UK Bookmakers

In umbra vietii (Partea I) - Organizarea si functionarea mediului (parcului) carceral francez.

Scris de Thomas CSINTA. Posted in Dezvaluiri


Motto: ″Omul este o inchisoare in care Sufletul lui ramane liber″ (Voltaire)

MCF este o reuniune finita de locuri (multimi) inchise (din punct de vedere matematic), dar nu ermetic (cu perete ″adiabatic″ !) din punct de vedere fizic, la traficul de obiecte interzise (stupefiantele si alcoolul ca ″alimente de baza″, iar telefoanele mobile, ca o conditie ″sine qua non″ pentru supravietuire!), in care cei obligati sa-l controleze si sa-l supravegheze, ″nu vad si nu aud″ (adica sunt surdo-muti !) din cauza unei coruptii generalizate, incontrolabile, care face ravagii in sistem!

Mediul Carceral Francez (MCF), un mediu fascinant, gratie atat ″membrilor″ sai (populatia penala), ″amatori″ sau ″profesionisti″ cat si al mecanismului sau de ″functionare″, este compus din institutii publice si semipublice (semiprivate), private de libertate, care sunt girate de catre Administratia Penitenciara (AP).

El are rolul de a proteja societatea civila de persoanele cu comportament antisocial, infractional (delictual sau criminal), respectiv, de orice alt individ considerat periculos, datorita activitatii pe care o desfasoara in cadrul ei, prin intermediul unei misiuni bivalente : pe de-o parte, participarea la executarea deciziilor si sentintelor penale, respectiv, la mentinerea securitatii publice, iar pe de alta parte, favorizarea reinsertiunii sociale ale persoanelor care i-au fost incredintate de catre autoritatile judiciare.
Una dintre cele cinci directii ale Ministerului de Justitie inca din 1911 (al carei director este numit prin decret prezidential de catre Presedintele Republicii in exercitiu), compusa : dintr-o administratie centrala, directii interegionale, institutii penitenciare, servicii penitenciare de insertiune si probatoare, un serviciu de competenta nationala (SEP) si o institutie publica administrativa nationala (ENAP),  ea este responsabila cu executarea pedepselor persoanelor care au fost condamnate printr-o hotarare (sentinta) judecatoreasca ramasa definitiva, iar in colaborare cu parteneri socio-economici publici sau privati sa ia toate masurile necesare pentru ca reinsertiunea in sociatate ai celor care sunt eliberati din MC sa ai aiba loc in conditii optime si cu eficacitate maxima.

PREAMBUL

Cele 191 de institutii publice (sau semiprivate) ale MCF, in care sunt detinuti astazi (in martie 2013) cca 66.995 de condamnati (cu sentinta judecatoreasca ramasa definitiva), respectiv, preveniti (in detentie provizorie, inainte de proces), pentru un Parc Carceral (PC) de 57.236 locuri (operationale) in celule individuale (9-11m2) sau duble (13-15m2) in administrarea carora se afla si inca alte 10.104 persoane sub supraveghere electronica fixa sau mobila (in semilibertate, respectiv, libertate conditionata sub control judiciar), sunt impartite in doua mari grupe.

Grupa A: Centre de Arest Preventiv-Maison d’Arrêt (106 MA, create in 1791 de catre Adunarea Constitutionala, in care sunt plasati in celule individuale inchise 24h/24h, prevenitii in timpul detentiei provizorii, respectiv, detinutii care au de executat pedepse scurte, mai mici de 1 an, extins la 2 ani din 2009, datorita suprapopularii carcerale).

Grupa B: Centre pentru Executarea Pedepselor : Centre de Detentie-CD (24 CD si 43 QCD-Cartiere de Centre de Detentie, orientate catre resocializare, pentru detinuti condamnati la o pedeapsa mai mare de un an si care prezinta sanse reale de reinsertiune in societate) ; Inchisori de Maxima Siguranta-Maisons Centrales (5 MC si 6 QMC-Cartiere de Inchisori cu Maxima Siguranta, rezervate detinutilor condamnati la pedepse lungi de inchisoare, respectiv, pe viata, cu sanse slabe de reinsertiune in societate sau detinutilor dificili, periculosi, numiti DPS : Detinuti in regim special de supraveghere sau cu regim special de detentie) ; Centre de Semilibertate (12 CSL si 4 QCSL-Cartiere de Semilibertate, rezervate detinutilor care presteaza o activitate lucrativa, studiaza sau efectueaza un tratament, in exterior, cu precadere aflati in pragul eliberarii din MCF) ; Inchisori pentru minori (8 EPM, rezervate minorilor intre 13-18 ani) ; Centre Penitenciare (37 CP, centre mixte private de libertate, continand cel putin doua tipuri de regimuri de detentie diferite : MA, CD, MC sau CSL) ; o Institutie Publica de Sanatate Nationala (EPSNF) si un Centru National de Evaluare (CNE, numit CNO-Centrul National de Orientare a detinutilor, pana in 2010), amandoua in cadrul Inchisorii Fresnes-MA (Maison d’Arret-DISPP, 1.700 de locuri, suprapopulata, cu o populatie carcerala intre 1.600-2.200, construita intre 1895-1898, Departamentul Val de Marne, Regiunea pariziana).

