SĂRBĂTORIREA MASONERIEI ROMÂNE, 25 DE ANI DE LA REDEŞTEPTARE (24 IANUARIE 1993-24 IANUARIE 2018)
Iată, au trecut 25 de ani de la redeşteptarea masoneriei române, spun redeşteptare, deoarece trebuie să se ştie, că masonii români, fie cei din ţară arestaţi în lagărele de exterminare comuniste, fie cei din străinătate în exil, au menţinut lumina masonică mereu aprinsă, lumină care nu s-a stins niciodată.
Vă supun atenţiei o prezentare – document istoric – în care voi enumera cele mai importante momente din viaţa masonică românească la care am fost martor şi care s-au desfăşurat imediat după revoluţia din 1989.
A doua zi după revoluţia din 1989, acasă la fr:. Nicu Filip, au venit fraţii din generaţia lui şi anume: Costică Bărbulescu, Dinu Roco, Gheorghe Cercel, Edmond Nicolau, s.m.d., toţi iniţiaţi înainte de 1945.S-au luat în braţe şi au început să plângă ca nişte copii, pentru că nu mai credeau vreodată să fie liberi, să revadă masoneria liberă în România.
Mamiţa, soţia fr:.Nicu Filip, a luat un cearceaf, l-a rupt bucăţi, iar din tivul acestuia a făcut băierile şi aşa s-au făcut primele şorţuri masonice pe care şi le-au încins fraţii prezenţi atunci.
A fost un moment de mare emoţie, cu o însemnătate iniţiatică dintre cele mai profunde şi mai sacre, unice şi de neuitat, care a marcat trecerea de la întuneric la lumină şi oprirea prigoanei asupra masonilor şi masoneriei.
Trebuie să nu se uite, ca în cei 45 de ani de noapte roşie, ani de sârmă ghimpată, masonii au fost arestaţi în cele mai de temut puşcării comuniste, averile confiscate, mulţii trecând atunci la Orientul Etern, fără să-şi mai vadă vreodată familiile.
Despre această oprimare barbară a securităţii statului român asupra masonilor, se poate afla azi prin studierea arhivelor de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, fondul documentar,,Problema Oculta’’, pe care l-am studiat foarte amănunţit în anii trecuţi, masoneria fiind supravegheată şi interzisă până în decembrie 1989, aşa cum mi-a relatat generalul Iulian Vlad, şeful securităţii din România.
Deci redeşteptarea, punctul zero, primul şi cel mai important moment din istoria masoneriei române, este acela al reunirii în prima ţinută masonică din decembrie 1989, când masonii au reluat contactul între ei şi au început apoi să se organizeze în loji masonice, etc.
Al doilea moment îl constituie perioada din 1989 şi până în 1993, când au fost constituite cele 3 loji fondatoare cu ajutorul Marelui Orient al Italiei şi anume: Loja Concordia, Loja Delta Dunarii şi Loja Nicolae Balcescu, care au fost conduse de Nicu Filip, care au stat la baza constituirii Marii Loji Naţionale din România.La Paris, Marcel Schapira a constituit şi el 3 loji masonice: Steaua Dunării, Romănia Unită şi Solidaritatea. S-au făcut iniţieri masonice foarte multe, despre care nu se mai ştie nimic, Marele Registru Masonic de atunci practic a dispărut, prin grija serviciilor, care au avut ordin să şteargă orice urmă a iniţierilor făcute în primii 3 ani după 1989.
Momentul 24 ianuarie 1993, a fost al treilea moment istoric, unul pur administrativ şi organizatoric, juridic, nimic altceva. A fost declarat de nişte falseori ai istoriei, comunişti şi spioni ai serviciilor speciale din ţară şi străinătate, care au oprimat masoneria, înainte şi după 1989, ca fiind adevăratul moment al reaprinderii luminii masonice pe teritoriul României.
Fals, pentru că aşa cum v-am spus, lumina nu s-a stins niciodată, chiar în timpul comunismului, în puşcării, flacăra a ars viu în sufletele fraţilor, au comunicat pe ascuns între ei, este adevărat nu s-au mai reunit în ţinute masonice în templu masonic, dar lumina masonică a fost veşnic aprinsă în inima şi conştiinţa fiecăruia.
