UK Bookmakers

Pe urmele proxenetilor romani in Tara Loarei. Dreptul la Libertate conditionata!

Scris de Thomas CSINTA. Posted in Ancheta


„Adevarul este misterios si usor de pierdut. El trebuie recucerit mereu”! (Albert Camus, Premiul Nobel pentru Literatura/1957)

La solutionarea cauzei din acest dosar, alaturi de mine si  Ziarul  Necenzurat (Redactor sef, Poetul si Criticul literar  Ioan-Romeo ROSIIANU) participa activ si Avocatul penalist Dan IOVANAS (Baroul din Arad)

Nota Autorului: In acest dosar exclud coruptia in randul achetatorilor si magistratilor francezi. Din contra, sunt analizate,  in exclusivitate, numai documentele (probele materiale) care au stat la baza instrumentarii acestuia.

 In concluzie, eventuale declaratii false sau inexacte (din partea celor inculpati sau cercetati penal in dosar), fie in depozitiile lor, fie in procesele verbale (consemate) in fata anchetatorilor sau magistratilor pot sabota restabilirea adevarului.

 

 

Angajat in slujba adevarului si a dreptatii, scriu acest material  (sub incidenta Art.19 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata pe 16 decembrie 1948 la Paris prin Rezolutia 217A in cadrul celei de a 3-a sesiuni a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite) nu pentru a disculpa sau a apara pe cel condamnat (dar din deontologie jurnalistica), prin intermediul caruia incerc sa pun in evidenta carentele instrumentarii unui dosar criminal (deosebit de grav), ulterior, judecat in corectional (mult mai putin grav), in care, un roman  a fost mult prea sever pedepsit (pe nedrept) in raport cu infractiunile pe care le-a comis.

 Pe de o parte, datorita lipsei de profesionalism a traducatorilor-interpreti care au intervenit in dosar, iar pe de alta parte, datorita dezinteresului profund a auxiliarilor de justitie (avocatii implicati in apararearea condamnatului), ceea ce nu  a permis anchetatorilor, deci implicit nici autoritatilor judiciare franceze (magistratilor) cunoasterea exacta al contextului in care evenimentele s-au derulat si nici personalitatea reala a condamnatului.

Mentionez ca indiferent de gravitatea faptei comise (chiar daca ea este ireparabila) fiecare dintre noi avem dreptul la aparare, la un proces echitabil (garantat prin Art.10 al  Declaratiei Universale a Drepturilor Omului).

Atrag atentia si asupra faptului ca nu cunosc condamnatul  si nici n-am vreun interes financiar din partea acestuia, iar in acest articol imi exprim un punct de vedere strict personal in urma unor investigatii aprofundate care nu angajeaza decat responsabilitatea mea.

 

 

 

Primele documente in acest dosar (N°Parchet 1225700062, N° Instrumentare dosar E12/00005), care se refera la Petru-Daniel Bercea (născut pe 7 octombrie 1972 la Popești, Judetul Bihor, fiul lui  Petre Berceași a lui Viorica Munteanu,  deținut din 18 martie 2016 cu numarul de identificare al Agentiei Penitenciare  n° 11882 la Centrul de Detentie din Argentan/Departamentul Orne, Regiunea administrativa Bretania), fost casatorit cu Marioara Neamtu(pe 21 iunie 2007, de la care a preluat si numele de Neamtu si decedata ca urmare a unui cancer uterin pe 13 iulie 2013), precum si la activitatea infractionala a acestuia (documentele D0051, D0052) dateaza din 4 septembrie 2012 (ancheta Locotenentului de Politie Lionel Beaugendre), cu toate ca in cazierul sau judiciar francez figureaza marcate 5 infractiuni penale minore (delicte) inca din  perioada 2003-2007, toate comise pe teritoriul francez.

Nefiind in Franta in timpul arestarii celorlati 4 coinculpati in dosar pe 17 decembrie 2012 (Vasile-Marinica Armanca, Iuliana Riza, Marincu Raia si Adrian-Nicolae Udrea), contra lui Petru-Daniel Neamtu a fost emis un MAE (Mandat de Arestare European solicitat de catre principalul magistrat care instrumenta dosarul, Benoît Lhuisset pe 10 mai 2013, emis de catre Viceprocurorul Republicii Arnaud Marie  pe 24 mai si validat de catre cele italiene de la Tribunalul Savone, pe 21 iunie 2013), avand in vedere faptul ca in timpul arestului si interogatoriilor cei 4 arestati si coinculpati ar fi desemnat ca tara de resedinta al acestuia, ca Italia.

Ca urmare, arestat pe 25 iunie la Saveno (in Italia) de catre politistii de la Brigada mobila a Prefecturii de Politie, Petru-Daniel Neamtu va fi extradat autoritatilor franceze (via PAF-Politia Aerului si a Frontierelor de pe Aeroportul Charles de Gaulle-Paris) pe 22 august si inculpat pe 23 august in acelasi dosar cu ceilalti 4 membri mai sus mentionati, cu aceleasi capete de acuzare: fiind incarcerat in detentie provizorie (pe perioada derularii anchetei) la (Maison d’Arrêt/Centrul de Detentie Provizorie) din Saint Malo (Departamentul Ille et Vilaine, regiunea administrativa Bretania) de pe langa TGI (Tribunalul de Inalta Instanta) Rennes (Capitala Departamentului Ille et Vilaine si a Regiunii administrative Bretania).

Acuzat de „Proxenetism agravat comis in banda organizata (cu ramificatii internationale) si participarea la o asociere (asociatie) de raufacatori in vederea comiterii (pregatirii) unei crime (in perioada ianuarie 2011 si decembrie 2012)”, fapte reprimate si sanctionate prin art.225-5, 7, 8, 20, 21, 24, 25; art.132-71; art.450-1/al.1 si al.2, art.450-3, 5 (ale CPF/Codul penal francez), in virtutea art.137-1, 3, 4 si art.143-1, art.144 si art.145 (ale CPPF/Codul de procedura penala francez), Petru-Daniel Neamtu va fi cercetat penal intr-un dosar instrumentat in Procedura criminala iar dupa incheierea acesteia pe 30 iulie 2014, acesta, va fi trimis in instanta, in fata Curtii (Camerei) corectionale al TGI (Tribunalul de Inalta Instanta Rennes)/JIRS de Rennes (Jurisdictia Interregionala Bretania, Basse Normandie si Pays de la Loire) compusa din 3 judecatori (si nu a celei Criminale, compusa din 3 magistrati si 6 jurati alesi de pe listele electorale, cum ar fi fost de asteptat).