APROFUNDAREA DOSARULUI

Administratia Penitenciara, in Franta Metropolitana, dispune de 9 Directii Interregionale de Servicii Penitenciare : Paris (DISPP), Lyon (DISPLy), Marsilia (DISPM), Lille (DISPL), Bordeaux (DISPB), Toulouse (DISPT), Rennes (DISPR), Centru-Est-Dijon (DISPECD) si Est-Strasbourg (DISPES), in custodia carora se afla cele 191 de institutii penitenciare. (A se vedea Anexa 1: Repartizarea institutiilor penitenciare, respectiv, tipul lor, in cadrul Directiilor Interregionale de Servicii Penitenciare DISP al AP)
La inceputul acestui an, AP (in Franta Metroplitana si DOM-TOM), avea in administrare 246.643 de persoane, dintre care 173.063 in ″mediu deschis″ (in libertate condtionata de control judiciar, sub supraveghere electronica) si 73.780 in mediu carceral (64.787 pe 1 decembrie 2012, o crestere de 7% pe an)
Dintre acestia : 2.200 femei (3,4%) si 712 minori (1,1%) ; 8.993 de persoane cu numar de inregistrare (penitenciara) dar in libertate (condionata sub control judiciar).
Varsta medie al detinutului francez este 34,4 ani.
Rata de detentie pe 1 ianuarie 2012 era de 99,1 persoane pentru 100.000 de locuitori, contra 93,1 in 2011, iar rata de inmatriculare (inregistrare) penitenciara de 113 pentru 100.000 de locuitori, contra 103 in 2011.
Pe 1 ianuarie 2012, AP dispunea de 35.420 de agenti, dintre care : 503 - personal de directie ; 26.094-personal supraveghetor ; 4.080-SPIP  (Serviciul Penitenciar de Insertiune si Probatorie) ; 2.811-personal administrativ ; 602-personal tehnic ; 1.300-alte categorii ; 244 elevi-agenti ENAP (Scoala Nationala a Administratiei Penitenciare).
In privinta personalului de medical MCF (AP) dispune de : 2.447-personal de sanatate ; 178 de UCSA (Unitati de Consultatie si Ingrijire Ambulatorie) implantate in proximitatea insitutiilor penitenciare ; 8 UHSI (Unitati Spitalicesti Securizate Interregionale) implantate in CHU (Centre Spitalicesti Universitare): Nancy (2004), Lille (2004), Lyon (2005), Bordeaux, Toulouse et Marseille (2006), Paris Pitié-Salpêtrière (2008), Rennes (2012), in total cu 181 de paturi; 26 SMPR (Servicii Medico-Psihiatrice Regionale), in 26 de institutii penitenciare; 152 de Sectoare de Psihiatrie si UHSA (Unitati Spitalicesti Special Amenajate), in cadrul UCSA.
Cu toate ca rolulrile inchisorilor MCF s-au modificat in timp si in spatiu (loc), in functie de epoca precum si in functie de tipurile de criminalitati (delicte si infractiuni) specifice ei, respectiv, in functie de amploarea lor, in principiu, de-a lungul timpului, ele erau directionate catre: pedepsirea unei persoane care a comis o fapta antisociala de o anumita gravitate ; protectia societatii de catre persoanele considerate de catre aceasta, ca periculoase ; descurajarea membrilor societatii in privinta comiterii actelor ilegale ; privarea de libertate ai celor vinovati (condamnati), ca pedeapsa si constrangerea lor pentru efectuarea unor studii, respectiv, pentru desfasurarea unor activitati lucrative, cu scopul reinsertiunii in societate, dupa eliberarea lor; neutralizarea opozantilor politici ; izolarea psihopatilor sau ai celor instabili din punct de vedere psihic (bolnavi psihici) de societate ; etc.
Ca regula generala, ″ritualul″ cotidian, in mare, este acelasi in toate structurile MCF.
La ora 07h00 are loc desteptarea, inclusiv in week-end.
Cand gardianul (″matonul″ in jargon carceral, de la verbul : ″mater″- a privi cu atentie si insistenta, pe ascuns), deschide poarta si spune ″Buna ziua″ detinutul trebuie (este obligat !) ″sa de un semn de viata″: adica, cel putin sa se miste !
La 07h30 are loc distrbuirea micului dejun (″gamelei″) in celula.
La ora 08h00 deplasare catre : ateliere, bucatarie, respectiv activitati menajere (spalatorie, curatenie, lucrari de intretinere, etc.), receptia si impartirea corespondentei (pentru cei care desfasoara o activitate lucrativa remunerata) ; scoala, respectiv, biblioteca (pentru cei care studiaza sau lucreaza acolo) ; activitati socio-educative, respectiv, sala de sport si plimbare in aer liber (02h00) in curtea inchisorii (pentru cei ″fara ocupatie″) ; infirmerie (pentru cei care urmeaza un tratament sau trebuie consultati) ; serviciul social (pentru cei care trebuie evaluati din punct de vedere psiho-social) ; Gref (pentru cei care au notificari de la Judecatorul de Instructie sau Judecatorul responsabil cu executarea pedepselor, respectiv, pentru care vor se depuna diverse cereri catre AP, respectiv, organele judiciare, etc.).
La ora 11h30 intoarcerea in celula, receptia scrisorilor, notificarilor sau ale produselor comandate (″cantinate″, de la cuvantul : cantina intr-o institutie) de la magazinul institutiei penitenciare (de la boutique) si servirea gamelei de pranz.
La ora 12h15, o ora de plimbare in aer liber in curtea institutiei penitenciare pentru cei care lucreaza, iar intre 14h15-17h30 ei isi reiau activitatea lucrativa, dupa care revin din nou in celula.
Vizitele (″parloir″, de la verbul: ″parler″-a vorbi) se desfasoara de regula intre orele : 8h30-11h30, respectiv 13h30-17h30, in functie de tipul de institutie penitenciara, plasamentul ei, precum si de disponibilitatile detinutului (in sali ″deschise″ : in grup sau in cabine private).
Programarile pe site-urile institutiilor penitenciare sau prin telefon sunt indispensabile (obligatori !) si ele trebuie sa fie aprobate, fie de catre JI (Judecator de Instructie) in cazul celor detinutilor-preveniti (aflati in ancheta), fie de catre JAP (Judecatorul responsabil cu executarea pedepselor) in cazul celor condamnati. (A se vedea Anexa 2 : Formularul de solicitare a vizitei in MCF al AP).
Intre orele 17h30-18h00 se distribuie gamela de seara (cina), tot in celula.
Intre orele 18h00-07h00 (ziua urmatoare) celule sunt inchise.
Exceptie fac zilele de luni si vineri, cand dupa-masa, revenirea in celule are loc la ora 16h30 pentru igiena coroprala, dusuri (in loc de 17h30).
In special, in marile institutii penitenciare pentru pedepse lungi (Maison Centrale), vechi, care nu sunt prevazute cu dusuri in celula, ca cele moderne, de ultima generatie.
Conform documentelor AP, in 2011, 24.934 de detinuti au desfasurat o activitate lucrativa remunerata, adica 39,1% din populatia penala (34,7% in Centre de Arest Preventiv si 48,4% in Centre pentrtu Executarea Pedepselor) pentru o suma de 60,3 M€, remuneratie bruta.
In ultimul sau raport Controlorul general al locurilor private de libertate, Jean-Marie Delarue, mentiona ca numai 17.497 dintre ei au fost remunerati cu titlul de ″activitate lucrativa in regim de detentie″., adica, in jur de 27,7%.    
Ca regula generala exista trei tipuri de activitati lucrative :
a)    Serviciul General-SG (pentru functionarea institutiei penitenciare, platit de catre AP, in 2011, 50,4% dintre detinuti ; cost 22,8 M€) ;
b)    Serviciul de Regie Industriala-RIEP (Regie Industriala a Institutiilor Penitenciare-ateliere ale institutiilor penitenciare; in 2011, 7,4% dintre detinuti ; cost 7,5 M€) ;
c)    Serviciul de Concesiune-SC (activitate in intreprinderi private ca mana de lucru carceral; in 2011, 42,2% dintre detinuti ; cost 30 M€) ;
Cu toate ca in MCF nu exista contract de munca intre AP si detinut, art.33 din Legea Penitenciara (noiembrie 2009), prevede un ″act de angajament″.
Art.32, fixeaza si remuneratia detinutilor, in functie de tipul lor de activitate desfasurata: 45% din SMIG (Salariul Minim Garantat, care la 1 ianuarie 2013 era 9,43 € brut/h sau 1430,22€ brut/luna pentru 35h00 de munca) in cazul activitatii de productie (RIEP, SC) si intre 20-30% din SMIG in cazul activitatilor lucrative din cadrul SG. (A se veda Anexa 3 : Fisa de plata a unui detinut care presteaza o activitate lucrativa remunerata in MCF al AP).
SMR (Salariu Minim de Remunerare) in regimul de productie in 2011, a fost fixat de catre AP la 4,05€/h (acordat doar 4,03€, in general), care conform Decretului din 23 decembrie 2011, a ajuns, incepand din 1 ianuarie 2012, la 4,15€, in urma cresterii SMIG-ului la 9,22€ de la 9,00€, in 2011.
Teoretic, el poate insa varia, in functie de munca prestata si in functie de institutia penitenciara (intre 3,54€/h in MA si pana la 7,61€/h in exterior), precum si in functie de clasa de munca in cadrul SG (Clasa I:2,97-3,04€/h ; Clasa II :2,25-2,30€/h ; Clasa III : 1,80-1,84€/h).
Incepand din 1977 persoanele incarcerate (detinuti, preveniti) cotizeaza la regimul de pensie, insa pentru validarea unui trimestru (in regim de libertate), ele ar trebui sa beneficieze de un salariu echivalent cu 200 SMIG-uri.
In concluzie, in timp de un an ele nu valideaza decat un singur trimestru.
In practica, in regimul de productie (RIEP, SC) populatia penala activa este remunerata in functie de numarul de pise efectuate in timpul orelor de munca fixate.
Media salariala este in jur de 530€ net/luna in RIEP si SC, in raport cu  cca 250€ net/ luna in SG.
In exterior poate varia si intre 700-900€.
In timp ce remuneratia personalului supraveghetor este in medie este de 37.000€ brut/an (din care sunt deduse lunar cotizatiile sociale si anual impozitul pe salariu), adica cca 32.000€ net/an [(datilat, mensual, net in €, Elev-Supraveghetor: 1.371; Supraveghetor : 1.431-2.075; Supraveghetor-Brigadier : 1.737-2.211 ; Prim-Supraveghetor : 1.915-2.361 ; Major-Supreveghetor confirmat: 2.225-2.530; Locotenent Penitenciar: 1.745-2.727; Capitan Penitenciar: 2.271-2.999; Comandant (Maior) Penitenciar: 2.910-3.591)].