Simbolic, 24 ianuarie 1993, a însemnat mai degrabă o redeşteptare a masoneriei, o revigorare a masoneriei, o reluare a contactelor cu fraţii din exil, o ieşire la vedere a masoneriei, trecându-se de la secret la discret şi primindu-se un sprijin substanţial, care a venit din exterior de la masoneria americană şi italiană.
Trebuie ştiut că Fr:.Nicu Filip, a primit susţinere masonică prima dată, de la Marea Lojă Naţională a Iugoslaviei din aceea vreme, dar pentru că serviciile care întotdeauna au vrut să ştie şi să controleze totul, ca şi în ziua de azi, au deturnat acest suport al fraţilor din Iugoslavia, impunând susţinerea din partea fraţilor din Italia şi America.
Vai ce moment nefast, de drept trebuiau contactaţi imediat fraţii români din exil, din Paris, care continuaseră să lucreze în lojile de la Marea Lojă a Franţei, sub conducerea fr:. Marcel Schapira, care aveau o mare experienţă masonică, o cultură şi o gândire masonică, chiar dacă formată la Paris, dar simţită şi trăită, tot româneşte.
În cartea la care lucrez în prezent: ,,FRANCMASONERIA AŞA CUM A FOST’’Vol II, care cuprinde perioada din 1989 până în prezent, voi reda detaliat din declaraţiile fraţilor pe care i-am cunoscut a doua zi după revoluţie şi care acum, unii sunt la Orientul Etern, alţii sunt în viaţă, mărturiile lor fiind esenţiale pentru cunoaşterea adevărului istoric masonic şi nu a minciunilor din masoneria de după 1989, minciuni care sunt aspru contestate, de masoni în special şi de profani în general.
Fr:.Nicu Filip, a fost ales să conducă masoneria romană, astfel că dacă prima dorinţă de a fi consacrat cum se zice, de către fraţii din Iugoslavia, a fost deturnată, de această dată el a cerut cu orice preţ ca redeşteptarea masoneriei române să se facă într-un cadru organizat, adică într-un Convent Masonic, la data de 24 ianuarie.
Semnificaţia acestei zile de 24 ianuarie, nu cred că trebuie să o prezint eu acum din punct de vedere, istoric, ci doar să vă spun că, din discuţiile pe care le-am avut cu fr:. Nicu Filip, am înţeles ca masoneria lucrează şi vorbeşte lumii prin simboluri, de aceea şi-a dorit să marcheze acest început organizatoric, administrativ, în această zi profund simbolică pentru toţii românii, care să fie umăr lângă umăr, dându-şi mâna unii cu alţii, într-un lanţ al fraternităţii pe veci, întru aceaşi simţire şi o singură bătaie de inimă, ca într-o fraţie unită cu adevărat, pentru România.
Să ne reamintim aşadar de Il:.Fr:. Nicu Filip, de sacrificiile și truda sa, ca promotor al acestor evenimente masonice și morale, de după 1989, care zicea:
„ Convocarea și instalarea mea ca Mare Maestru, voiesc a fi în 24 ianuarie, când sărbătorim Unirea Principatelor Române din 1859, la care noi fraţii am avut o contribuţie însemnată. Cred că iubindu-mi țara trebuie să practic cultul trecutului, al istoriei, cult pe care să îl cunoaştem, sa îl omagiem și pentru care, să păstrăm o vie recunoştinţă înaintaşilor noştri”.
De la început trebuie precizat, că nu au fost prezenţi pentru a susţine masoneria pe teritoriul României, imediat după 1989, nici fraţii englezi, respectiv de la Marea Lojă Unită a Angliei – United Grand Lodge of England (U.G.L.E.), nici fraţii de la Marea Lojă a Franţei – Grande Loge de France(G.L.F.), cea care găzduise masoneria română în exil, în timpul comunismului din România.
Fr:.Nicu Filip, mereu mi-a zis, că mai cinstit şi drept era, să fiim consacraţi de fraţii sârbi, vecinii noştrii, pentru că cei de la Marea Lojă a Franţei, au fost cu foarte mult bun simţ, aşteptând din partea noastră să se facă demersuri în acest sens, ca o mulţumire şi recunoştiinţă adusă pentru ajutorul pe care ni l-au oferit, atunci când nouă ne-a fost foarte greu, în comunism.
