fost un mare poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „Dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.

POVEȘTI CU FATA PĂDURII

Scris de Corina Isabella Csiszár. Posted in Cultura


Fata Pădurii la câmp

Merea înt-o zî mătusa mé cu mâncare la câmp, că avea oameni la câmp. Zice:

- Am văzut în Groapa bumbului un căpău (câine, copoi). Şi s-o înturnat o dată păstă cap şi s-o făcut odată o fată mare, atâta de mare.[1]

Fata Pădurii la straturi

Mama mé o fo' micuţă de vo' şase ai şi-o rămas fără mamă. Şi-o fo' slujnică la a lu Liubăr. Şi méré a săpa. Şi o dat de nişte straturi făcute. Şi cum o fo', cum n-o fo', o aflat că acele-s straturile Fétii Pădurii. Tăt felu' de flori di pă câmpuri o fo' pă ele. Tri straturi o fo'.

Miracolul albanez

Scris de George PETROVAI. Posted in Cultura


Da, micuța Albanie (aproximativ egală, ca suprafață și populație, cu 4-5 județe românești), țara mereu luată în tărbacă de făcătorii anecdotelor în ceea ce privește potențialul său militar, de parcă spiritul belicos și înzestrarea militară ar contribui cu ceva la bunăstarea reală a unui popor, când e vizibil pentru oricine că lucrurile stau taman pe dos, Albania, prin urmare, a ajuns să uimească lumea prin progresele economice înregistrate, care progrese nu sunt obișnuitele minciuni statistice de pe alte meleaguri, ci se evidențiază palpabil în formidabilul spor al prosperității: Dacă în anii nouăzeci (adică după înmormântarea bolșevismului), venitul albanezului era de numai 200 de dolari, astăzi el a ajuns la peste 7000 de dolari americani pe cap de locuitor!

Glosari ale singuratatii- Viorel Mirea

Scris de Virginia Paraschiv. Posted in Cultura


De la bun început fac pentru prezumtivul cititor  al rândurilor de față, că nu mi-am propus să produc ceea ce se numeşte în mod curent   cronică de carte, fie ea de întâmpinare, adică elogios convenţională,  sau de rămas bun de la un text după ce l-ai desfigurat cu prejudecăţile tale de lector lehămesit de baia de cuvinte,  sau băltind de săgeţi otrăvitoare, cum că textul pe care l-ai parcurs nu corespunde modelelor mentale , drept care desfiinţezi şi carte şi autor, cu o voluptate perversă  zis obiectivitate critic. Viorel Mirea, căci despre el este vorba, nu-mi este nici indiferent, nici necunoscut. Este adevărat că nu m-am adaptat ncicum stilului său de scriitură.

Dr. Gheorghe Funar şi-a lansat la Baia Mare cartea „Aflăm adevărul despre biografia Fiului lui Dumnezeu?!”

Scris de Gelu DRAGOS. Posted in Cultura


Cunoscut în primul rând ca politician, ca o voce-scut de neam românesc, de alţii ca  extremist şi şef de partid cu ceva probleme, profesor univ. dr. Gheorghe Funar ne surprinde cu această controversată carte „Aflăm adevărul despre biografia Fiului lui Dumnezeu?!” în care autorul clujean vorbeşte despre incertitudinile în ceea ce priveşte biografia Mântuitorului Iisus. Acesta este de părere că există multe semne de întrebare privind: data şi locul naşterii Lui; numele Său; etnia Sa; Adevăratul Popor Ales, ţara din care a venit în Galileea; Limba Sa maternă; a fost sau nu solomonar; înfăţişarea Lui; perioada de adolescenţă şi maturitate (de la 12 la 30 de ani); motivele Răstignirii Sale şi făptaşii; etnia celor care i-au dat lui Iuda 30 de arginţi pentru trădare; data Răstignirii şi data Învierii Sale.