Aceasta Curte (compusa din Nicholas Leger-Laure de Tournnemine/Presedinte si judecatorii Emily Frédérique, respectiv, Yoann Wolf), il condeamna pe Petru-Daniel Neamtu, pe 29 septembrie 2014 (N° Minute 14/2191, N° Parchet 12257000062), la 8 ani de detentie criminala si interdictia devinitiva al teritoriului francez.

Cum era de asteptat, condamnatul (asistat pe atunci de catre avocati francezi) va face apel la sentinta in fata Curtii de Apel Rennes, dar din lipsa de timp, interventia Avocatului Dan IOVANAS(de la Baroul din Arad),va fi tardiva, motiv pentru care recursul judecat pe 9 noiembrie 2015,  se va soldeze cu un esec, iar sentinte pronuntata in Prima instanta sa ramana defintiva.

Ca urmare, pe 26 ianuarie 2016, Petru-Daniel Neamtu (liberabil pe 19 mai 2019), va fi transferat din Centrul de Detentie Provizorie (Maison d’Arrêt) de la Saint Malo la un Centru de Detentie pentru exacutarea pedepsei (Centre de Détention) din Argentan, aflat in aceasi juridictie JIRS  ds Rennes (Bretania, Basse Normandie si Pays de la Loire), unde Emilie Soubeiran (Judecator de Aplicare a Pedepsei)de la TGI (Tribunalul de Inalta Instanta)Argentan va fi numita ca responsabila cu amenajarea pedepsei acestuia.

Liberabil conditionat sub control judiciar inca din 16 mai 2016 (ca urmare a reducerii pedepsei sale pentru comportament ireprosabil si desfasurarea unei activitati lucrative in penitenciar, atat la Saint Malo cat si la Argentan), in ciuda avizului favorabil al Administratiei Penitenciare, dosarul de liberare conditionata sub control judiciar al lui Petru-Daniel Neamtu (Dosar n°201300072219,cu expulzare in Romania), depus pe 7 iulie 2016 (inregistra cu referintele 16/CD/112) este respins in Camera de Consiliu de catre JAP Emilie Soubeiran pe 19 ianuarie 2017, cu motivatia (pe scurt), prin gravitatea faptelor comise de catre condamnat (sanctionat cu 8 ani de detentie criminala din cei 10 ani, pedeapsa maxima prevazuta de lege in procedura corectionala), deci, implicit, datorita pericolului pe care acesta poate inca prezenta societatii civile, respectiv, datorita proiectului de reinsertiune socio-profesionala al acestuia care nu garanteaza recidiva.

Condanatul Petru-Daniel Neamtu a facut apel la aceasta decizie care urmeaza sa fie examinat incepand din 11 mai de catre Camera de Aplicare a Pedepselor din cadrul Curtii de Apel Caen (Departamentul Calvados, regiunea administrativa Bretania), apartinand ca si Curtea de Apel Rennes aceleasi jurisdictii JIRS de Rennes.

Iata, dupa parerea mea motivele justificate ale apelului (tinand cont de unele elemente din dosarul condamnatului) care, fie nu au fost lamurite sau prost evaluate in timpul procesului, fie au aparut ulterior in dosar (nefiind cunoscute la proces) si care nu au fost luate in considerare (consideratie) in cererea de liberare conditionata, dar care sunt favorabile condamnatului, deci indirect, liberarii sale conditionate sub control judiciar cu expulzarea lui in Romania):

 

A°.1° Privind pericolul pe care il prezinta condamnatul pentru societatea civila, rezulta dintr-o supraevaluare (exagerata) a fatelor reprosate (mentionate) in dodarul de instructie.

 

Comiterea unor confuzii si greseli generate de catre traducatorii-interpreti romani, experti-judiciari de pe langa Tribunalul de Inalta Instanta si Curtea de Apel Rennes, care au intervenit in dosarul de instructie (nestapanind corect subtilitatile limbii franceze, respectiv, ale jargonului specific mediului infractional, in general si de proxenetism, in particular), a permis anchetatorilor si magistratilor instrumentarea acestuia intr-o procedura juridica criminala (deosebit de grava), pentru ca ulterior, acesta, sa fie judecat intr-o procedura juridica corectionala (mult mai putin grava) si aprecierea incorecta a condamnatului, crezand ca au de-a face cu un periculos sef de organizatie criminala internationala (retea de proxenetism international tentacular), sechestrator maniac, crud si sadic profesionist de mare anvergura, in loc de cel real, un seducator-profitor (adevarat escroc sentimental) foarte mediocru si alcoolic, adept al unui proxenetism „familial”, sustinut financiar de catre amantele sale (pe care le-a sedus-prostiuate si ele de buna voie si neslitate de nimeni, care s-au prostiuat si ulterior arestarii lui),  marcat de o copilarie dificila si nefericita (in special datorita unui tata foarte autoritar) plina de lipsuri materiale si de caldura sufleteasca parentala, respectiv, de alcoolism si mica delincventa (dar fara antecedente penale), fara diploma de studii si nici calificare profesionala (meserie), ca de-altfel multi tineri romani ai epocii (traind in mizeria sociala si economica, intr-un oras minier abandonat de catre autoritati dupa caderea regimului comunist pe 22 decembrie 1989) a incercat sa  profite de haosul creat in tara pentru „a face rost de bani” cu orice pret, prin orice mjloace posibile (legale sau nu).

Intr-un asemenea context (haosul social-politic post-revolutie), condamnatul,  devenit „proaspat major”, fara cazier judiciar in Romania isi incepe activitatea infractionala (furt din magazine, cu precadere) la inceput in Germania, iar mai tarziu si Franta, inainte de a  face cunostinta cu proxeneti romani mai mult sau mai putin „consacrati” (profesionisti) care l-au convins ca domeniul lor de „activitate” este mult mai prosper financiar.

Aceasta activitate „prospera” il va atrage pe condamnat (fara sa-si dea seama si pe neasteptate) in dosarul (cu referinte: Parchet N°1225700062, Instructie N°E12/00005),instrumentat in procedura criminala (cu infractiuni presupuse la inceput ca deosebit de grave) in care vor fi numiti 3 judecatori de instructie (Benoît Lhuisset, Stéphane Thibault si Sabine Morvan/documentele D0912-D0924, D0926).