Referitor la Marea Lojă a Franţei, după Conventul Extraordinar de la Braşov din 2002, când împreună cu fr:. Nicu Filip, am demascat pentru prima dată corupţia din Marea Lojă Naţională din România( linia anglo-saxonă), cu un an înainte, la Paris au fost arestaţi aproape toţi membrii Marelui Consiliu de la Marea Lojă Naţională a Franţei(G.L.N.F.,linia anglo-saxonă), tot pentru corupţie, Marea Lojă a Franţei (G.L.F.), mi-a trimis o scrisoare prin care m-au rugat să anunţ toate celelalte Marii Loji din România, despre venirea unei delegaţii oficiale de la Confederaţia Grandes Loges Unies d’Europe (G.L.U.D.E.), formată din următorii fraţi: fostul preşedinte al G.L.U.D.E., Fr:. Bernard Bertry şi fost Mare Maestru al Marii Loji Tradiţionale şi Simbolice Opera din Paris, Jean Claude Bousquet, preşedintele G.L.U.D.E. în exerciţiu şi fost Mare Maestru al G.L.F. şi Charles Jameaux, Secretarul G.L.U.D.E.,care doresc să aibe întrevederi cu toate Marile Loji masonice din ţara noastră.
Am organizat aceste întrevederi, iar la final după câteva zile m-au anunţat că dintre toţi, noi am fost selecţionaţi deoarece îndeplineam toate criteriilor de regularitate masonică, semnând astfel pentru prima dată după 1989, abia la 12 decembrie 2003, Tratatul de Amiciţie şi Recunoaştere Reciprocă, cu G.L.F., Mare Maestru de atunci fiind Fr:.Yves Max-Vyton, apoi imediat am fost admişi cu drepturi depline în Confederaţia Marilor Loji Unite ale Europei, ocazie când am semnat Carta Masonică Albă a Europei şi Tratatul de aderare la Confederaâia,,Grandes Loges Unies d’Europe”.
Referitor la U.G.L.E., practic Marea Lojă Mamă a Lumii cum i se zice, fraţii englezi nu a reacţionat sau intervenit în vreun fel, din motive lipsite de substanţă, fr:.Nicu Filip, spunea din tot sufletul, foarte indignat chiar, că Ducele de Kent, Marele Maestru, practic a doua zi după 1989, ca un frate mai mare, trebuia să vină şi să întindă mână ca să ridice fraţii români căzuţi în genunchi, după 45 de ani de noapte roşie, însă nu a facut-o şi nici până azi nu s-a semnat un Tratat de Amiciţie şi Recunoastere Reciprocă, între masoneria română şi cea engleză, există doar o Diplomă de recunoaştere şi aceea dată foarte târziu, prin 2009, dar repet, nu există semnat un Tratat de Amiciţie şi Recunoastere Reciprocă până în prezent, pentru că una este diploma şi alta este Tratatul, sunt tipuri de documente masonice diferite.
Este foarte important de ştiut, că în decursul istoriei, relaţiile masoneriei româno-engleze au fost deosebite, dar uite că nu întotdeauna, fraţii se comportă ca fraţii, mai sunt şi momente de conservare, prudenţă, indiferenţă, cum probabil au făcut englezii.
În concluzie, englezii şi francezii au apărut mult mai târziu în peisajul masonic românesc, repet la început au fost fraţii italieni şi americani şi bineînţeles influienţele serviciilor din toate părţile, despre acestea voi vorbi însă mai târziu în cartea pe care o scriu, cu exemple, etc.
Astfel că la 24 ianuarie 1993, în Bucureşti, la Casa Vernescu, Sala Oglinzilor, a avut loc primul Convent masonic, în scop administrativ şi organizatoric al masoneriei române, repet, nu de reaprindere a luminii masoneriei, pentru că lumina nu s-a stins niciodată, cu ajutorul oferit de fraţii de la Marele Orient al Italiei, prin prezenţa Marelui Maestru, Il:.Fr. Giuliano di Bernardo şi a fraţilor din America, Douglas Lemons, Fred Kleinknecht, D. Wdoord, Elvio Scchiube, Alfredo Diomede, etc.