Astazi, Juridictia franceza atribuie MCF urmatoarele sensuri : a)    Corectie (modificare de comportament social) ; b)    Clasificare (repartizare intr-o institutie privata de libertate in functii de diferite criterii (tip de infractiune, gravitatea ei, varsta, sex, etc.) ; c)    Modulare (derulare a pedepsei in diferite etape : privarea de libertate, semilibertate, eliberare conditionata sub control judiciar); d)    Activitate lucrativa (ca drept si obligatie, cu scopul reinsertiunii in societate); e)    Educatie (pregatirea diverselor diplome, cu scopul obtinerii unori calificari profesionale pentru facilitarea insertiunii in societate); f)    Controlul si supravegherea celor care au fost condamnati de catre legislator (numarul personalului de incadrare trecand de la 5% din numarul detinutilor in secolul XIX, la 30%, astazi);
Din pacate insa, ″Paradoxul penitenciar″, exprima (in realitate !) din contra, antagonismul dintre rolurile de ″reprimare a delincventei″ si de ″reabilitare sociala″, ulterior !
In principiu, pentru ca teoretic, cele doua mari categorii de indivizi (subiecti) care compun MCF, aparent in relatii antagoniste si ele, pe de-o parte gardienii (supraveghetorii, functionari ai Ministerului Justitiei), iar pe de alta parte cei incarcerati (detinutii-condamnati, respectiv, prevenitii-in detetentie provizorie), in realitate, sunt in relatii ″sinergice″ (in sensul Teoriei jocurilor), fie, in general, datorita coruptiei (care in MCF a devenit o virtute !), fie, in particular, datorita unor relatii, care exista intre subiectii populatiei penale, respectiv, rudelor lor si gardieni.
De aici, printr-o inductie completa, antagonismul se exitinde prin continuitate si la cuplul de variabile : securizarea MCF, pe de-o parte, respectiv, introducerea obiectelor interzise in institutiile penitenciare, pe de alta parte.
Cu alte cuvinte, desi MCF este considerat ca unul dintre cele mai securizate din lume, cu toate acestea, conform unor investigatii pe care le-am efectuat, practic, orice obiect interzis poate fi introdus in interior, sub o forma sau alta !
Daca nu prin canalele tentaculare ale coruptiei din sistem, printr-o serie de metode si practici variate, unele chiar deosebit de ingenioase (mai mult sau mai putin conventionale), care nu rareori uimesc chiar si pe functionarii AP (Administratia Penitenciara).
Astfel, la Inchisoarea Gasquinoy-Béziers-CP (Centru Penitenciar-DISPT, deschis in 2009, 810 locuri Departamentul Hérault, Regiunea administrativa Languedoc-Roussillon, sudul Frantei), ″nu exista obiecte interzise″,  cu atat mai putin drogurile, alcoolul sau telefoanele mobile (portabile).
Doi prieteni, unul fost detinut, A. Y., iar celalat inca incarcerat W. T, in aceasta institutie penitenciara, ne-au demonstrat ca pot comunica liber fara ca directia sa fie la curent cu conversatia lor, respectiv, cu subiectul conversatiei lor !
Pentru ca oricand un telefon mobil ascuns intr-o minge de tenis poate fi aruncat in curtea inchisorii, fara ca gardienii sa se ″sesizeze″ !
Acelasi lucru poate fi facut si cu ocazia vizitelor legale efectuate de catre rudele celor incarcerati care pot ascunde acest obiect extrem de valoros (atat pentru comunicarea cu exteriorul, avand ca scop mentinerea legaturilor familiale, respectiv,  pentru transmiterea informatiilor, cat si pentru comunicare intre detinuti), in zonele intime (fie in vagin fie in anus, ca de-altfel si drogurile !), conform documentelor oficiale ale AP.
Avand in vedere si faptul ca exista o serie de ″conuri de penumbra″ in curte unde bruiajul nu functioneaza, iar la etajele superioare este intr-o ″pana permanenta″, detinutii nu au niciun fel de restrictii in a comunica prin intermediul undelor.
Acest lucru este inevitabil, pentru ca si gardienii lucreaza in permanenta cu telefoane mobile si talkie-walkie, deci un bruiaj ″cronic″ ar afecta si activitatea lor!
Aici ca de-altfel si in alte institutii, ″banul este rege″ !
Orice poate fi obtinut prin intermediul lui.
Evident, la preturi piperate, dar poate fi obtinut : un shit (bila) intre 6-8€, o butelie de alcool tare (Vodca, Whisky, Pastis, etc.) intre 135-150€, o butelie de vin intre 35-60€, un telefon mobil intre 80-650€ (de la cele mai simple, la cele mai sofisticate, cu internet), o arma, in functie de calitate ei, intre 30-90€, etc.
Cu toate ca, oficial, nimic nu poate fi introdus in institutie, cel putin teoretic.
Nici macar produse alimentare in timpul vizitelor legale (″parloir″)!
Incarceratul poate detine un ″cont curent″, care poate fi alimentat din exterior (sau din interior prin renumerarea activitatii sale lucrative), iar acesta, la randul lui, poate ″cantina″ din magazinul institutiei (singurul mod legal pentru introducerea produselor din exterior !) diverse obiecte autorizate de AP in limita creditului sau.anexa
In seara fiecarei zile, gardienii pun in cutiile postale din interiorul celulelor un set de bonuri (formulare) de comanda (de culori diferite, pentru diferite categorii de produse : alimentare, de birou, de imbracat si de incaltat, de igiena, de lectura, tabac, etc.), pe care detinutul le completeaza (cu ceea ce isi doreste) si pe care le poate avea in cursul zilei sau in zilelele urmatoare (daca produsul este mai greu de procurat !), la preturi relativ, accesibile (care nu sunt din pacate practicate si in spitale, in caminele de batrani !) de la magazinul institutiei penitenciare sau din exterior, cu aprobarea directiei.
Tinand cont de faptul ca zilnic, sute de detinuti cantineaza cel putin cateva zeci de produse (din peste 1.000 de referinte !), iar cei responsabili cu cantinarea ies si intra zilnic in institutie, nu trebuie sa ne miram de faptul ca atat drogurile, respectiv, alcoolul (″alimentele de baza″ in MCF !), cat si telefoanele mobile (o necesitate absoluta pentru supravietuire!), pot patrunde fara dificultati in ″zona interzisa″ si pot fi la indemana oricui care ″are banul″ (interzis in MCF !) si plateste cash, sau ″cunoaste″, pe cineva (fie un gardian, fie pe cineva care cunoaste un gardian, etc.).
Pentru ca MCF este o reuniune finita de locuri inchise (matematic vorbind), dar nu ermetic (cu perete ″adiabatic″ !) din punct de vedere fizic la traficul de obiecte interzise, unde cei care ar trebui sa-l controleze si sa-l supravegheze, ″nu vad si nu aud″, adica sunt surdo-muti din cauza coruptiei generalizate, care face ravagii in sistem !
Fara complicitatea directa sau indirecta a supraveghetorilor, acest trafic vast (deosebit de ″daunator″ si statului, respectiv, contribuabililor !), n-ar putea supravietui in spatiu si timp.
In special introducerea telefoanelor mobile, conform celor afirmate de catre Fabrice Caujolle (Sindicatul UFAP-UNSA Justice, a se vedea si articolul autorului: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/10/culoarea-politica-sindicatelor-de.html), care ″se simte amenintat de catre borfasi″, este un flagel, care pune in pericol pastrarea secretului de instructie in cazul detinutilor-preveniti sau poate contribui la organizarea revoltelor sau evadarilor puse la cale de catre detinutii-condamnati, in special, la pedepse lungi de inchisoare.
Fara sa mai adaugam si faptul ca ele permit si filmarea unor zone sau documente clasate ″top secret″ (secret de instructie, secret de aparare, etc.) care pot fi puse pe Internet via YouTube la dispozitia retelelor de socializare.
Un asemenea caz s-a intamplat recent, la inceputul lunii, cand la Inchisoarea Roanne-CD (Centru de Detentie-DISPLy, 27.000m2, capacitate 600 locuri, Departamenul Loire, Regiunea administrativa Rhone-Alpes, estul Frantei), un detinut refuzand sa intre in celula dupa terminarea unei activitati socio-educative, s-a luat la bataie cu patru gardieni.
Scena filmata cu un telefon mobil de catre un codetinut, prieten cu cel care ar fi fost ″batut mar″ de catre gardieni, ajunge via YouTube pe internet si prejudiciaza imaginea personalului supraveghetor, care sub nicio forma nu l-ar fi agresat pe detinutul in cauza.
In ceea ce priveste sanctiunile pronuntate de catre directiile institutiilor private de libertate contra traficului de obiecte interzise sunt destul de variate.
Unele sunt severe ca Inchisoarea Dunkerque-MA (Maison d’Arret-DISPL, fondat in 1830, 108 locuri, Departamentul Nord, Regiunea administrativa Nord-Pas de Calais, nordul Frantei), in care exista si celulele de 19m2, care gazduiesc sase detinuti, ar altele mai laxiste ca cel de la Béziers, inchisoare moderna inaugurata pe 27 noiembrie 2009 (in care nu nu numai banul este rege dar in care si sloganul ″Este interzis de a interzice″ este respectat de catre toti, atat de catre gardieni cat si de catre detinuti !)    
Astfel, nici nu este de mirare ca in aceasta institutie din urma, nu numai traficul de obiecte interzise este un flagel greu de controlat, dar tot timpul au loc si evenimente deosebite.