In acest dosar, acuzatiile  anchetatorilor si magistratilor au la baza traducerea si interpretatrea conversatiilor telefonice, respectiv, ale proceselor verbale ai celor inculpati, de catre expertii-judicari translatori, care in loc de documente adaptate si interpretate corect din punctul de vedere al terminologiei judiciare franceze (si in special al celor legate de jargonul infractional), utilizeaza o traducere „mot-à-mot” care va denatura realitatea si va alerta autoritatile judiciare in mod nejustificat. (documentele D0021, D0022, D0026, D0030-D0031, D0110-D0113, D0115, D0120, D0263, D0267, D0298, D0348-D0349, D0416, D0743-D0744, D0753, D0766D0092, D0104, D0141, D0212, D0222 D0235, D0300, D0302, D0310, D0314, D0322, D0235, D0236, D0332, D0339, D0350, D0352, D0360, D0369, D0417, D0426, D0427, D0447, D0451, D0491, D0500, D0506, D0657, D0691, D0732, D0735, D0738, D0762-D0764,).

Dupa cum pare (cel putin la pima vedere, dupa consultarea traducerilor fisierelor dosarului, care lasa mult de dorit), traducatorii-interpreti sunt toti de origine romana, cu studii facute in Romania (probabil la facultati de filologie, cu optiune limba franceza, principala sau poate chiar si secundara), avand in vedere calitatea slaba ale acestora.

Cu alte cuvinte, acesti traducatori-interpreti nu au o educatie franceza (nici experienta de viata suficienta in Franta, nici studii de tip LEA-Limbi Straine Aplicate cu profil social-economic si juridic ca omologii lor francezi si nici nu cunosc jargonul infractional francez (probabil nici cel romanesc), ceea ce nu le-a peremis o traducere, respectiv, o interpretare corecta (si fiabila) ale textelor juridice (judiciare) in care au fost angajate!

De altfel, inculpatii ar fi trebuit sa faca declaratiile lor in limba romana, pentru ca acestea sa fie traduse ulterior, ceea ar fi permis punerea in evidenta al vectotului de fiabilitate prin metoda comparatiei.

Sau in cazul exprimarii orale (prin intermediul interpretului), audierea trebuia sa aiba loc numai in prezenta unui reprezentant al Ambasadei Romane (vorbitor de limba franceza curenta), avand in vedere gravitatea faptelor reprosate, precum si procedura juridica (criminala) in care urma sa fie instrumentat dosarul.

Dupa parerea mea, pentru fiabilitatea ridicata a unor asemenea misiuni, cel putin TGI-urile (Tribunalele de Inalta Instanta), respectiv, CA-urile (Curtile de Apel) ar trebui sa dispuna de traducatori-interpreti binationali si biculturali franco-romani (din parinti romani sau franco-romani, educati in Franta, cu cunostinte juridice aprofundate in cele doua sisteme judiciare, francez si roman, de preferinta diplomati de LEA) care sa aiba radacini culturale solide in ambele societati, atat in cea franceza cat si in cea romaneasca.

Cum este cazul traducatorilor-interpreti din spatiul comunitar latin (european): italieni, spanioli sau portughezi.

In sfarsit, erorile comise de catre traducatorii-interpreti romani (sau numai traducatori si interpreti, separat) sunt absolut normale si nu le pot fi imputate juridic, sub nicio forma.

Probabil ca TGI-urile franceze nu dispun inca, in momentul de fata, de o baza de date a unor asemenea traducatori-experti romani, capabili de o interpretare de mare fidelitate a unor conversatii specifice mediului infractional.

Mentionez aici si faptul ca exista o mare diferenta intre un traducator si un interpret!

Traducatorul intervine in scris, iar interpretul in exprimarea orala.

In concluzie, in dosarul de fata ar fi fost preferabil ca interogatoriul sa aiba loc in scris, iar documentele sa fie traduse si interpretate ulterior, pentru a evita eventualele confuzii de limbaj in exprimarea orala, pe de o parte, iar pe de alta parte, pentru a permite interventia mai multor traducatori, cu scopul unei dezbateri contradictorii pe tematica interpretarii acestora.

In sfarsit, „deriva” se datoreaza si auxiliarilor de justitie (avocatilor francezi), care au intervenit in apararea inculpatului, victime si ei, intr-un fel sau altul, ca de altfel si magistratii, ai traducatorilor-interpreti romani!

Ar fi fost preferabil si in cazul lor binationalitatea franco-romana (in sensul mentionat mai sus), ceea ce ar fi contribuit esential la fiabilitatea elementelor care au intervenit in instrumentarea dosarului.

In plus, in ceea ce îi priveste pe acestia, fara sa pun la indoiala profesionlismul lor in materie civila, dar cel putin, conform documentelor A001-A009, nu par sa fi fost penalisti reputati, capabili sa pledeze in dosare penale criminale, de anvergura celui in cauza.

Mai mult, numirea lor din oficiu pe banii Statului francez, conform Decretului n°91-1266 din 19 decembrie 1991, referitor la Legea n° 91-647 din 10 iulie 1991), nu le-a asigurat nici macar o motivatie suplimentara din punct de vedere financiar.

Oricum, dupa parerea mea, un Decan de Barou, care, cel putin teoretic, ar trebui sa apara interesele inculpatului, n-ar trebui sa numeasca niste avocati la intamplare pentru a-l reprezenta pe acesta, fara sa tina cont de profilul si competenta lor profesionala, respectiv, de anvergura si amploarea dosarului, in special in cazul in care acesta este instrumentat de catre trei judecatori de instructie (la inceput) si  intr-o procedura juridica criminala.

Avand in vedere cele mantionate mai sus, pericolul pe care l-a reprezentat societatii civile Petru-Daniel Neamtu, inainte de arestarea lui, dar mai ales in perioada premergatoare acesteia (referentiat intre ianuarie 2011-decembrie 2012) era mult mai mic decat ceea pe care il credeau magistratii, datorita supraevaluarii dosarului infractional al acestuia, ceea ce ei insisi au recunoscut oficial (in felul lor) prin „trecerea” dosarului din procedura criminala in procedura corectionala.

 

 

A°.2° Privind sechestrarea minorei Alexandra-Bianca Gligan fata lui Ani Mladin, nu este justificata conform niciunui document din dosar, in schimb, exista mai multe documente care atesta atasamentul sentimental (profund) al acesteia din urma, fata de condamnat.