Aici trebuie însă să facem unele precizari foarte clare cu privire la modul cum a fost realizat acest moment, mai precis la modul cum au fost respectate criteriile de constituire ale unei Marii Loji, universal acceptate, care consfinţesc regularitatea acesteia.
Se cunoaşte că oricare Mari Oriente în general, al Italiei, al Franţei, al Angliei, etc., sunt cunoascute ca iregulare, deoarece nu respectă criteriile fundamentale ale regularităţii unei Marii Loji şi anume: nu au Sfânta Biblie aşezată la altar, deschisa la vedere, la Evanghelia Apostolului Ioan, Sfanta Biblie fiind considerata una din cele trei mari lumini ale masoneriei, deci primesc şi atei, poartă discuţii politice şi religioase în lojă, acceptă iniţierea femeilor în randurile lor, etc.
Ori la consacrarea unei Marii Loji, criteriile fundamentale universal acceptate sunt următoarele: să crezi în Dumnezeu, Marele Arhitect al Universului, cu toată fiinţa ta; Sfânta Biblie să fie aşezată la altar, deschisă la vedere, la Evanghelia Apostolului Ioan, fiind considerată una din cele trei mari lumini ale francmasoneriei; să nu porţi discuţii politice şi religioase în ţinuta ritualică; să nu accepţi femeia la iniţiere; să existe 3 loji regular constituite într-o altă Mare Lojă regulară; să fie convocat un Convent regular, pentru Constituirea Marii Loji, etc.
Dacă în 24 ian. 1993, aprinderea luminilor, cum zicem noi masonii, a Marii Loji Nationale din Romania, a fost făcută de Marele Orient al Italiei, atunci întrebările sunt următoarele: lipsind Sfânta Biblie, una din cele trei mari lumini ale masoneriei, atunci ce fel de lumina au aprins, de unde şi de la cine au primit fraţii români, lumina? cum a fost posibil ca într-o ceremonie ritualică făcută de un Mare Orient al Italiei, considerat iregular, să fie prezenţi mari capetenii masonice ale lumii care reprezentau Marii Loji regulare din S.U.A., Anglia ? ce interese extraordinare au fost?De ce s-a respins sprijinul masonic al Marii Loji a Iugoslaviei, care era unul corect şi regular, aşa cum Il:. Fr:. Nicu Filip a spus? De ce şi cine a schimbat planurile, aducând un Mare Orient iregular?S-a dorit o înăbuşire din faşă a noi Marii Loji create? S-a şi reuşit pentru ca ulterior masoneria română a avut un picaj liber prin subcombare.
Înseamnă ca fraţii din Franţa, care au venit în 2002, în România, au verificat regularitatea fiecarei Obedienţe masonice româneşti şi au hotărât ca să selecţioneze Marea lojă condusă de mine, pentru că era singura care respecta cu stricteţe ritualul, care a fost şi rămâne coloana de susţinere a Ordinului masonic. La Braşov, în 13-14 aprilie 2002, a fost consacrată regular Marea Lojă, în prezenţa tuturor fraţilor regular iniţiaţi, consfinţită de însuşi Il:.Fr:.Nicu Filip, care m-a instalat Mare Maestru, cu indeplinirea tuturor criteriilor masonice universal acceptate.
Revenind la 24 ianuarie 1993, interesant a fost momentul când americanii, fraţii de la Marea Lojă a Bazei N.A.T.O., au oferit masonilor români, daruri financiare, garanţii, diplome de grad 32 la peste 176 de francmasoni români, la Cercul Militar din Bucureşti, ca un imbold extraordinar, pentru ca masoneria română să se dezvolte aşa cum era pretutindeni în lume.
Ghinionul este că aceste geste simbolice oferite, au fost greşit înţelese de mulţii dintre fraţii români, din neştiinţă sau voit, astfel că masoneria română a derapat de pe drumul său, ajungând azi la o masonerie degenerată, compromisă, coruptă, fără nici un ţel, fără nici o direcţie.
