Rigurozitatea cercetării
O Carte despre un Om, o Carte despre o Viață, o viață închinată unei Cărți, o viață închinată unui Om, viețuirii acestuia, activității lui literare, aspirațiilor sale.
O Carte ce continuă - în timp și spațiu - viziuni și speranțe, o proiecție a dimensiunii creatoare și umane a lui Ioan Breazu.
Numai un Om ca prof. Valentin Lupea putea fi capabil de atâta aplecare, înțelegere și răbdare, de atâta iscodire și cercetare!
Patru volume distincte - de sine stătătoare altfel – sunt adunate-ntr-o singură Carte, patru etape de muncă, transpirație și viață, o secvenționare fericită a activității unei personalități ardelene ce ar fi meritat infinit mai multă atenție azi.
Valentin Lupea l-a făcut cu adevărat nemuritor pe Ioan Breazu, a (re)pus pe el reflectoarele istoriei și realității, l-a readus în contemporaneitate și a provocat spațiul cultural și artistic la reflecție.
Paradoxal, Valentin Lupea devine el însuși nemuritor cu această adâncă aprofundare, nicioadată (în)scrierile sale nu vor mai putea fi ocolite de viitorii exegeți ai marelui înaintaș.
Valentin Lupea a trasat cu tușe groase de valoare și profunzime o ființare, a văzut nevăzutul și a văzut dincolo de cărțile, însemnările, activitatea, ciornele și respirația artistică a lui Ioan Breazu, iar demersul său se înscrie fericit pe scurtul drum – de până acum - al evocării și comemorării.
El a propus un adevăr, unul ce reiese chiar din scopul pe care omul îl are și-l definește prin el însuși - în propria devenire - atunci când vorbim de adevăr ca observație existențială a unei anume societăți, a unei anumite perioade de vreme, a unui anumit loc sau spațiu, în cazul de față aria de ființare și devenire a lui Ioan Breazu.
Valentin Lupea a găsit cheia și cifrul dezlegării unei anume viețuiri și a avut puterea formulării acestora într-o lume indiscutabil împărțită (și) între conștienți și inconștienți ca raportare la timpul, respirația ori ființarea înaintașilor fără de care chiar aerul vremurilor pe care azi îl respirăm ar fi fost altul.
Scrierea prof. Lupea este un mare pas pe treptele viețuirii noastre literare și istorice, un nedisimulat demers de îndepărtare de profan și o inițiere pe drumul pe care putem merge pentru a înțelege că experiența unei nații vine și ține și de rezultatul împlinirilor.