 

Interceptarea convorbirilor telefonice dintre Ani Mladin si Petru-Daniel Neamtu, confirma faptul ca Mladin n-ar fi fost fortata sa se prostitueze pentru cel din urma (documentele D0107/D0111-D0113/D0115/D0120/D0129/D0136, convorbiri telefonice 19-26 iunie 2012), asa cum au presupus autoritatile franceze (cel putin la inceput).

Ea ar fi facut acest lucru de buna voie si de comun acord cu condamnatul atat in interesul lor (pentru ca era indragostit de el), cat si in interesul fiicei sale Alexandra-Bianca Gligan, respectiv, a lui Marioara (prietena ei, sotia inculpatului, pentru a o sustine financiar in tratamentul bolii de care aceasta suferea), cum de altfel si precizeaza in depozitia sa din 25 iunie 2013 (documentul D0815), cu atat mai mult cu cat, minora a fost incredintata la inceput ei si nu inculpatului, care ar fi intervenit in cresterea acesteia, numai dupa imbolnavirea sotiei, iar dupa arestarea caruia, aceasta sa fi fost incredintata caminului Astrolabo din Savone ca urmare a deciziei magistratului  Mauro Bandiera.

In depozitia ei, aceasta afirma si faptul ca o mare parte din banii care au fost  expediati lui Neamtu (si familiei acestuia din Italia in perioada incriminata/41.094€) ar fi fost acordati de catre ea sub forma de imprumut (ceea ce Neamtu urma sa-i ramburseze).

In principiu, toate, sub o forma sau alta, mai mult sau mai putin (in functie de posibilitati), „fetele” condamnatului, fostele sale amante, au contribuit la intretinerea lui si a familiei acestuia (in special in perioada tratamentului sotiei sale, 2011-2012), nu fortate (obligate), dar ˝din dragoste pentru el˝, incepand cu Crina-Loredana Dragota (fosta lui concubina inca din Romania, din 2006) cu care la inceputul anului 2007, acesta ar fi venit (separat) in Franta, continuand cu Mica Aura-Loredana (2007-2010) si terminand cu Juliana-Gabriela Balogh, respectiv, cu Ani Mladin(2011-2012), ultimele sale doua relatii, pana la anihilarea grupului infractional (de proxenetism tentacular international) al carui sef era considerat.

Din contra, eu cred ca el a esuat in „afacerea” lui, intocmai, nu datorita unui proxenetism international tentacular (la baza caruia s-ar fi aflat), ci datorita unui  proxenetism familial” pe care l-a practicat (si care n-a functionat), fara sa-si dea seama de gravitatea faptelor sale, care erau, fara niciun fel de discutii, de natura infractionala.

In sfarsit, condamnatul este abandonat rand pe rand de catre toate femeile lui (prostituate), care, mai devreme sau mai tarziu decoperind infidelitatea lui, s-au simtit tradate.

Pana si Mladin, ultima sa cucerire, pe 26 decembrie 2012 (intr-o conversatie telefonica la ora 04h32), reproseaza acestuia („iubirea mea”/”iubitul meu”) relatia pe care acesta ar intretine-o cu Corina-Aura Mica, cu toate ca aceasta in declaratia ei din 26 iunie 2013 (documentul D0816) afirma, printre altele, ca avand in vedere relatia sa maritala cu Samuel Lesueur din 13 septembrie 2010 (un fost client de-al ei de pe vremea cand se prostituata la Rouen, cu care ar avea si un copil in varsta de 2 ani), ar fi incetat orice relatie cu condamnatul, inca de atunci.

Ea (care l-a „sponsorizat pe Neamtu in perioada 2007-2011 cu 22.895€) mentioneaza in declaratia ei ca Neamtu tot timpul avea nevoie de bani si il ajuta cum putea si cand putea, neconditionata, fara sa fie obligata de catre acesta din urma.

Aceasta conversatie telefonica pune in evidenta inca odata atasamentul sufletesc a lui Ani Mladin fata de Petru-Daniel Neamtu (si inclusiv, gelozia ei), dar si faptul ca cel din urma nu-si uita nici fostele sale cuceriri (amante), cu care mai intretinea niste relatii pasagere (din cand in cand), probabil din interes, pentru o ˝sponsorizare˝ (la nevoie), mai ales in perioada tratamentului sotiei lui, ce ea nu are absolut nimic de-a face cu o retea de prostitutie tentaculara pe care acesta, s-a presupus, ca ar fi dirijat-o.

In plus, contrazice si ideea ca Petru-Daniel Neamtu ar fi santajat-o pe Ani Mladin cu sechestrarea lui Alexandra-Bianca, in cazul in care aceasta ar fi incetat sa mai lucreze pentru el.

Fara sa mai adaugam relatia „paralela” a lui Neamtu cu Juliana-Gabriela Balogh (care l-a „sponsorizat” si ea cu cca 1.046€ in perioada de referinta), care era o rivala potentiala a lui Ani Mladin.

Din contra, nu pare (sa rezulte din niciun document) ca sentimentul „de atasament sufletesc” sa fi fost si reciproc din partea inculpatului fata de amantele sale (care il intretineau), ceea ce confirma realitatea de altfel, adica faptul ca acesta din urma era un seducator, iar ca urmare a acestui ˝talent˝ el profita de victimle sale si nicidecum nu le forta (obliga sub amenintare) ca sa se prostitueze in contul sau.

In sfarsit, in ceea ce o priveste pe Lidia-Sorina Lazar, respectiv, Cornelia Cadafaru, sumele de bani transferate de catre acestea in contul condamnatului, au fost nesemnificative in raport cu ale celorlalte prostituate mai sus mentionate (documentele D0006, D0062, D0073, D0086) si erau efectuate la inceputul anului 2007, cu putin timp dupa sosirea lui Neamtu in Franta (Cafadaru-650€/aprilie si Lazar-350€/mai).

Pe de o parte, conform depozitiei lui Corina-Aura Mica (documentul D0816), aceasta ar fi venit sa se prostitueze in Franta la invitatia prietenei sale Lidia-Sorina Lazar (ex-Sârbu), care inainte sa se prostitueze la Rouen se prostitua la Nantes, deci, cel putin teoretic, putea sa fi fost intr-o relatie cu condamnatul, inainte ca Mica sa ajunga in Franta.