Nu doresc să fac analiza cuiva, dar în fiecare an, la 24 ianuarie, nu pot să nu spun generaţiilor de azi, cum a fost atunci, nu pot să tac, pentru că Fr:.Nicu Filip şi întreaga cohortă de fraţi de atunci s-ar răsucii în mormânt, de aceea chiar dacă adevărul supără, eu voi continua să fiu un Apostol al Adevărului, un Fiu al Luminii, Întru Gloria lui Dumnezeu, Marele Arhitect al Universului.
La Mulţi ani ! masoneriei române, MARII LOJI NAŢIONALE A ROMÂNIEI-Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, singura care doreşte regenerarea masoneriei în România, singura care în 2002, a ridicat sabia împotriva corupţiei din masoneria romană, eu şi cu fr:.Nicu Filip, fiind singurii la aceea vreme care am demascat corupţia din masonerie, apoi am fost cel care am declarat public, că masoneria se delimitează de toate instituţiile statului care sunt corupte şi politizate.
Am avut dreptate, azi aud că nu numai clasa politică, instituţiile administrative sunt astfel afectate, dar s-a ajuns chiar şi ca instituţiile care trebuie să asigure siguranţa statului, să fie politizate şi corupte, se vorbeşte public, corupţia ucide şi s-a văzut la Clubul Colectiv şi apoi în spitale, sistemul mafiot corupt din ţară este cel care conduce ţara, practic constatăm, cum toate năzuinţele noastre din 1989, se ruinează, tensiunile şi intenţiile vecinilor sunt planurile de viitor în regiune, iar noi cum am fost aşa rămânem. Va fi vai de noi şi de urmaşii noştrii.
Cred că fraţii din MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI-Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, vor reuşi în timp, cu susţinerea şi ajutorul tuturor celor care mai simt româneşte, să reconstruim o masonerie autentică, o masonerie românească, o masonerie pentru români şi o masonerie pe înţelesul românilor, o masonerie regulară, ritualică, tradiţională, morală şi spirituală.
Cer românilor să conştientizeze, că masoneria în decursul istoriei şi-a făcut datoria pe deplin, a contribuit la modernizarea ţării, masonii construiau spitale, şcoli, cămine pentru bătrâni, actele de caritate şi umanitare au fost cele care nu au lipsit din partea confreriei masonice.
Astăzi, trebuie să nu mai stăm deoparte şi să ne coaugulăm în frăţiile de odinioară, care să înceapă să reconstruiască această ţară, prădată în cei 27 de ani de zile, de toţi, din toate colţurile.
România numai prin redeşteptarea din adormirea în care a fost în cei 45 de ani de noapte roşie, urmată de cei aproape 27 de ani de compromitere şi degradare coordonată, prin reieşirea din ignoranţă, revenirea la valorile şi principiile umaniste, morale, spirituale, poate să redevină ceea ce a fost cândva, pentru a-şi ocupa locul legitim pe care merităm să-l avem în lume.
De fiecare dată la 24 ianuarie, Dumnezeu să ne ajute prin frumuseţe, forţă şi înţelepciune, să renască în inimile tuturor românilor, voinţa de unitate, armonie, muncă şi apărare a drepturilor fundamentale ale omului, acelea ale Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii, cele trei principii fundamentale scrise cu litere de aur pe frontispiciul oricarui Templu Masonic.
De aceea 24 ianuarie al fiecarui an, este pentru noi, atât un simbol al masoneriei, însemnând 24 ianuarie 1993 – instalarea Fr:. Nicu FILIP, ca Primul Mare Maestru ales dupa 1989 cât şi mai ales, unul dintre cele mai însemnate momente din istoria neamului, Unirea Principatelor Romane de la 1859.
Iată, au trecut 25 ani de atunci și parcă a fost ieri.
Noi fraţii din MAREA LOJĂ NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI-Loja de Ritualistică Comparată și Cercetări Masonice, ne-am angajat pe deplin pe drumul iniţiatic al Ordinului Francmasonic Român, lucrăm cu regularitate și respectăm cu stricteţe regulile masonice universal acceptate.