Astfel, pe 4 februarie 2013, luni seara, in jurul orei 22h00 un detinut, escortat la Centrul Spitalicesc din localitate, pentru motivul ca ar fi incercat sa se sinucida, inghitind niste lame de ras, incearca sa evadeze.
Detinut violent care a simulat tentativa de sinucidere, pentru imobilizarea lui vor interveni 15 persoane (dintre care pe langa gardieni si opt politisti).
Interesant este faptul ca desi inchisoarea este dotata cu un cabinet medical ultramodern si performant, in timpul noptii nu exista niciun medic de garda, ceea ce detinutul stia si intocmai din acest motiv si-a ″regizat″ sinuciderea in timpul noptii.
Nu peste mult timp, la inceputul lunii mai 2013, patru gardieni sunt agresati in cursul a doua zile de catre trei detinuti, ingrijirile lor medicale necesitand opt zile lucratoare.
Adica, in limbaj carceral, vorbim aici de o ″lege in serii″, ceea ce din punctul de vedere deontologic al AP este inacceptabil.
In fond, vineri pe 3 mai, in jurul orei 07h00, un detinut care executa o lunga pedeapsa privata de libertate refuza sa se supuna autoritatii penitenciare si s-a luat la bataie cu un gardian, in timp ce alti doi vecini cu acesta, i-au atras in celula lor ceilalti doi gardieni, veniti in ajutorul acestuia din urma, pe care i-au zdorbit in bataie.
In sfarsit, sambata pe 4 mai, dupa terminarea vizitei, un alt detinut a fost descoperit in timpul controlului cotidian cu un saculet de canabis ascuns in anus.
Suparat pe gardianul care l-a controlat, i-a muscat acestuia din razbunare, mana dreapta pana la os, acesta avand nevoie de o interventie medicala de urgenta pentru oprirea hemoragiei.
Un alt eveniment nu mai putin important s-a intamplat, anul trecut, in iulie 2012, cand o tanara a depus plangere la Politie ca fostul ei compagnon (concubin) aflat in detentie provizorie (preventiva) de doi ani intr-un dosar se sechestrare si furt in banda organizata, o hartuieste fara intrerupere si o ameninta cu moartea din inchisoare.
In urma perchezitiei efectuate de catre autoritatile penitenciare in celula acestuia, astia îi gasesc telefonul ascuns in chilotii prevenitului, lipit de organele sale genitale.
In septembrie, pentru aceasta fapta, el este condamnat de catre Tribunalul Coretional din localitate la un an de inchisoare cu executare.
La putin timp, marti, pe 2 octombrie intre orele 19h00-22h00, cu ocazia unei razii de mare amploare contra telefoanelor mobile, ERIS, membra a GIP (Grupul de Interventie Penitenciara) Toulouse, descopera 14 telefoane mobile, 900€ cash si o cantitate importanta de droguri, disimulate in diverse obiecte, in zece celule.
Ca semn de protest, vineri, pe 5 octombrie, un gardian este agresat de catre un detinut (lovit de mai multe ori cu brutalitate in fata: la ochi, gura si tample), imediat dupa pranz, motiv pentru care, toti gardienii si-au incetat activitatile, paralizind ″functionarea″  institutiei penitenciare CP Gasquinoy de la Béziers.
In sfarsit, detinutul a fost imobilizat cu ajutorul celorlalti gardieni si ″calmat″ cu tranchilizante de catre medicii institutiei.
Rudele detinutilor au putut avea acces la vizita (″parloir″), numai dupa ce Grégory Jalade, responsabilul sindical FO (Force Ouvrière, a se vedea si articolul autorului: http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2012/03/les-grandes-organisations-syndicales_04.html) al gardienilor a negociat luarea de masuri administrative dure (pedepsa severa) contra agresorului.
Acesta considera ca masuri disciplinare sunt foarte greu de luat la Béziers, mai mult din cauza faptului ca Parchetul de pe langa TGI (Tribunalul de Inalta Instanta) este mult prea tolerant cu populatia carcerala.
In ceea ce il priveste pe Patrick Mathé, Procurorul general de Béziers, care cunoaste bine situatia, el este de parare ca Parchetul nu poate lua masuri, intocmai, pentru ca probele pe care AP le prezinta contra detinutilor nu sunt suficient de fiabile, cu atat mai mult cu cat coruptia generalizata in toate structurile, face ravagii in sistem.
In concluzie, un circ vicios fara iesire, adica : ″sans issue″ !
Nici Inschisoarea Toulouse-Seyess-MA (Maison d’Arret-DISPT, 596 locuri deschis in 2003, Departamentul Haute Garonne, Regiunea administrativa Midi Pyrénées, sudul Frantei) nu sta prost in ceea ce priveste depistarea celularelor din celule.
Gardienii considera ca institutia lor este (din punct de vedere fizic!), un ″sistem deschis″, in care orice poate fi introdus, iar deasupra ei ″ploua cu telefoane mobile″, cu toate ca gardul inconjurator are o inaltime de 6 m si sanctiunile sunt severe pentru cei care sunt depistati in posesia lor: 15 zile de carcera (izolare in QD-Cartier Disciplinar) si in anumite cazuri, chiar suspendarea reducerii pedepsei de care beneficiaza orice detinut in MCF (anual: 2 luni pentru desfasurarea unei activitati lucrative sau studiu cu scopul obtinerii unei diplome, respectiv, a unei calificari profesionale si inca 3 luni pentru buna comportare, la care se pot adauga si cateva luni de gratie prezidentiala pe14 iulie, de Ziua Nationala a Frantei).
Conform declaratiilor lui Jérôme Massip, gardian si secretar general national al SPS (Sindicatul Personalului Supraveghetor din AP),  in ciuda unori masuri drastice luate, numai in cursul acestui an au fost identificate o duzina de telefoane mobile, unele mai performante decat altele.
Ele au fost gasite cu ocazia controlului efectuat in curtea inchisoarii inainte ca detinutii sa fie admisi la plimbarea cotidiana (″recreatie″: 02h00/zi!), cele mai multe, in cursul lunii februarie (pe 1, 7 si 11), anul trecut.
Fiind aruncate peste gard (dincolo de zona de securitate din exterior), in grup de 2-3 bucati, in pachete mici, ele cad in zonele ″nevzute″ de camerele video, deci relativ greu de depistat de catre gardieni.
Ele pot ajunge insa in interior si in cursul parloir-ului (vizitelor autorizate), ascunse in zonele intime ai celor care vin din exterior, cu atat mai mult cu cat majoritatea dintre ele nici nu sunt semnalate de catre detectoarele de metal.
Asa cum am mai mentionat mai sus, ele prezinta un pericol pentru AP, pe de-o parte pentru ca in exterior, prin intermediul lor pot fi influentate anchetele in curs ai prevenitilor sau pentru ca detinutii isi pot continua activitatile lor delictuale, respectiv, criminale de la distanta, iar pe de alta parte, pentru ca in interior, ei pot fi in contact pentru organizarea unor evenimente (acte) de rebeliune, greve, respectiv, de evadare sau pot divulga prin intermediul lor anumite aspecte ale mediului carceral care sunt clasate top secret de catre AP.
Astfel, pe 4 iulie, un detinut de la Inchisoarea Roanne, posteaza pe YouTube un film in care cativa detinuti se infrunta cu gardienii, care îi lovesc pe acestia fara mila (la nimereala) cu bastoanele lor, intr-un cadru-peisaj ″de injuraturi″ ("Bande de fils de putes! C'est des Golgoths !" ;  "Mais taisez-vous, putain !"), iar pe 14 iulie la Inchisoarea Toulouse-Seysses, intr-un alt film postat pe YouTube este pusa in evidenta nesupunerea a 40 de detinuti, care dupa terminarea plimbarii in curtea institutiei, la orele 17h30, refuza sa paraseasca zona afectata acestei activitati, iar pentru evacuarea lor este nevoie de interventia ERIS (Eghipa Regionala de Interventie si de Securitate)  cu "Flash-Ball".
In conditiile in care in aceasta institutie penitenciara exista conditii mai mult decat decente (ceea ce nu este cazul in toate inchisorile!) pentru a fi in contact cu civilizatia din exterior: locatia unui TV (cu frigider) costa 37€ lunar, iar pentru inca 18,50€ exista ″acces direct″ la televiziunea numerica TNT (prin cablu) si la Canal+ (privat).
Prizonierii pot detine deasemenea posturi de Radio, DVD player, respectiv, Laptop (fara acces la internet, evident!).
In plus, ei au acces si la telefon: exista 6 cabine telefonice in institutie, accesibile, adevarat numai condamnatilor (nu si prevenitilor care se afla in detentie provizorie si in dosarul carora ancheta este in curs!) in timpul ″recreatiei″.
Exista si o cabina telefonica pusa la dispozitia celor care nu au acces in curtea de ″recreatie″, in majoritatea cazurilor, securitatea carora nu poate fi asigurata (pedofili, violatori), dar si a unor persoane cu handicap locomotor sau a celor care din motive medicale nu au acces in curtea inchisorii.
Desi, exista particularitati, in general, accesul la telefoanele publice din incinta inchisorilor MCF est reglementat de catre AP.
Maximum 10 numere de telefon (membrii familiei, prieteni, institutii, etc.) pot fi apelate din interior (in timpul orelor de birou!) de catre un detinut, care sunt verificate, respectiv, aprobate de catre JAP (Judecatorul responsabil cu executarea pedepselor) si inregistrate in prealabil de catre AP (Administratia Penitenciara).
Nu exista limitare in privinta apelurilor insa, tariful este piperat: cca 2,5-4€/20-25 de minute pe telefon fix si aproape dublu pe mobil.
In plus, comunicarea poate fi ascultata si inregistrata!
In unele inchisori, in general, daca apare numarul de apelat, convorbirea nu este ascultata si nici inregistrata, decat intamplator.
In schimb, daca apare marcat pe display ″retea″, convorbirea este sistematic (automat) ascultata si chiar inregistrata.
Nici numarul de scrisori catre exterior nu este limitat.