Iar pe de alta parte, aceasta ar fi expediat acesteia 1.500€ in cursul anului 2010, deci intre Lazar si Neamtu putea sa fi fost vorba si de niste imprumuturi de bani, reglate de catre concubina acestuia (inca pe atunci), probabil nerambursate de catre condamnat.

Acest lucru ar explica si transferul (singurul de altfel ) de bani in contul lui Neamtu din partea lui Lazar.

In privinta lui Cadafaru, putem face, fara sa gresim, aceasi presupunere.

Ca o concluzie generala, Petru-Daniel Neamtu nu prostiua pe nimeni (fortat) in adevaratul inteles al termenului, ci isi alegea „victimele” din mediul prostitutional (cu precadere, prostituate debutante, care si ele erau adepte de „banului castigat cu usurinta”) pe care le seducea si ulterior le exploata material, fenomen care s-a agravat, dupa imbolnavirea de cancer a sotiei sale Marioara (tratamentul careia necesita sume mari de bani).

            Merita de remarcat aici si faptul ca prostituatele lui Petru-Daniel Neamtu au continut sa-si desfasoara activitatea         lor de prostitutie si ulterior arestarii acestuia, fara sa mai tina legatura cu el.

            Unele dintre ele reusind sa se „cupleze” cu francezi (fosti clienti), care, ca urmare, au declarat ulterior, ca fie ar fi renuntat la prostitutie definitiv, fie care ar fi redus aceasta activitate, semnificativ.

 

A°.3° Avand in vedere reteaua de proxenetism a lui Petru-Daniel Neamtu in Italia, in care, anchetatorii au inclus pe nedrept majoritatea familiei Neamtu (stabilita in conditii legale) care n-avea nicio legatura cu activitatea infractionala a acestuia, pentru simplul motiv ca acestia au primit bani (in contul lui Neamtu) de la amantele lui din Franta.

 

Mentionez aici faptul ca toti membri familiei sale, aflati in Italia  (identificati prin intermediul unei colaborari politienesti si judiciare, franco-romane, documentul D0404), Marioara Neamtu; CristianAlexandru Bercea (baiatul cuplului Neamtu), Viorica-Vanda Untaru, alias Draga - sora lui Petru-Daniel Neamtu), Aisa Untaru, Dragos-Alexandru Udrescu, alias Bobby (Boby), Mihaela Udrescu(fosta Munteanu), sunt toti suspectati si mentionati in documente ca „organizatori sau complicial retelei internationale de prostitutie conduse de catre Petre-Daniel Neamtu.

Chiar mai mult, in documentul D0051, Draga, alaturi de Dragota, Mica, Lazar, Cadafaru, Balogh si Mladin, este mentionata ca ˝prostituata˝ (in Italia), avandu-l ca ˝proxenet˝, pe nepotul ei, pe Bo(b)by (Dragos-Alexandru Udrescu), care la randul lui ar face parte din grupul lui Neamtu,  alaturi de Claudiu-Mihai Fabian si  Piticu.

Ulterior, cu avansarea anchetei, Boby (Bobby) va fi identificat cu Mihaela Udrescuiar Piticu cu Mihai-Claudiu Fabian (documentul D0769).

Aceasta presupunere in faza preliminara a anchetei (din 3 septembrie 2012), este de-a dreptul revoltatoare (conform informatiilor care mi-au parvenit din partea familiilor incriminate), pentru ca nici Viorica-Vanda Untaru si nici Dragos-Alexandru Udrescu n-ar fi avut de a face vreodata nici cu prostitutia si nici cu proxenetismul, sub nicio forma:  nici ca organizatori si nici in calitate de complici!

Dovada este faptul ca desi ulterior arestarii condamnatului ei au fost anchetati de catre autoritatile politienesti, in acelasi dosar, dar acestia nu au putut fi inculpati din lipsa de probe materiale.

Cu alte cuvinte, nici autoritatile franceze dar nici cele italiene nu aveau nimic de reprosat lor pe plan infractional.

Confuzia anchetatorilor (grosolana de altfel) s-ar datora, probabil, faptului ca membri familiei Neamtu ar fi fost destinatarii unor transferuri de bani (prin Western Union) din Franta efectuate de catre Ani Mladin, iubita-prostituata al condamnatului, asa cum am mentionat mai sus.

Mentionez aici insa faptul ca in perioada transferurilor de bani (conform depozitiei lui Mladin (documentul D0907), Marioarea Neamtu, era grav bolnava de cancer uterin (care a si decedat pe 13 iulie), iar banii trimisi de catre aceasta trebuiau sa serveasca la tratamentul medical al acesteia (prietena ei) si pentru intretinerea fiicei sale Alexandra-Bianca (in varsta de 13 ani), aflata sub autoritatea tutelara a sotilor Neamtu in Italia.

Din contra, nu exista niciun document in dosar din care sa rezulte ca membri familiei lui Neamtu ar fi fost la curent cu activitatea infractionala de proxenetism a acestuia.

Mai exista si o alta confuzie in dosar legata de familia lui Viorica-Vanda Untaru din Italia, probabil din cauza unei coincidente de nume, a doua persoane, care sunt originare din acelasi oras (din Romania).

Este vorba de posibila rudenie care ar fi existat intre aceasta si familia Tinicoi din Romania, avand in vedere faptul ca, Tiberiu-Marius Tinicoi, un frate de-al lui Ionela Tinicoi (care apare in dosar ca victima) si care prin casatorie cu Elena-Stela Untaru a devenit Tiberiu-Marius Untaru (ex-Marinchescu), are un nume asemanator cu sotul lui Viorica-Vanda Untaru, pe care il cheama Tiberiu Untaru, iar Viorica-Vanda si Tiberiu, sunt parintii lui Aisa Untaru, cu domiciliul tot la Drobeta-Turnu Severin ca si familia ex-Tinicoi, Tiberiu-Maris  Untaru si Elena-Stela Untaru, insa aceste familii nu au absolut nimic in comun.

Cu atat mai mult cu cat, Tiberiu-Marius Untaru este cunoscut atat autoritatilor politienesti si judiciare din Franta cat si din Romania.

Acesta a fost incarcerat intre 3 iulie 2008-20 august 2011 (documentul D0409) à la Maison d’Arrêrt Strasbourg, pentru furt de carburant si furt calificat din resedinta principala, iar pe 2 octombrie a facut obiectul unei interpelari, cand a fost plasat in detentie provizorie la Centrul Penitenciar Rennes (n° d’écrou 3320), pentru a fi extradat in Romania (autoritatilor judiciare romane), pe baza unui mandat de arestare emis pe 30 mai 2012, avand in vedere faptul ca in Romania acesta a fost condamnat la 15 ani de recluziune criminala pentru viloenta, precum si o serie de furturi, amandoua, cu circumstante agravante.