Fraţii noşti care întreprind studii și cercetări asupra arhivelor masonice româneşti și asupra celor primite din alte țări prin intermediul Centrului Regional de Studii Francmasonice Paris București și a MARII LOJI NAȚIONALE A ROMÂNIEI – Loja de Ritualistică Comparată și Cercetări Masonice, au constatat că aici a existat o masonerie pură, începând cu peste 5-7 mii de ani în urmă. Un exemplu edificator îl reprezintă Templele Tracilor și Geto-Dacilor,vechi de peste 5-7 mii de ani, Plăcuțele de la Tărtăria, vezi Gânditorul de la Hamangia, vezi Statuetele Feminine din lut de la Muzeul Dunărea de Jos, din Călărași. Nu le putem considera masonerie pură ? Noi ca fii ai dacilor închinători la un Dumnezeu unic și nevăzut, nu putem să ținem sus flacăra învățăturii noastre milenare ?
Noi oare nu putem să recunoştem pe Eminescu ca fiind „masonul fară șorț ”, pe Meşterul Manole ca fiind un adevărat Hiram, pe Zalmoxe, ca unul din cei mai mari inițiați ai timpurilor, incluzandu-l în marele lanț al marilor inițiați pe care îi pomenim în ritualurile noastre masonice și aşa mai departe ? Eminescu prin meditațiile lui asupra demiurgului și renașterea sufletului, ce se desprind din poeziile sale filosofice, pur și simplu te cutremură, toată opera lui este fecundată numai de adevăruri masonice. Nicolae Iorga, mărturisea: „două mari genii au născut poporul român, Zamolxe și Eminescu”. Tot el consemna: „Eminescu stăpanea cu desăvârșire cunoștiința trecutului românesc și era perfect inițiat în istoria universală”.
Karl Fridrich Vollrauth Hoffmdnn, în cercetările privind tipologia poporului român, prezentate în Beschreibung Den Erde, 1824, Vol. II, partea a IV-a, Pag. 3074, al 2[48], redate de Gabriel Gheorghe, zice : “Acest popor unit și ridicat prin instrucție la cea mai înaltă civilizație, ar fi apt să se afle în fruntea culturii spirituale a umanității. Și ca o completare, limba sa este atât de armonioasă și bogată, că s-ar potrivi celui mai cult popor de pe pământ.”
Se impune deci a privi masoneria universală, cu alte dioptrii și nu cu cele de acum 300-700 de ani în urmă, astfel că masoneria română trebuie armonizată și cu ideile ortodoxismului local, care ar facilita schimbări foarte productive în țara noastră. În 2017, s-au împlinit 300 de ani de la Anderson, marele pastor protestant care a rescris în cheie protestantă Constituțiile masonice, declanșând un razboi pe față catolicilor, astfel curgând apoi o serie de bule papale împotriva masoneriei. Vai ce moment nefast. Masoneria nu a început cu Anderson.
Anul trecut am fost la Marea Lojă Unită a Angliei, cu ocazia aniversări a trei secole de masonerie englezească, când am avut şi lucrările Asociatiei Muzeelor, Bibliotecilor, Librăriilor şi Arhivelor Masonice din lume cu sediul la Bruxelles(A.M.M.L.A.), unde am prezentat documentarul masonic istoric cu titlul:,,Influienţa francmasoneriei române şi din străinătate, asupra Marii Uniri de la 1918”.
Cu această ocazie, Revista CUVÂNT MASONIC, editată de Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris Bucureşti, împreună cu mai multe hărţi despre România Centenară, a fost oferită tuturor participanţilor la reuniunea anuală a A.M.M.L.A., găzduită de United Grand Lodge of England(U.G.L.E.), la Londra, în iulie 2017, care a sărbătorit trei secole de masonerie englezească.
Foarte important este de ştiut că misterele majore sau brațul vertical al crucii, nu constituie masonerie, ci se ocupă mai mult de chestiuni ezoterice. In masonerie se constituie tradiția biblică, creștină. Între discipolii lui Iisus, nu toți erau pregătiți ca să înțeleagă în mod direct învățătura lui atunci, Marele Inițiat, Maestrul Iisus, le vorbea în parabole, în pilde, care pentru noi nu sunt altceva decat instrumente ritualistice de construcție operativă a masoneriei de azi. Masoneria are rădăcini în epoca dinaintea creației omului, atunci când Dumnezeu a creat Universul, numai că noi astăzi o cunoaștem ca fiind produsul activităților constructive ale vechilor călugări benedicteni din Franța, Spania secolelor 8 și 9, era noastră.Trebuie să știți, că masoneria de azi reprezintă o îngemănare între tradiția ebraică veche susținută prin cuvintele sfinte și cele de trecere, toate fiind de origine ebraică.