Desi ele nu pot fi blocate, ele pot fi citite si fotocopiate, iar  la nevoie utilizate de catre legislator contra expeditorului, respectiv, al destinatarului sau contra tutror persoanelor ale caror coordonate apar mentionate si care pot face obiectul unei anchete.
Timbrele si plicurile pot fi cantinate de la magazinul institutiei penitenciare.
In sfarsit, pentru eradicarea flagelului ″celularul din celula″ ar trebui o mobilizare de mare anvergura(care costa foarte mult!) dupa parerea lui Jérôme Massip.
O perchezitie generala, in cursul unei zile (intre orele: 06h00-18h00, cum s-a intamplat in 2005), la care ar trebui sa participe intre 130-140 de agenti, adunati din intreaga regiune administrativ-juridiciara Toulouse (Directie Interregionala al Serviciului Penitenciar).
Si pentru sesizarea celorlalte obiecte interzise (alcool, drog, bani, arme si obiecte taioase: cutite, furculite sau periuta de dinti echipata cu lama de ras, cipuri electronice, cartuse, etc.) exista dificultati considerabile.
Si totusi, aceste dificultati nu sunt chiar de nedepasit.
De la inceputul anului peste 100 de celulare au fost confiscate, 80 de carduri SIM, 15 USB-uri, 40 de incarcatoare si sute de grame de stupefiante, ceea ce nu este chiar asa de rau!
La ultima perchezitie efectuata la inceputul lunii martie au fost gasiti 150€ in celula unui detinut, in al altuia un cartus 22 Long Rifle, iar la altii: carduri de telefon (SIM) si alcool disimulat in bauturi racoritoare sau energizante, respectiv, in sucuri de fructe naturale.
Drogurile insa sunt mult mai greu de gasit (depistat), cum ele sunt, in majoritatea cazurilor, ascunse in zonele intime (genitale) ale detinutilor.
Mentionam aici si faptul ca posedarea de arme sau de droguri in MCF este sanctionata foarte sever de catre AP: pana la 45 de zile in QD.    
In cazuri grave, Procurorul Republicii este autorizat sa deschida detinutului-acuzat un dosar penal, ceea ce poate avea o consecinta dezastruoasa asupra viitorului carceral al acestuia.
Exista insa si inchisori in MCF, in care telefoanele portabile sunt chiar si o buna sursa de afaceri.
Este vorba de Inchisoarea Nanterre-MA (Maison d’Arret-DISPP, 600 locuri deschis in 1991, Departamentul Hauts de Seine, Regiunea pariziana, in proximitatea Universatii Paris X-Nanterre).
Anouar P., ″afacerist″ in exterior, din interior, cu ajutorul telefonului sau mobil, el a reusit sa-si continue afacerile lui, mai mult sau mai putin ortodoxe chiar si dupa incacerare lui.
In plus, cu  ajutorul prietenei sale, respectiv, cu prietenii sai ″aruncatorii″ (de precizie sau ″tintasii″!) din exterior, detinutul ″imoprta″ in perioada 2008-2009 telefoane mobile, respectiv, carduri SIM, pe care le comercializa in interior, cu succes.
Afacerea lui prospera este descoperita, intamplator de catre politistii de la BRB (Brigada de Reprimare a Banditismului) al PJ (Politia Judicaiara), care i-au pus telefonul sub urmarire (ascultare), avand in vedere faptul ca dupa incarcerarea lui, numele lui aparea si intr-un alt dosar de bracaj (jaf ramat) la Versailles (regiunea pariziana).
In urma convorbirilor pe care acesta avea cu prietena sa Hafsia, acestia descopera anvergura afacerea lui cu telefoane mobile, din interior.
Aceasta primea comanda si le cumpara la Barbès (o zona celebra al traficului de lucruri cu origine mai mult sau mai putin dubioasa, pentru a nu spune: furate, in sectorul XVIII, Paris) cu 50-60€, iar prin intermediul ″aruncatorilor″ Charlie, Pereira, etc., ele ajungeau in interiorul institutiei penitenciare, la momentul potrivit cand destinatarul Anouar, era la locul potrivit.
Ulterior, acesta le revindea codetinutilor sai cu 250€, adica cinci ori mai scump, urmand ca banii sa fie recuperati de catre Hafsia de la rudele lor.
Pe 27 martie 2012, Anouar (in varsta de 30 de ani) si Hafsia (in varsta de 29 de ani) au comparut in fata Tribunalului Corectional de la TGI (Tribunalul de Inalta Instanta) Nanterre in fata instantei celei de-a 18-a Camera Corectionala.
Daca ea a scapat doar cu o pedeapsa cu suspendare, Anouar a fost condamnat la 10 luni cu executare in penitenciar.
Insa, aceasta inchisoare, destul de controversata de catre cei care au cunscut-o din interior, apare mentionata si in legatura cu alte evenimente, atat negative cat si pozitive, respectiv, constructive.
Miercuri dimineata, in jurul orei 07h30 pe 26 octombrie 2011, un supraveghetor (gardian), responsabil cu QD (Cartier Disciplinar), stationand la un semafor la cca 100m de institutie,  este amenintat cu moartea la volanul masinii sale private, de catre doi motociclisti cu casca (echipati cu arme de foc), care i-au reprosat: ″Ne-ai ucis prietenul, esti un om mort″.
Ajutat de catre un coleg de-al sau care venea in urma lui, a reusit sa scape de agresori, insa evenimentul a avut loc dupa numai trei saptamani si legat de sinuciderea (cu Kit-ul sau antisuicid!), pe 3 octombrie a lui Djamal Ghermaoui, in varsta de 23 de ani (originar din cartierul  Luth-Gennevilliers, plasat in QD pe 30 septembrie), condamnat intr-un dosar legat de traficul de stupefiante, la patru ani de inchisoare (din care 6 luni cu suspendare)!
Cu toate ca doua autopsii (independente!) efectuate au relevat faptul ca este vorba de o moarte prin anoxie cerebrala datorata spanzurarii si ca ea nu are absolut nicio legatura cu altercatia dintre Djamal Ghermaoui si un gardian (motiv pentru care acesta ar fi fost mutat in QD), cu atat mai mult cu cat Djamal a intrat in coma luni seara si a decedat in noaptea de vineri catre sambata la Spital, pe 20 octombrie, unul dintre fratii acestuia, a fost interpelat de catre politisti in jurul orei 21h45 in cartier cand el incerca sa inflameze mai multe masini din parcarea institutiei.
Acesta intr-un context, in care sora lui Djamal, Ghariba, este convinsa de faptul ca fratele ei nu s-a sinucis, ci a fost ucis in bataie de catre gardienii din QD, avand in vedere faptul ca nu exista nicio urma de strangulare insa, existau vanatai pe frunte, ceafa, gatul si antebratele lui Djamal.
Motiv pentru care, desi in privinta personalului supraveghetor (gardienii) din institutie, s-ar putea ridica cu seriozitate problema respectarii deontologiei penitenciare de catre acestia,  Jean-Philippe Thomas, secretarul general la Paris al Sindicatului UFAP-UNSA Justice, este ferm convins ca la Nanterre toti functionarii AP al Ministerului de Justitie respecta, fara exceptie, regulamentul.
Banuiala exista si persista pentru ca din pacate, pana la aceasta data erau deja declarate in MCF, 110 sinucideri sau morti suspecte (adica una la fiecare trei zile, de zece ori mai multe ca in libertate), iar numarul lor in 2010, era de 118.
In ceea ce priveste rolul poztiv si constructiv al Inchisorii Nanterre, exista si el !
Fiind plasata in proximitatea Universitatii Paris X, detinutii din Inchisoarea Nanterre, studiaza intens, gartie posibilitatilor lor de acces (evident, sub supraveghere severa!) la diferite cursuri de calificare, respectiv, la pregatirea unor diplime de studii universitare, in cadrul institutiei cu participarea a 27 de profesori ai MEN (Ministerul Educatiei Nationale), colaboratori ai scolii din inchisoare (printre care si eu personal, ca profesori de matematici suparioare si aplicate).
Inspectorul Academiei Departamentului Hauts de Seine (regiunea pariziana), Edouard Rosselet, a distribuit in ianuarie 2012, diplome la 30 de detinuti care mai devreme (dar dupa incarcerarea lor, evident) si-au reluat studiile.
Majoritatea dintre ei cu varstele cuprinse intre 18-31 de ani au trecut un B2I (Brevet de Informatica si Internet) sau un CFG (Certificat de Pregatire Generala).
