UK Bookmakers

Cine va apăra Justiţia în 2014

Scris de ONDINE GHERGUT. Posted in Ancheta


Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii va fi asigurată în acest an de un judecător-exponent al vechilor practici din justiţie şi de un procuror, suspectat că ar fi sustras probe dintr-un dosar penal de trafic de droguri.

Judecătorul Adrian Bordea este noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). El a fost ales în această funcţie cu 14 voturi "pentru" din totalul de 19 membri CSM.

Adrian Bordea a fost şi singurul candidat la funcţia de preşedinte al CSM. Aşa ar fi decis Secţia de judecători a CSM, după cum a anunţat Bordea înainte de a-şi prezenta proiectul de management. Se poate înţelege că secţia de judecători a CSM ar fi interzis alte candidaturi, aşa cum s-a întâmplat anul trecut.

Este legală interdicţia de a candida, pe care pare a o impune o secţie de CSM?

Atunci, Secţia de judecători a interzis, prin vot majoritar, ca judecătorii să  candideze pentru funcţia de vicepreşedinte, considerând că un judecător NU poate fi vicepreşedinte CSM , ci DOAR preşedinte, dar această funcţie fusese câştigată cu vot majoritar de procurorul Oana Schmidt Hăineală. Mai mult, secţia de judecători a hotărât să ceară revocarea proaspătului preşedinte ale, procurorul Hăineală.

Surpriză, însă, de interdicţia din 2013 nu au ţinut cont judecătorii Alina Ghica şi Cristi Dănileţ, motiv pentru care procurorul Oana Schmidt Hăineală a rămas preşedintele CSM. Drept pedeapsă, cei doi judecători au fost suspendaţi din CSM şi chiar excluşi prin adunări generale nelegale. Ulterior, Curtea Constituţională i-a repus în drepturi, însă între timp vicepreşedinte a fost ales judecătorul Adrian Bordea, care ieri a candidat la funcţia de preşedinte şi a câştigat.

Programul Bordea în domeniul promovării pe funcţii în Justiţie va favoriza corupţia

Adrian Bordea, prin limbajul (de lemn) din programul său de management  şi atitudine pare a fi exponentul vechilor practici deoarece a câştigat, între altele, cu eliminarea legislaţiei care impune susţinerea examenelor de promovare pe funcţii în faţa plenului CSM, de 19 membri. În locul Plenului CSM, examenele, în varianta Bordea,  vor fi organizate de  cele două  secţii ale instituţiei ( secţia de judecători şi secţia de procurori) ceea ce favorizează corupţia inclusiv în cadrul CSM, aşa cum de altfel s-a mai întâmplat în trecut.

E mai greu să corupi 19 membri ai CSM decât 5 sau 9 membri ( numărul membrilor secţiei de procurori, respectiv de judecători). Plus că aranjamentele pot transpira mai uşor dacă sunt mai mulţi martori la ele. Pe deasupra,  Bordea a cerut şi mărirea “practicii” pentru promovare pe funcţii, mod de a-i împiedica pe tinerii magistraţi, încă neatinşi de CORUPŢIE, dar bine pregătiţi, de a accede în funcţii de conducere, spun specialiştii consultaţi de RL.

Eliminarea corupţiei de la Institutul Naţional al Magistraturii care îi formează pe viitorii magistraţi, promovarea tinerilor magistraţi, practicată în special în ultimii doi ani, a avut ca efect imediat condamnarea multor politicieni, anularea unor contracte aranjate etc. Acum, Bordea vrea să schimbe aceste mecanisme, deşi s-au dovedit eficiente.

În plus, Bordea vrea ca asociaţiile de magistraţi să particpe la lucrările comisiilor CSM. Prin această tactică se poate pune presiune pe membrii CSM să voteze în funcţie de interesele unor grupuri, aşa cum s-a întâmplat în 2013.

Bogdan Gabor, care a avut un program de  apărare a independenţei Justiţiei, a pierdut în faţa contracandidatului  Muscalu, care a avut un proiect de restaurare a modelului ce ar favoriza corupţia

Proiectul managerial al procurorului Bogdan Gabor, candidat la funcţia de vicepreşedinte al CSM, s-a axat în special pe protejarea independenţei Justiţiei, pe reacţii imediate la ingerinţele în  treburile Justiţiei, pe protejarea statutului de magistrat al procurorului, pe continuarea programelor de reforme ale Justiţiei, conform cerinţelor UE. Gabor n-a avut succes.

George Muscalu, deşi a avut un proiect bine scris ca formă ( nu a folosit un limbaj de lemn ca Bordea ), în conţinut seamăna însă cu cel al preşedintelui proaspăt ales, Adrian Bordea, în sensul că şi el a susţinut implicarea mai puternică a asociaţiilor de magistraţi (unde NU sunt afiliaţi toţi magistraţii) în actul decizional al CSM, ceea ce poate transforma CSM-ul,  dintr-o instituţie-garant al independenţei Justiţiei, într-un sindicat.

Muscalu a mers mai departe decât Bordea, anunţând că vrea  să-i implice şi pe avocaţi în activitatea CSM, în condiţiile în care statisticile  arată că VECTORUL mitei la instanţele de judecată a fost AVOCATUL.

În plus, Muscalu a anunţat că este împotriva unor reacţii imediate ale preşedintelui sau vicepreşedintelui CSM atunci când se iau decizii ce pot afecta activitatea Justiţiei. El vrea ca poziţia oficială a CSM să fie rezultanta unei decizii colective. Cu alte cuvinte, Muscalu vrea ca preşedintele CSM să nu mai sesizeze Curtea Constituţională în cazurile urgente în care proiecte de lege care afectează Justiţia sunt votate fără consultarea CSM.

Reamintim că Muscalu a fost demis din funcţie de conducere de la Parchetul General pentru management defectuos de  către fostul ministru al Justiţiei , Monica Macovei, deoarece a fost implicat  în sustragerea unor probe dintr-un dosar de trafic de droguri ("Cocaină pentru VIP-uri").

Vicepreşedinte CSM pentru anul 2014 a fost ales George Muscalu, care a obţinut 10 voturi.

Tandemul Bordea-Muscalu, prin programul anunţat, dacă îl vor pune în aplicare, vor întoarce Justiţia la practicile din anii 2001-2004 anulând progresele CSM, lăudate în ultimii doi ani în rapoartele de ţară din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al  Comisiei Europene.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/justitie/cine-va-apara-justitia-in-2014-322074.html

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2019