În schimb Templul Masonic, cu întregul lui simbolism, sunt de origine creștină și reprezintă uniunea între macrounivers și omul care nu este altceva decat micro-universul. Intre vechii masoni au existat și încă mai există, preoții, filosofi adânci de-ai noștri, toți buni români. Este bine ca pe aceștia să îi căutăm, consultăm, ascultăm, pentru a face primii pași în formarea unei baze de date, pentru frumoasa zidire spirituală ce suntem dispuși să o împlinim, toți cei din MAREA LOJĂ NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI-Loja de Ritualistică Comparată și Cercetări Masonice. Este absolut necesar ca să cunoaștem pe toți cei care aparțin sau au aparținut unei sfere de viață spirituală puternică, domeniu de care are nevoie masoneria în România.
Noi, fraţii din Lojile de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, suntem preocupaţi de dezvoltarea gândirii masonice şi de problemele pe care le întâmpină societatea contemporană, devenind astfel coloana de susţinere istorică, socială şi în cea mai mare parte metafizică a structurilor, ce am început a dezvolta împreună cu ilustrul frate Nicu Filip, Primul Mare Maestru al masoneriei române după 1989 şi cel care m-a investit cu toate prerogativele masonice, acela de Mare Maestru.
Lojile de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, constituie dovada maturităţii gândirii masonice prin adâncirea izvoarelor şi convergenţa lor într-o entitate doctrinară constituţional-filozofic masonică, pentru promovarea tradiţiei şi doctrinei metafizice din România, printr-un îndemn real la meditaţie privind sacralitatea Universului, a omului şi a lumii.
Ne dorim o masonerie operativă, constructivă, o masonerie cu specific românesc, o masonerie româneasca, adică pe inţelesul românilor și în dependență directă de cultura noastră milenară. Aşa cum Marea Unire, s-a produs prin voinţa tuturor românilor „de” aceeaşi limbă, tot aşa noi fraţii de astăzi, trebuie să ne constituim ca germeni ai unificării în acest colț de lume, bazată pe criteriile spiritualităţii, ale filocaliei creştine și ale ortodoxismul, neputând uita că ortodoxismul este o ramură a creştinismului mult mai plină de simboluri și trăiri interioare decât oricare altă religie a lumii. Masoneria operativă, constructivă, de tradiţie pură, este pentru noi ca o manuşă, este exact ce ni se potriveşte cel mai mult nouă, celor din lumea ortodoxă. Spiritualitatea. Nimic altceva.
In ortodoxism, Dumnezeu se simte și de acest fel de simţiri, aveam nevoie noi, ca masoni constructori. Pentru că dacă ajungem să îl simţim pe Dumnezeu în noi, suntem capabili să îl înţelegem pe Marele Arhitect al Universului. Un rol deosebit în unitatea și continuitatea neamului daco-românesc, l-a avut Biserica Ortodoxă. Apostolul Andrei, primul nostru evanghelizator al geto-dacilor, arată că noi suntem de drept și de fapt continuatorii dacilor.
Acest lucru trebuie să nu se uite, capitolul cu istoria geto-dacilor trebuie reintrodus în manualele școlare, Bogdan Petriceicu Hașdeu, cu studiul său :,,Perit-au Dacii?”, formulat cu peste 100 de ani în urmă, asteaptă răspuns astăzi: ce se întamplă cu dacii, au disparut din istoria Romaniei?
Nu pot să nu zic că în 1878, Mihai Eminescu publica în ziarul „Timpul” următoarele cuvinte: „Nu există un stat în Europa Orientală, nu exista o țară de la Adriatica la Marea Neagră, care să nu cuprindă bucăți din naționalitatea noastră. Începând de la ciobanii din Istria, de la morlacii din Bosnia și Hertegovina, găsim pas cu pas fragmentele acestei mari unitati etnice în munții Albaniei, în Macedonia și Tessalia, în Pind ca și în Balcani, în Serbia, în Bulgaria, în Grecia, până sub zidurile Atenei, apoi, de dincolo de Tisa începând, în toata regiunea Daciei Traiane, până dincolo de Nistru, până aproape de Odessa și de Kiev”.