Dezvoltarea și diversificarea cerșetoriei în România postdecembristă

Scris de George PETROVAI. Posted in Cultura


România n-a devenit faimoasă numai prin suita ei de paradoxuri postdecembriste (singura țară creștină ce și-a asasinat conducătorul bolșevic în ziua de Crăciun, acuzat fiind acesta de genocid economic, deși în Decembrie 1989 România era acceptabil industrializată, fără datorii externe și avea de încasat creanțe de ordinul miliardelor de dolari; țară încă bogată și cu tot mai mulți cetățeni ajunși pe culmile disperării; țară care ar putea hrăni cam 100 de milioane de guri, dar care-și lasă pământul în paragină ca să împrumute bani din care cumpără de la sforarii internaționali circa 70% din alimentele intens chimizate ce ajung pe mesele românilor etc.), ci și prin alte multe aspecte ce-i conferă un inconfundabil iz balcanic: gunoaie pretutindeni, dar mai ales lângă coșuri și tomberoane, străzi înguste și prost întreținute, dar pe care se poate vedea cea mai mare densitate de mașini luxoase din această parte a Europei, orașe luate cu asalt de autoturismele parcate pe unde se nimerește, de regulă pe trotuarele tot mai nesigure și stresante pentru pietoni, haite de câini vagabonzi și, desigur, nelipsiții cerșetori.

Poetul Gelu Dragoş premiat la un festival internaţional de poezie

Scris de Necenzurat. Posted in Cultura


Printre premianţii Festivalului Internaţional de Poezie „Călător prin stele” de la Oneşti, coordonator scriitoarea Mariana Bendou, dedicat Poetului Naţional Mihai Eminescu s-a numărat şi poetul maramureşean Gelu Dragoş cu poemul „Nu ştiu”. În acest sens a fost editată şi o antologie unde poetul maramureşean se află. Felicitări!

Nu ştiu

Nu ştiu decât o poartă prin care să te apropii
Nu ştiu decât o poartă prin care mai poţi trece
Ca vântul care suflă şi tremură, doar plopii,
Dincolo e Poetul... nemuritor şi rece.

Brevetele lui Aurel Vlaicu şi Traian Vuia, salvate cu radiaţii ionizante

Scris de DN. Posted in Cultura


Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) împreună cu Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” (IFIN-HH) au convenit să demareze un program de conservare, prin tratarea cu radiaţii ionizante, a “Colecţiei Brevetului Regal”.
Printre brevetele din această colecţie figurează exemplare rare aparţinând pionierilor aviaţiei româneşti şi mondiale,  Aurel Vlaicu şi Traian Vuia, precum şi inventatorului ştiinţei sonicităţii, Gogu Constantinescu.
Un număr de aproximativ 40.000 de documente, din perioada 1906-1947, vor fi supuse unei tehnologii de iradiere cu raze gama, cea mai modernă pe plan mondial, care nu creează pericol de emitere de radiaţii, distrugând printr-o dozare foarte precisă  microorganismele vii (mucegaiuri, bacterii, insecte).

La Liga Scriitorilor au citit poeţii Ioan Hada, Gelu Dragoş şi Ioan Lazar de Purcăreţ

Scris de Toma Gross Rocneanu. Posted in Cultura


Sâmbătă, 19 martie 2016, BJPD MM. Bunvenitul este adresat celor 15 colegi prezenți,  pe o vreme destul de incertă  pentru această primăvară, de doamna profesoară Carmena Băințan.
       Ordinea de zi este destul de stufoasă și doamna Carmena Băinţan ne expune aceste puncte de lucru. Toţi sunt de acord. Mai sosesc alţi membri sau simpatizanţi.
       Primul material despre care vorbește doamna preşedintă este un articol al domnului dr. Mihai Ganea  trimis spre publicare în revista tipărită  "Freamăt", numărul 2, material care după opinia colegilor nu are loc în revista noastră literară, fiind vorba despre o grupare din care nu facem parte sau am dori vreodată să facem parte, adică nu este în concordanţă cu politiva revistei.

Personalitate maramureşeană de nivel internaţional - dr. Nicolae IUGA

Scris de GDL. Posted in Cultura


Nicolae Iuga s a născut pe 12 iunie 1953 în Săliştea de Sus, jud. Maramureş. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti în anul 1978. A fost profesor la Colegiul Naţional „Dragoş Vodă” din Sighetu Marmaţiei, ulterior lector la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca. A susţinut doctoratul în Filosofie la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca cu o teză referitoare la Etica creştină, sub îndrumarea profesorului Andrei Marga. Începând cu anul 2003, este conferenţiar şi, respectiv profesor universitar la Departamentul de Ştiinţe Socio Umane al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.
    În domeniul filosofiei, Nicolae Iuga este printre primii autori care publică studii asupra ideii de Etică globală (Projekt Weltethos), aparţinând teologului german Hans Küng.

Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2024