Comisia Europeană a lansat, la începutul acestui an, o consultare publică pe strategia ”De la fermă la furculiță”, iar în 16 martie 2020, vicepreședintele Consiliului Județean Maramureș, Ioan-Doru Dăncuș a propus o serie de acțiuni concrete în acest sens, care să vină în sprijinul producătorilor locali. Comisia Europeană urmează să publice strategia care ar putea cuprinde și o parte din răspunsurile oferite de reprezentantul executivului Consiliului Județean.

Vicepreședintele Ioan-Doru Dăncuș a arătat că prioritățile strategiei europene ”De la fermă la furculiță” trebuie să aibă în vedere stimularea și facilitarea formării exploataţiilor agricole privat-familiale comerciale de tip european prin restrângerea treptată a exploataţiilor agricole de subzistenţă, păstrând modul tradițional de a produce produsele agroalimentare. Trebuie să se urmărească, totodată, promovarea cu precădere a acelor produse agro-alimentare care sunt produse într-un mod autentic, tradițional și ecologic, dar și identificarea și recunoașterea acelor produse tradiționale care au o valoare nutrițională deosebită. Se recomandă restrângerea zonelor rurale defavorizate şi a sărăciei rurale severe, iar strategia ”De la fermă la furculiță” trebuie să lupte și împotriva muncii precare.

Recent a apărut în publicația Cotidianul textul „Trecerea la prostocrație” al profesorului Andrei Marga. Dincolo de riscantele exerciții pe marginea triadei meritocrație-mediocrație-prostocrație (riscantă întrucât autorul vede foarte bine paiul din ochiul semenului, în speță a președintelui Klaus Iohannis, dar este incapabil – sau, mă rog, nu vrea – să ia seama la bârna din ochiul său) și dincolo de motto-ul „Țara a ajuns o prostocrație condusă de un prost și un neisprăvit, ales de niște incapabili, în beneficiul altor neisprăviți”, rețin atenția cititorului câteva pasaje edificatoare pentru ceea ce se cheamă „înalta” ținută neacademică a articolului și dezgustătoarea înverșunare a făcătorului acestuia:
    a)„Tot felul de nepregătiți lovesc în România actuală oameni de valoare. Un suplinitor dădea «lecții de drept» lui Tudorel Toader, un trepăduș îl voia plecat pe Raed Arafat, un subinginer fără slujbă îl elimină pe profesorul Streinu-Cercel, alt trepăduș dă șah unui șef de promoție, fost ministru la agricultură, cu prețul distrugerii ei”;
    b)„Nici chiar în politică ura nu poate înlocui priceperea”;

De curând, în anul 2019, Editura Litera a determinat publicarea volumului menționat în titlul acestor note de lector. Există două repere pe care dorim să le aducem în atenția cititorilor: personalitatea autorului și valoarea semnificativă a cărții propuse celor care lecturează istorie, valoare afirmată evident de textul ei.
    Ioan-Aurel Pop, istoric, absolvent al Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie-Filosofie (1979), profesor universitar al respectivei universități (1996), membru corespondent al Academiei Române (2001), membru titular al Academiei Române (2010), rector al Universității Babeș-Bolyai (2012), președinte al Academiei Române (2018). Este mai mult decât impresionantă lista lucrărilor istoriografice pe care le-a redactat fie singur, fie în colaborare cu alți autori. Spațiul tipografic nu ne permite să le înșiruim acum. Menționăm un singur titlu Istoria României Compendiu, coordonatori Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, poate cel mai semnificativ pentru dimensiunea națională a scrisului istoric românesc.
    De la romani la români Pledoarie pentru latinitate este o expresie istorică ce accentuează dimensiunea ontosului românesc. Importanța demersului reiese din Argument, care deschide volumul: ...În investigarea trecutului românilor au intervenit, însă, mereu și considerente extraștiințifice, mai ales anumite interese politice interne, dar și dorințe de denigrare, rivalități între vecini și chiar teribilisme din partea unor intelectuali cu profil de adolescenți întârziați...