Desigur, mai figureaza in dosar si alte persoane care poarta numele de Untaru, dar rudenia familiei Untaru (din Italia) cu acestea este si mai putin probabila.

Este vorba de Georgica Untaru(Drobeta-Turnu Severin), condamnat de catre TC (Tribunal Correctionnel) Nantes la 15 zile de inchisoare  (incarcerat intre 2-11 septembrie 2005 la MA Nantes) pentru ca ar fi cumparat de la o terta persoana lucrurui furate (documentul D0477).

Existenta unei rudenii dintre familia Untaru din Italia si familiile Tinicoi respectiv, Untaru din Romania, este contrazisa chiar si de catre Savu-Constantin Armanca (Borontea), fratele lui Vasile-Marinica Savu (celalat sef al unei alte retele de proxenetism, rivalul lui Neamtu, condamnat si el in acest dosar, tot la 8 ani de detentie criminala).

In depozitia sa din 27 iunie 2013 (documentul D0793), acesta infirma nu numai existenta unei relatii de rudenie dintre familia Untarudin Italia, respectiv, familiile Tinicoi si Untaru din Romania, dar si faptul ca ar fi la curent cu activitatea de proxenetism pe care Petru-Daniel Neamtu ar desfasura-o in Franta sau Italia.

            Mentionez ca din aceste considerente,  familia si rudele apropiate ale lui Petru-Daniel Neamtu (care de altfel, nici el nu are cazier judiciar in Italia, conform autoritatilor juridice italiene!) intentioneaza sa actioneze Statul Francez in instanta, pentru defaimare, solicitand acestuia daune morale.

 

A°.4° Avand in vedere activitatea de proxenet a lui Petru-Daniel Neamtu in Romania, contrazis de disculparea lui in dosarul de urmarie penala (N°11D/P/2009) in Romania si cazierul sau judicar, care nu mentioneaza  nicio condamnare.

 

Conform informatiilor din cazierul sau judiciar francez (Buletinul B1), Petru-Daniel Neamtu ar fi comis infractiunile corectionale (delictuale), pentru care a fost sanctionat (penal) astfel (a se vedea si articolul autoruluiRolul Cazierului Judiciar in reinsertiunea sociala ai fostilor detinuti!):

 

1.    Pe 3 septembrie 2002, cu 1 luna de inchisoare cu suspendare (TC-Tribunal Corectional  Rennes) pentru furt comis pe 30 mai 2002.

2.   Pe 9 ianuarie 2007, cu 500€ amenda penala (TC Rouen) si suspendarea permisului de conducere timp de 1 an si 3 luni, pentru conducere sub influenta bauturilor alcolice pe data de 26 noiembrie 2004.

3.   Pe 19 aprilie 2007, cu 3  luni de inchisoare cu executare (TC Rouen), pentru violenta conjugala pe 21 martie 2007 (comisa asupa unei persoane cu care se afla intr-o relatie maritala, probabil Corina Loredana-Dragota, cu care ar fi trait in Romania 8 luni, inainte de venirea lor in Franta, documentul D0059) avand ca efect necesitatea de ingrijiri medicale (mai putin de 8 zile).

4.   Pe 20 noiembrie 2007, cu 2 luni de inchisoare cu executate si suspendarea permisului de conducere timp de 1 an (Tribunal Correctionnel C Rouen), pentru conducere sub influenta bauturilor alcolice pe 5 noiembrie 2006.

5.   Pe 1 februarie 2008, cu 1 luna de inchisoare cu suspendare (Tribunal Correctionnel Nantes), pentru conducere sub influenta bauturilor alcolice (peste 0,8/1000) pe 5 iunie 2007.   

Mentionez aici faptul ca  Petru-Daniel  Neamtu (Bercea), nu ar fi fost prezent la niciuna dintre procesele in care a fost condamnat, motiv pentru care toate ˝suspendarile˝ ar fi fost revocate.

Cu alte cuvinte, condamnatul trebuia sa fie inregistrat in Fisierul National al Persoanelor Cautate, iar in cazul interpelarii acestuia (prin emiterea unui MAE-Mandat european de Arestare), acesta ar fi trebuit sa execute toate pedepsele (cel putin teoretic ), una dupa alta, aditionate (fara posibilitatea contopirii lor).

Din contra, un asemenea mandat nu a fost niciodata emis de catre autoritatile franceze (pentru ca acestea au considerat ca infractiunile sunt minore), iar ele sub nicio forma, in dosarul de proxenetism, in care Petru-Daniel Neamtu a fost condamnat(N°Parchet 1225700062, N°Instructie/Instrumentare dosar E12/00005), nu pot constitui suportul unei recidive.

Pe de alta parte, este greu de crezut ca un proxenet, chiar si in cadrul retelelor profesionale (profesioniste)  de proxenetism, bine organizate si structurate, care exploateaza sexual cu adevarat fiinta umana (contra vointei acesteia/ca regula generala, dupa rapirea si sechestrarea ei) sa poata dispuna din strainatate (Italia), de suficienta autoritate (fara niciun fel de sprijin local), pentru a putea sa se impuna ca sef de retea (in Franta), cum ar fi cazul in speta, al condamnatului.

Subliniez aici si faptul ca in refuzul cererii de liberare conditionata al al acestuia sunt mentionate 6 condamnari intre 2002-2015, in loc de cele 5 mentionate in cazierul sau(documentul B1)  ceea ce nu este conforma cu realitatea, pentru ca din 2013, aceste este incarcerat fara nicio intrerupere, din 13 noiembrie 2013 la MA (Maison d’Arrêt de Saint Malo, iar ulterior, dupa ce condamnarea lui a ramas definitiva, din 26 ianuarie 2016, la CD (Centre de Détention) din Argentan.

Aici exista si o alte neregula (gresala administrativa grava) in dosar, pentru ca transferul de la MA Saint Malo la CD Argentan a avut loc pe 26 ianuarie 2016, ori, asa cum rezulta din documentele de evidenta ale acestuia din urma, condamnatul apare inregistrat doar pe 8 martie 2016.