Trei dintre ei au obtinut un BC (Brevet de Colegiu), un BEP (Brevet de Studii Profesionale) si un DAEU (Diploma de Acces la Studii Universitare).
In total, intr-un parteneriat cu Universitatea Paris X, in perioada 2010-2011, conform celor declarate de catre Serge Cabriolé, seful serviciului de invatamant in institutia penitenciara, 139 de detinuti, au obtinut o diploma de calificare intr-un domeniu (la care am contribuit si eu dire, sau indirect!) si acest lucru, in mare parte, numai datorita faptului, ca ei ″prefera sa mearga la scoala decat sa ramana toata ziua in celula″ !
In sfrasit, si la Inchisoarea Bourg en Bresse-CP (Centru Penitenciar-DISPLy, 690 locuri, deschis in 2009, Departamentul Ain, Regiuna administrativa Rhones-Alpes, estul Frantei), ″ploua cu telefoane mobile″.
Si nu numai !
Cu o serie de alte obiecte interzie in institutie, prin intermediul ″lansatoarelor de proiectile″ pe care cei din exterior, rudele sau prietenii (apropiatii) celor incarcerati le-au conceput cu acest scop.
In ciuda unui confort deloc de neglijat (conform lui Denis Perrin, Directorul regional al AP): inchisoare noua in stil modern cu supraveghere electronica performanta de ultima generatie (investitie de 69 M€ din partea statului), celule de 10,5m2 (pentru doua persoane) echipate cu dus si toaleta, respectiv TV (ecran plat), in care 180 de supraveghetori (gardieni) dintr-un personal de 250 de oameni vegheza pentru respectarea cu strictete al regulamentului si buna desfasurare a activitatilor socio-educative sau pentru prevenirea sinuciderilor, respectiv, a revendicarilor in afara legii (inclusiv, a grevelor de foame).
Cu toate acestea, la inceputul acestui an, un detinut in varsta 50 de ani, supravegheat pentru ideile sale sinucigase (suicidare), aflat in detentie provizorie intr-un dosar de agresiune sexuala asupra unui minor in varsta de mai putin de 15 ani s-a sinucis (sic !) in celula sa in compania codetinutului sau (care trebuia sa-l supravegheze de aproape) si care dormea in momentul comiterii actului.
Exista si un antecedent !
In 2010, tot in luna mai (la numai cateva luni de la deschiderea inschisorii), un alt detinut in varsta de 39 de ani, care executa o pedeapsa privata de libertate pentru extorsiune si degradare, cu instabilitate psihica (si el sub supraveghere medicala) si-ar fi administrat un amestec interzis de medicamente care i-ar fi provocat moartea.
Ancheta interna ar fi demonstrat ca detinutul nu s-ar fi sinucis !
Si tot in 2010, un presupus adjunct al unui sef militar al Organizatiei teroriste baste ETA (a se vedea si articolul autorului legat de aceasta tematica: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2009/03/eta-in-fata-justitiei.html), care ar fi fost implicat intr-o fuziada (schimb intens de focuri) pe 16 martie la Dammarie-les-Lys, in care un politist ar fi decedat, a intrat in greva foamei (neagra) pe 23 iunie in aceasta institutie penitenciara.
Arestat la Bayonne (sudul Frantei) pe 20 mai si incarcerat la Inchisoarea Fleury-Mérogis–MA (Maison d’Arret-DISPP, 2855 locuri, deschis in 1968, cea mai mare din Europa, Departamentul Essonne, Regiunea pariziana) el este tranferat, ulterior pe 8 iunie la Inchisoarea Bourg en Bresse, unde este tinut in QI (Cartier de izolare) pana la declansarea grevei.
In rest ce sa mai spunem : pachete continand tigari, alcool, droguri, telefoane portabile (mobile) si chiar arme sunt proiectate cu regularitate in interiorul ei.
Numai in ultimul week-end al lunii aprilie (30-31, dar ceea ce poaste fi si generalizat !), 25 de colete au fost expediate in interiorul inchisorii, conform Sindicatului UFPA-UNSA Justice, continand : opt butelii de acool, 180g de stupefiante, 21 de telefoane mobile si 15 incarcatoare.
In Inchisoarea Rouen-MA (Maison d’Arret-DISPL, 651 locuri, deschis in 1864, urmeaza a fi inchis in 2015, Departamentul  Seine Martitimes, Regiunea administrativa Haute Normandie, pe coroana regiunii pariziene-bazinul parizian), numita ″Bonne Nouvelle″ (Veste buna), o tanara Elodie F., in varsta de 23 de ani,  sambata, pe 20 aprilie 2013, la ora 15h30, a vrut sa introduca in timplul vizitei (in spatiul ″Parloir″) un telefon mobil intr-o telecomanda (de masina) in forma de prezervativ.
Insa, ″matonii″ pe faza, au obsevat ca in timpul ″tandretei″ cu prietenul ei, aceasta si-a introdus telecomanda intre picioare, de unde urma sa fie recuperata de catre detinut si ascunsa in zonele lui intime!
Fara sa fi fost deranjati in intimitatea lor, cei doi au fost interpelati de catre gardieni dupa terminarea vizitei, cand Elodie urma sa paraseasca institutia penitenciara, iar prietenul ei sa-si reintegreze celula.
Amandoi au fost retinuti de catre autoritatile AP pentru deschidera unui dosar penal in care urmeaza a fi inculpati.
Nici MCF din nordul Frantei nu este mai prejos de restul Hexagonului in privinta traficului de obiecte interzise din institutille penitenciare.
Din contra, dupa ultimele evenimente se pare ca situatia scapa de sub control si devine chiar dramatica.
In Inchisoarea Arras-MA (Maison d’Arret-DISPL, 158 locuri, deschis in 1867, Departamentul Pas de Calais, Regiunea adminisrativa Nord-Pas de Calais), introducerea stupefiantelor (in special canabis), precum si ale telefoanelor mobile este la ordinea zilei.
Numai cine nu vrea sau nu are nevoie nu-l are in dotare, in ciuda unor sanctiuni severe.
Detinutii de acolo (conform unei idei inradacinate in aceasta veche institutie penitenciara!), considera ca viata privata de libertate este ″mult mai blanda si usor de suportat in compania unui telefon mobil si canabis″ !
Si poate nici nu se insala foarte mult, daca ″admiram″ conditiile lor de detentie.
Conceputa si contruita intre anii 1865-66 cu 226 de locuri, in ciuda unei modificari esentiale (reducerea numarului de locuri la 158 in zilele) ea ramane totusi o institutie penitenciara veche, cu uzura atat morala cat si fizica, vetuzta, in care conditiile de detentie sunt printre cele mai grele in Franta.
In acest context, joi, pe 9 septembrie 2010, un grup infractional (constituit din doi detinuti, mama unuia si prietena, unchiul acesteia, respectiv, fratele celuilat), a organizat un vast trafic de canabis si telefoane mobile, a fost anihilat anihilat si sanctionat sever de catre Tribunalul Corectional Arras, in urma inregistrarii convorbirilor dintre B.T (incarcerat) si fratele sau G.T (in libertate) in perioada 1 octombrie 2009-20 mai 2010.
Cu un trecut judiciar incarcat, fara avocat, B.T in varsta de 26 de ani si prietenul sau R. H in varsta de 28 de ani, vor avea mari dificultati sa se apare, fiind obligati sa recunoasca schimbul de ″produse″ ilegal introduse in institutia penitenciara, fiecare prin intermediul propriei sale filieri.
Avocatul mamei lui R. H (Belbachir), inculpata si ea (pentru introducerea a 250 de grame de canabis, recunoscut de catre ea), dar absenta din motive de sanatate, a incercat sa faca apel la conditiile vitrege de detentie la Inchisoarea Arras pentru a putea beneficia de circumstante atenunante.
Conducerea institutiei insa mentiona o cantitate mult mai mare (peste 1 kg), ceea ce pare sa nu fi avut unicul scop ″alimentarea″ baiatului ei, cu care de-altfel era permanent in legatura telefonica directa din inchisoare, interzi si pedepsit de catre legea penitenciara.
Este ceea ce i-a permis si faptul ca sa intre in contact cu S. B, prietena lui B. T, respectiv, fratele mai mare al acestuia, G.T (seful retelei), care era si furnizoriul telefoanelor mobile, prin intermediul lui S. B.
Consumator  ″consacrat″, intra in retea si F. M, unchiul lui S. B, ceea ce va perimte grupului infractional largirea (extinderea) activitatii frauduloase in cadrul institutiei penitenciare Arras.