Peste meleagurile bucovinene se revarsă un soare blând de primăvară, vestind renașterea naturii, dar cu precădere renașterea întru suflet, Învierea Domnului Isus Hristos. Într-un astfel de loc pitoresc, satul Dărmănești - Hatna, locuit de ruteni, Paștele este așteptat cu emoție și nerăbdare. Înnobilat de vechime, atestat printr-un hrisov al lui Ștefan cel Mare în anul 1499, localitatea, în perioada stăpânirii austriece a purtat numele de Hatna. Credința și obiceiurile sunt la fel de vechi ca și așezarea și sunt respectate cu sfințenie de locuitorii săi, chiar dacă acum sunt răspândiți prin toate colțurile lumii. Au imigrat, la fel ca și strămoșii lor din vechime, în căutarea unui trai mai bun, dar Sfintele Paști este momentul în care revin pentru o scurtă vacanță să-i revadă pe cei dragi, să se hrănească sufletește venerându-și stramoșii, să-și potolească dorul de limba maternă, limba ruteană, să deguste tradiționalele bucate, specifice acestei mari sărbători.
Dar nimic din toate acestea nu va fi și în această primăvară, cei plecați nu se vor încumeta să pornească la drum, familiile nu se vor mai reuni, prietenii nu se vor întâlni. O boală nemiloasă, care seceră mii de vieți omenești, a oprit pentru prima oară bucuria de a fi împreună, bucuria de a vesti Învierea Mântuitorului alături de cei dragi. Pentru prima dată, bisericile, care ne chemau cu sunetele clopotelor la slujba de Înviere, vor rămâne goale pentru că credincioșii, ruteni, români ca și milioane de alți oameni deopotrivă, vor rămâne în case lor.

Anul 1989 a reprezentat o piatră de hotar în istoria bătrânului continent greu încercat de regimul comunist în perioada 1945-1989. Europa Central Răsăriteană – Polonia, RDG, Cehoslovacia, Ungaria, Yugoslavia şi România – s-a debarasat de o ideologie care impunea reguli contra firii umane. Un aspect semnificativ al acestor transformări a fost posibilitatea afirmării minorităţilor naţionale, printre ele fiind rutenii. Împotriva noastră au fost luate cele mai aspre măsuri prin interzicerea afirmării identităţii naţionale pe tot parcursul perioadei mai sus amintite. Desigur, anul 1989 a determinat Cea de-a treia renaştere naţională pentru ruteni. În acest context, din perspectiva istoriei şi a sociologiei putem afirma că Europa Central Răsăriteană a cunoscut în anul 1989 o binevenită revoluţie.
Cu toate acestea, în spaţiul public, mai ales cel românesc, se discută despre tot felul de concepte contrare revoluţiei. Premisa de la care se porneşte o reprezintă folosirea forţei, existenţa unor decedaţi, etc. Paul Dukes (1934- ), istoric, universitar la Aberdeen, menţionează: Revoluţia din Octombrie triumfase cu mult mai puţină vărsare de sânge decât cea din februarie. Dar vărsarea de sânge nu e singurul indicator al semnificaţiei unei revoluţii. (Istoria Rusiei, 2009, p. 226). Observaţia e valabilă pentru oricare revoluţie.
În ţara noastră, evenimentele din decembrie `89 pot fi caracterizate ca revoluţie? Pe baza căror argumente? Două sunt esenţiale.

    În opusculul Jurnal filosofic (Editura Humanitas, București, 1990), gânditorul Constantin Noica are două memorabile reflecții/anamneze (augustiniana „E în noi ceva mai adânc decât noi înșine” și admirabila spusă românească „Banul te neodihnește”), care nu numai că îndeamnă la o mai profundă cugetare pe tot cititorul cu scaun la cap, dar chiar constituie punctul de plecare întru analiza isteriei provocată printre pământeni de năbădiosul Covid-19.
    Da, căci totul pornește de la acea abjecție mai adâncă decât noi înșine, care pune stăpânire pe om și-l face robul banului, iar prin acest instrument satanic (nu se afirmă frecvent-sterotipic că „banul este ochiul dracului?”) el admite să se prostitueze, adică să confunde scopul vieții cu osânza materială, puterea aparentă, plăcerea degradantă și slava deșartă.
    Vasăzică, totul (sau, mă rog, aproape totul) în lumea asta supracarnală se orânduiește după catastrafola logică a pragmatismului, omul – potrivit definiției aristotelice – fiind un animal social și sociabil, de unde rezultă cu necesitate că nu poate să aibă decât cârmuitorii (politici, economici, cultural-identitari etc.) pe care-i merită. De altminteri, nu ne face cunoscut F.M.Dostoievski prin „gura” marelui inchizitor din celebrul roman Frații Karamazov, ceea ce înseamnă cu aproape un veac și jumătate în urmă, că libertatea și personalitatea pot, ba chiar trebuie să fie anihilate prin „miracol, taină și autoritate”?...