Aceasta „absenta administrativa”  (intentionat sau nu) in mediul carceral, sanctioneaza reducerea pedepsei (RP), respectiv, a pedepsei suplimentare (RPS) al condamnatului.

In ceea ce priveste cazierul sau judiciar din Romania (nr.12079008/din 5 aprilie 2017), furnizat de catre autoritatle judiciare romanesti ale Judetului Mehedinti, nu contine nicio condamnare.

 Cu alte cuvinte,  Petru-Daniel Neamtu, nu are nicio condamnare in Romania, fiind disculpat (printr-o ordonanta a prpcurorului DIICOT), din data de 28 septembrie 2010 in dosarul de urmarie penala (N°11D/P/2009), cercetat pentru infractiunile prevazute de art.12, al.1 din Legea 678/2001 al Codului Penal Roman, in care se incadreaza si prostituarea fostei sale prietene Corina-Loredana Dragota care l-a acuzat ca ar fi fortat-o sa vina cu el in Franta si sa se prostitueze in contul acestuia

Aceste elemente nu erau cunoscute la data procesului!

Avand in vedere cele mentionate mai sus, la Punctele A°/1°, 2°, 3° si 4°, consideram ca Petru-Daniel Neamtu este un detinut mult mai putin periculos decat pare (conform dosarului de instructie), iar pedeapsa la care a fost condamnat, este, nejustificat, mult prea severa, in raport cu faptele care i-au fost reprosate (majoritatea dintre ele, pe nedrept), respectiv, comparativ cu sanctiunile penale pronuntate in alte dosare infractionale de aceasi natura [a se vedea articolul autorului: Procesul proxenetilor romani de la Le Havre. Vastul ˝dispozitiv˝ romanesc de proxenetism pe teritoriul francez ! (Partea I)].

 

 

B°. Avand in vedere comportamentul lui Petru-Daniel Neamtu in detentie.

 

Dupa incarcerarea acestuia pe 13 noiembrie 2013 la Centrul de Detentie Provizorie din Saint Malo in detentie provizorie, condamnatul a avut intotdeauna un comportament ireprosabil si a desfasurat o activitate lucrativa, in ciuda unor probleme grave de sanatate (conform documentelor din Dosarul Individual Carceral), ceea ce dovedeste ca acesta depune eforturi sustinute pentru reinsertiunea lui soociala, dupa punerea sa in libertate conditionata.

Dupa transferul lui la Centrul de Detentie din Argentan, pe 26 ianuarie 2016, acesta s-a integrat fara nicio dificultate in noul colectiv si a continuat sa-si desfasoara activitatea lucrativa, ireprosabil, ca de altfel si la Saint Malo (conformDosarului de Liberare condtionata sub control judiciar).

Intre timp, Petru-Daniel Neamtu si viitoarea sa sotie(conform dosarului mai sus mentionat/Detectiv Privat din de 27 februare 2017, in cadrul Organizatiei Internationale de Detectivi Privati S.C. Milenium Investigation Bucuresti la filiala din Drobeta-Turnu Severin, Judetul Mehedinti), s-au hotarat sa se casatoareasca si au facut demersurile administrative in vederea realizarii acestui proiect, aflat in curs (de derulare) din 17 noiembrie 2016.

Din pacate, un eveniment regretabil are loc pe 28 ianuarie 2017 (la ora 16h50/referinte n°CRI 1869/29 ianuarie 2017, Procedura n°2017000091), cand in cabina de vizita n°11, agentii-gardieni afirma ca ar fi surprins-o pe viitoarea sotie a condamnatului,  practicand o felatie acestuia (interzis conform art.D.434-35), ceea ce contrazic amandoi si considera ca este vorba de o inscenare de catre conducerea penitenciarului pentru dezbinarea cuplului si interzicerea permisului de vizita viitoarei sotii (avand in vedere profesia ei) si legatura sa presa, care ar putea putea sa faca publica o serie de neregularitati care ar avea loc in penitenciar.

Ca urmare a acestui incident, Petru-Daniel Neamtu este sanctionat cu 7 zile de celula disciplinara cu suspendare (dintre cele 14 prevazute de lege „pour une faute de second degré„/sanctiune maxima prevazuta  de catre art. R-57-7-2,3 din Codul Penal), iar viitoarei sotii a acestuia se anuleaza definitiv permisul de vizita din 8 februarie 2017.

In ciuda faptului ca pe data de 27 aprilie 2017, directia CD Argentan revine asupra deciziei de anulare a vizitei sotiei condamnatului (probabil datorita corespondentei „agresive„  al avocatului apararii cu administratia penitenciara), permitandu-i din nou acesteia sa-si viziteze viitorul sot, cei doi se considera nevinovati si (conform Dosarului Individual Carceral) au si facut recurs contra deciziei DISP  Rennes (Directia Interregionala a Serviciilor Penitenciare-Rennes) in fata Tribunalului Administrativ din Caen

Ei se bazeaza pe faptul ca vizionarea inregistrarilor videocamerei de catre magistratii Tribunalului Administrativ din Caen,  plasata in fata portii de acces in cabina n°11, ar putea confima spusele lor, adica faptul ca nimeni, pe 27 ianuarie 2017, la ora 16h50 nu ar fi intrat in cabina, deci in concluzie, flagrantul-delict al felatiei ar fi o pura inventie pentru a-i compromite in fata Administratiei Penitenciare, cu scopul suspendarii vizitelor (conform deciziei DISP Rennes din 10 aprilie 2017).

In plus, condamnatul sustine ca exista o serie de nereguli si in privinta acordarii si gestionarii RPS Reducerea Suplimentara a Pedepsei) care i-a fost acordat, pentru ca acesta ar fi desfasurat o activitate lucrativa neintrerupta, iar din documente ar rezulta contrariul, adica, ca pentru perioada cuprina intre 25 iunie 2015-25 iunie 2016, el n-ar fi lucrat tot timpul, motiv pentru care i-ar fi fost atribuite numai 70 de zile, ca reducere suplimentara de pedepasa.

Alte neruguli ar fi legate si de retribuirea muncii prestate de catre detinuti.

Legat de aceasta alta eroare administrativa, condamnatul urmeaza sa depuna o plangere la directia Centrului de Detentie Argentan.