Substitutul Procurorului Republicii, Emmanuelle Guédon este destul de sever la proces : ea solicita 9 luni de inchisoare ferma (cu executare) pentru G.T, fratele lui B. T si pedepse cu suspendare pana intr-un an celorlalti (8 luni mamei detinutului, respectiv, cate 6 luni lui S. B si unchiului ei F. M).
Presedintele Curtii, Coquel, este insa ceva mai indulgent : 4 luni cu suspendare pentru G. T si 180h de munca in interes general intr-un interval de 18 luni.
Pe 23 martie 2013, un alt detinut, Kévin Van Hoornick, a comparut in fata Tribunalului Corectional Arras pentru utilizarea pe 12 noiembrie 2010, a unui telefon mobil introdus fraudulos in inchisoare.
Judecatorul Olivier, presedintele Curtii considera ca Van Hoornick se face vinovat de fapt pentru achizitionarea (cumpararea !) unui telefon mobil, aflat in ″circulatie″ in incinta inchisorii, care ar fi fost introdus fraudulos, nu de catre el sau apropiatii acestuia, ci de catre altcineva.
In concluzie, ca acesta ar fi cumparat un obiect interzis (in particular, un telefon portabil) in inchisoare, pentru care legea prevede o pedeapsa maxima de 5 ani !
Inculpatul, dentinut intr-un alt dosar (de numai de patru zile !) si-a recunoscut vina, afirmand ca a sunat de sase ori si ar fi trimis patru SMS-uri catre prietena lui, care de-altfel, l-a si denuntat, insa nu a dezvaluit Completului de Judecata modul in care si de la cine a procurat telefonul.
Cu 7 condamnari in Cazierul sau judiciar, Emmanuelle Guédon, Subsitutul Procurorului, in rolul Ministerului Public solicita acestuia patru luni de inchisoare cu executare.
Din contra, avocatul sau, in pledoaria sa, a incercat sa obtina pentru clientul sau putina indulgenta din partea Curtii, mentionand ca acesta a fost arestat pe 9 noiembrie (in detentie provizorie pana pe 22 noiembrie) si ca acesta este pe calea unei reinsertiuni profesionale : isi doreste sa obtina un CAP (Certificat de Aptitudini Profesionale) in zidarie.
In final, Kévin Van Hoornick, a scapat relativ usor comparativ cu alti detinuti, aflati intr-o situatie asemanatoare, in alte institutii penitenciare.
El a fost  condamnat la numai doua luni de inchisoare cu executare.
Un caz similar, tot in cadrul aceleasi Directii Interregionale de Serrviciu Penitenciar Lille, a avut loc si la Inchisoarea Valenciennes-MA (Maison d’Arret-DISPL, 222 locuri, 30.000m2, deschis in 1964, Departamentul Nord, Regiunea administrativa Nord-Pas de Calais).
In celula lui Yacine Fedhela, un tanar in varsta de 18 ani, fost ucenic-brutar in libertate, originar din Roubaix (Regiuna urbana Lille), care era incarcerat de la inceputul lunii iulie 2011, cu ocazii unei perchezitii (neprevazute), gardienii descopera un telefon mobil cu un SIM card pe care il imprumuta si la ceilalti codetinuti (contra cost, evident !) pentru a putea fi in contact cu apropiatii lor din exterior.
Detinutul-inculpat sustinea la procesul sau joi, pe 17 noiembrie 2011, ca telefonul l-ar gasit intr-o pubela din incinta inchisorii si n-ar fi stiut ca ar fi atat de grav sa pastrezi un asemenea obiect asupra ta!
Desi Ministerul Public a solicitat o pedeapsa exemplara de sase luni cu executare, Completul de judecata a considerat ca pedeapsa ar fi ″prea mare″, motiv pentru care, i-a dat cu suspendare, mentionand ca, cateva zile in QD (Cartier Disciplinar) vor fi suficiente.
Din contra, nu departe de Valenciennes (tot in Regiunea urbana Lille), Rudy Bremont, un alt detinut, originar din Calais, in varsta de 27 de ani, incarcerat la Inchisoarea Longuenesse-CP (Centru Penitenciar-DISPL, 598 locuri, deschis in 1991, Departamentul Pas de Calais, Regiunea administrativa Nord-Pas de Calais, suprapopulata excesi) a fost condamnat la doua luni suplimenare de inchisoare pe 3 martie 2011.
Acesta a afirmat la proces ca telefonul l-ar fi furat de la un codetinut!
Inculpata si mama acestuia in dosar (precum si un alt detinut), aceasta afirma la bara ca ea ar fi primit vizita unui oarecare ″domn″ care i-ar fi spus : ″Daca nu-mi dati un telefon  mobil, baiatul dvs, va avea probleme in inchisoare″ !
In sfarsit, un prieten al mamei va fi cel care va cumpara telefonul (din spusele ei), care îi va da celui care i-a amenintat baiatul, acasa la ea, in cursul zilei urmatoare.
Ar fi fost acesta cel care a introdus in inchisoare telefonul, codetinutului lui Rudy Bremont, de la care acesta l-ar fi furat.
Aceasta pveste parand a fi o ″fabula simpatica″ (incredibila), Rudy Bremont, este condamnat la doua luni suplimentari de inchisoare, cu executare, iar mama acestuia la TIG (munca de interes general in folosul comunitatii).
Tot aici, in decebmrie 2012, Guillaume Brioul, in varsta de 26 de ani este depistat in posesia unui telefon mobil, pe care l-ar fi  achizitionat in inchisoare.
La procesul sau in martie 2013, acesta reprosa AP ca, in ciuda faptului ca exista cabine telefonice pentru contactul cu exteriorul, ele nu sunt foarte utile (si nici eficace) pentru ca nu permit apelarea in exterior decat intre anumite ore, care nu corerspund din pacate, cu cele ale disponibilitatilor persoanelelor cu care el doreste sa comunice.
Inainte sa fie trimis in fata Tribunalului Corectional, care il condamna la patru luni de inchisoare cu executare (avand in vedere cele 14 condamnari din Cazierul sau judiciar!), este si el incarcerat in QD timp de 15 zile.
Alte evenimente de acest gen au mai avut loc si alte centre ale aglomeratiei urbane Lille, la Inchisoarea Béthune-MA (Maison d’Arre-DISPL, 180 de locuri, 12.000m2, deschis in 1895, Departamentul Pas de Calais, Regiunea administrativa Nord-Pas de Calais), unde pe 26 noiembrie 2009, in jurul orei 10h00, un detinut M’Barek B., in varsta de 24 de ani, recupereaza din curtea inchisorii un telefon mobil cu incarcator si 19 g de canabis, care sunt gasite ulterior de catre gardieni in celula sa, cu ocazia unei razii.
In ciuda faptului ca detinutul avea un Cazier judiciar incarcat (iar in materie de ″telefonie mobila″ era recidivist), fiind deja cea de-a doua generatie de client al avocatului Dubout, avand in vedere ca el executa o lunga pedeapsa privata de libertate, nu a fost condmnat in noiembrie 2010 decat la o luna de inchisoare cu executare.
Respectiv, la  Inchisoare Douai-MA (Maison d’Arret-DISPL, 389 de locuri, deschis in 1907, Departamentul Nord, Regiunea administrativa Nord-Pas de Calais), unde un detinut Fatah Benkhennous, in varsta de 24 de ani, condamnat la o pedeapsa severa de inchisoare (liberabil in 2015), la putin timp dupa incarcerarea lui in 2011, este ″ginit″ de catre ″matoni″ cu telefonul sau portabil in mana.
Fabienne Le Roy, presedinta Tribunalului (respectiv, al Completului de Judecata), desi solicita o pedeapsa exemplara (in conformitate cu trecutul delictual al detinutului-inculpat), mai exact, un an de inchisoare suplimentar cu executare, Sylvie Drouard, Substitutul Procurorului (reprezentand Ministerul Public), considera ca fapta nu este chiar asa de grava, pentru ca detinutul fiind descoperit repede, el nu a prejudiciat institutia si solicita condamnarea acestuia numai pentru ″fapte inadmisibile″ in cadrul institutiei penitenciare.  
Inainte sa fie trimis in fata Tribunalului Coretional, in martie 2013, detinutul care avea in cazierul sau judiciar inca alte 11 condamnari, este incarcerat in QD (Cartier Disciplinar) timp de 15 zile, ca si Guillaume Brioul.
In sfarsit, cum avocatul acestuia Maxence Denis, reuseste sa puna in evidenta si ″efortul″ depus de catre detinut in institutie in pregatirea profesionala cu scopul unei reinsertiuni reusite in societatea civila, dupa eliberare, acesta este condamnat in final la numai doua luni de inchisoare suplimentara.