Gafele președintelui Iohannis și ale Guvernului PNL nu au rămas nesancționate de către liderii Partidului Social-Democrat. Deși au rămas mai puțin de trei săptămâni până la ridicarea stării de urgență, Guvernul PNL, prin vocea ”comunicatorului unic”, Klaus Iohannis, anunță în Ordonanța militară 10 că schimbă programul de cumpărături pentru vârstnici.
Vreme de o lună de zile, persoanele peste 65 de ani au avut voie să părăsească domiciliul doar pentru cumpărături de strictă necesitate sau pentru a merge la medic, între orele 11.00 și 13.00, iar seara, de la 20.00 la 21.00, au avut voie să iasă din casă pentru a face mișcare. Luni, însă, reprezentanții PNL au fost convocați de urgență în ședință, la Palatul Cotroceni, unde s-a decis o nouă schimbare. Vârstnicii vor ieși din case, între orele 7.00 și 11.00 și între orele 19.00 și 22.00, solicitare cerută încă de la începutul stării de urgență de către reprezentanții PSD. După ce vârstnicii au fost umiliți timp de o lună, fiind lăsați să se înghesuie în soare și amendați când nu au reușit să se încadreze în cele două ore stabilite prin ordonanța de urgență, ”comunicatorul unic” recunoaște că măsurile propuse de către Partidul Social-Democrat au fost corecte.

Stimate domnule ministru Nelu Tătaru,

În plină criză de sanatate publică,  ați numit  la conducerea Spitalului Județean ”Dr. Constantin Opriș” Baia Mare o persoană care nu are nimic în comun cu actul medical, care nu cunoaște acest spital și care nu are competența și experiența de a gestiona această situație de criză.
În  propunerea pe care v-am înaintat-o în cursul zilei de joi, 9 aprilie 2020, am considerat că ar fi oportun să asigurăm continuitea și să dispuneți numirea dr. Vasile-Ioan Pop în funcția de manager-interimar al Spitalului Județean din Baia Mare.
 Dr. Vasile-Ioan Pop este director-medical al unității sanitare din anul 2013, a condus spitalul de fiecare dată când managerul în funcție a lipsit (chiar și în cei aproape doi ani de zile în care ec. Sorina Pintea a ocupat funcția de ministru al Sănătății), iar în ultima lună și jumătate, dr. Vasile-Ioan Pop a gestionat cu mult profesionalism atât partea medicală, cât și partea de management a Spitalului Județean din Baia Mare.

Pentru prevenirea răspândirea bolii COVID-19 în Maramureș, președintele Consiliului Județean, Gabriel Zetea, vicepreședinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) a declarat că, în urma consultării cu prefectul Nicolae-Silviu Ungur și cu directorul Direcției de Sănătate Publică (DSP), dr. Rareș Pop, CJSU a dispus adoptarea a patru noi măsuri cu caracter de obligativitate în județ, care să fie aplicate de luni, 6 aprilie 2020.
Prima măsură care devine obligatorie, începând cu data de 6 aprilie 2020, pentru toți cetățenii județului Maramureș sau pentru cei care tranzitează județul, face referire la acoperirea feței (nas, gură) cu mască, inclusiv măști improvizate sau alte materiale de protecție, de unică folosință sau reutilizabile, în vederea reducerii riscului epidemiologic, de transmitere a virusului SARS-Cov-2. Măsura va fi aplicată în spații publice sau la locul de muncă de către toate persoanele, fie că acestea prezintă simptome de infecție respiratorie sau nu.

Dragi ruteni, suntem într-un moment dificil pentru țara noastră. Criza sanitară cauzată de noul virusul SARS-CoV-2 care provoacă boala COVID-19 este una gravă, care va afecta întreaga lume și implicit și România pe o perioada mare de timp. Președintele țării, domnul Klaus IOHANNIS, a decretat #stare_de_urgență pentru o perioadă de 30 de zile care poate fi prelungită. Guvernul ia măsurile necesare pentru a limita pierderile, dar totul depinde de cum reacționăm noi, cetățenii acestei țări.

Este esențial să respectăm toate regulile impuse de stare de urgență!!!

Să reducem la minim activitatea socială, să nu exagerăm cu proviziile, să cumpărăm cât este necesar, fără risipă și să ne păstrăm calmul.