 

C° Avand in vedere dosarul de Liberare conditionata al lui Petru-Daniel NEAMTU

 

Conform dosarului de liberare conditionata (depus pe 7 iulie 2016),  repins pe 19 janvier 2017 de catre JAP Emilie Soubeiran la TGI (Tribunal de Inalta Instanta) din Argentan, condamnatul aduce urmatoarele dovezi fiabile reinsertiunii sale postcarcerale (in apel):

a)    Dispune de o gazduire stabila la viitoarea sa sotie, impreuna cu fiul acestuia Alexandru NEAMTU (student), care se afla in ingrijirea ei, intr-un cadru familial mai mult decat confortabil (conform Certificatului de gazduire din dosarul de Liberare conditionata sub control judiciar)

b)    Viitoare sotie a inculpatului este o persoana ireprosabila din punct de vedere moral, neavand nicio condamnare, nici in Romania si nici in strainatate.

c)    Viitoarea sotie a condamnatului are o situatie profesionala (si materiala) stabila, titular al diplomei de Detectiv Privat si lucreaza din 27 februarie 2017 in cadrul organizatiei internationale de detectiv privatii S.C. Milenium Investigation Bucuresti(condusa de catre Juristul Claudia Iorga) ca reprezentat teritorial la Drobeta-Turnu Severin (Judetul Mehedinti) fiind implicata in investigatiile acesteia in teritotriu.

d)    Condamnatul liberabil conditionat inca din 16 mai 2016, are o promisiune de angajare la o compania locala de taxiuri SC. WYPCAR Taxi SRL din 11 februarie 2016.

Intr-adevar, desi condamnatulnu a avut o activitate lucrativa din 2009 (conform Dosarului Individual Carceral), efortul sau de reinsertiune sociala in sanul unei familii este profund, iar intr-o zona urbana de cca 100.000 de locuitori (Drobeta –Turnu Severin et sa banlieue),un sofer de taxi nu are nevoie de o pregatire speciala, ca in marile aglomeratii urbane sau metropole.

e)    Condamnatul are o sereie de probleme de sanatate (mai mult sau mai putin grave) care  necesita ingrjiri medicale sustinute si permanente, care sunt dificil de tratate in mediul carceral, ceea ce este un factor suplimentar de garantie contra unei eventuale recidive (condorm Dosarului Individual Carceral)

f)      De asemenea starea de recidivă la care se referă alin.8 pag.3 din decizie - ”în cazierul judiciar figurează 6 condamnări pronunțate între 2002-2015, dintre care 2 pentru violențe conjugale” - nu este de natură a-l exclude pe condamnat de la aplicarea dispozițiilor privind liberarea condiționată.

Starea de recidiva a inculpatului, în lipsa altor impedimente, antecedentele penale ale condamnatului nu pot constitui prin ele însele un motiv pentru amânarea liberării sale condiționate, deoarece acestea au mai fost avute în vedere chiar la individualizarea pedepsei aflate în curs de executare.

g)    Condamnatul regreta profund faptele sale, respectiv, frecventarea unor cercuri de proxeneti sau a unor persoane cu comportament infractional care l-au antrenat in dosarul in cauza.

 

In sfarsit, conform avoactului apararii, deecizia de respingere a cererii de liberare condiționată este motivată de gravitatea faptei săvârșite, de discursul condamnatului asupra faptelor sale (care se confrunta cu dificultati de exprimare in limba franceza) și a proiectului neadaptat personalității acestuia (care asa cum l-am aratat mai sus), au fost interpretate oarecum gresit de catre Judecatoarea Emilie Soubeiran:  „Este evident că decizia instanței are astfel un vădit caracter formal, nu ține cont de recomandările administrației din penitenciar și este lipsită de orice eficiență din perspectiva motivelor invocate.Cert este că această decizie nu ajută în niciun caz la reeducarea persoanei condamnate sau la dobândirea de către aceasta a unui ansamblu de valori morale și sociale necesare pentru evitarea în momentul părăsirii locului de detenție a săvârșirii altor infracțiuni.Atrag atentia asupra faptului ca o respingere și amânare a solicitării de liberare condiționată în contextul în care persoana condamnată îndeplinește toate cerințele legale și are recomandarea Administrației  Penitenciarului, echivalează cu o nouă “condamnare’’ a acesteia fără niciun fel de probe în acuzarea sa, ceea ce aduce atingere principiului non bis in idem prevăzut şi de art. 4 al Protocolului nr. 7 la CEDO şi art. 50 din Carta U.E. In incheiere, avand in vedere faptul ca Administrația penitenciară este favorabilă cererii de amenajare a pedepsei al Domnului Petru-Daniel Neamtu, ținând cont de eforturile sale în detenție și de proiectul prezentat, iar Ministerul Publica subliniat faptul că domnul Petru-Daniel Neamtu adoptă un bun comportament în detenție și depune eforturi, consideram ca TGI (Tribunalul de Inalta Instanta) Argentan a dat o interpretare greşită prevederilor legale care reglementează liberarea condiționată, criteriile avute în vedere fiind în afara elementelor subiective de apreciere la care se referă expres aceste dispoziţii.”

 

In concluzie, cele prezentate mai sus in acest material la punctele A°/1°, 2°, 3°, 4°, B°, C°/a, b, c, d, e, f, si g, credem ca aduc suficiente probe materiale reinsertiunii socio-profesionale al condamnatului Petru-Daniel Neamtu, iar liberarea conditionata a acestuia si expulzarea lui in Romana, ar fi in conformitate cu legilatia in vigoare si decizia TGI (Tribunalului de Inalta Instanta) Rennes din 29 septembrie 2014, respectiv, a Curtii de Apel Rennes, din 9 noiembrie 2015.

 

Articolul pe Investigatie Jurnalistica

Pe urmele proxenetilor rpmani in Tara Loarei. Dreptul la Libertate conditionata!

 

BIBLIOFRAFIE SELECTIVA  

 

Pe urmele proxenetilor romani in Tara Loarei (Partea I)

Pe urmele proxenetilor romani in Tara Loarei (Partea II)

Pe urmele proxenetilor romani in Tara Loarei. Investigatii aprofundate. Complement de ancheta (Partea I)

Pe urmele proxenetilor romani in Tara Loarei Investigatii aprofundate. Complement de ancheta (Partea II)

Pe urmele proxenetilor romani in Tara Loarei. Investigatii aprofundate. Complement de ancheta (Partea III) Concluzii Generale

Procesul proxenetilor romani de la Le Havre. Vastul ˝dispozitiv˝ romanesc de proxenetism pe teritoriul francez ! (Partea I)

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2019