NOTA

Anexa 1: Repartizarea institutiilor penitenciare, respectiv, tipul lor, in cadrul Directiilor Interregionale de Servicii Penitenciare DISP al AP
Anexa%201.%20Repartizarea%20institutiilor%20penitenciare%20in%20%20MCF%2C%20in%20structurile%20DISP%20ale%20AP.pdf
Anexa 2 : Formularul de solicitare a vizitei in MCF al AP
Anexa%203.%20Formular%20soliciare%20de%20vizita%20in%20MCF%20al%20AP.pdf
Anexa 3 : Fisa de plata a unui detinut care presteaza o activitate lucrativa remunerata in MCF al AP
Anexa%202.%20Fisa%20de%20plata%20a%20unui%20detinut%20care%20lucreaza%20in%20MCF%20al%20AP.pdf

ARTICOLUL ORIGINAL CU IMAGINI IN FORMAT PDF

http://api.ning.com/files/uvilscSDxx9S*lp7nGB2L9WNEe9YmUFxc8n6f2IGDSRfR6Vl**uPveEweu2Y0LOVZJVCz3xYm3F4GK5w*qO0bo0Ix5yB-K7o/Inumbravietii_I_.pdf

ARTICOLUL PE INVESTIGATIE-JURNALISTICA

http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2013/05/thomas-csinta-in-umbra-vietii-partea-i.html

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2019