Este foarte important ca să nu ne lăsăm dezrădăcinați nici ca și credință ortodoxă, nici ca limbă română strămoșească, pentru că astăzi se încearcă mai mult ca oricând acest lucru, sub privirile naive ale noastre.
Glorie celor care și-au făcut pe deplin datoria și care ne amintesc de mărețul Act al Unirii Principatelor Române. Masoneria înseamnă elite, dar nu elite sociale, economice etc., ci elite care vine de la verbul „a alege” – aleşii. Se revine deci la zicala biblică : „…mulţi chemați puţin aleşi ” sau cum zice Pitagora: „daca nu eşti geometru, aici nu ai ce căuta și nu poţi intara în ordin. Trebuie să fii dotat ca să înțelegi masoneria.( Mulţi au intrat în masonerie, dar masoneria nu a intrat în ei.) Nu orice piatră, indiferent de natura ei, este aptă a fi tăiată, șlefuită, prelucrată, pentru a-i reda forma cubică, forma utilă la construcția Templului interior, neconstruit de mână de om”. Noi, francmasonii românitrebuie să ne strângemîntr-unColocviu Naționalși să ne concentrăm atenția și eforturile înedificarea și fortificarea francmasonerieiîntr-un modelcu tradiții specifice românești.
Să construim o masonerie românească, pentru români și pe înțelesul românilor, o masonerie ritualică, tradițională, spirituală, morală și adanc înfiptă în izvorul nesecat al originilor noastre dacice, care este plămada etno-lingvistică din Carpați și de pe Dunarea de Mijloc până la mare, existentă cu cateva mii de ani înainte ca grecii și romanii să fi ieșit în lume.
Aşadar, ne aflăm într-o perioadă foarte dificilă din toate punctele de vedere, într-o direcţie nu tocmai foarte bună. Din aceste motive, considerăm oportun ca, în acest an al Centenarului Marii Uniri, să facem un apel la toţi cei care doresc să salveze viitorul copiilor noştri, unindu-ne într-o aceeaşi simţire, gândire de bine şi moralitate, aşa cum au făcut-o şi înaintaşii noştrii, semnatarii Marii Uniri de la 1918, care au fost toţi francmasoni, o generaţie care şi-a făcut pe deplin datoria.
În 2018/6018 avem datoria fraternă supremă să aducem un adânc omagiu şi recunoştinţă generaţiei fraţilor care au înfăptuit Marea Unire la 1918, prin construcţia unei noi arhitecturi masonice româneşti, curate şi durabile, respectând cu stricteţe Constituţia şi Regulamentul Masonic tradiţional, cu fraţi noi la vremuri noi, în şantierele noastre masonice de pe întreg cuprinsul ţării, pentru a avea Mari Loji Regionale puternice şi folositoare omului şi umanităţii.
2018, este pentru noi şi anul României Centenare Masonice, pentru că toţi semnatarii actului Marii Uniri, au fost şi francmasoni, afirmaţie pe care o vom susţine cu argumente veridice în revista CUVÂNT MASONIC, expoziţiile şi conferinţele masonice publice pe care le vom organiza, aspecte extrem de importante, făcând astfel cunoscut lumii întregi, că şi masoneria, a adus o contribuţie modestă, pentru ca România să-şi ocupe locul legitim în lume.
În concluzie, chiar dacă este un subiect mai puţin cunoscut dumneavoastră şi poate nu doriţi să vă implicaţi direct, eu vă rog din tot sufletul să reflectaţi adânc şi să găsim o modalitate de a scoate la lumină această ţară, România, aflată într-o criză majoră, cu riscuri de neînchipuit acum, care ne pot afecta pe noi şi pe copiii noştri în viitor.
Ca Loji de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, dorim să-i aducem la aceeaşi masă, de această dată ovală, fără colţuri şi asperităţi, pe toţi oamenii de valoare, care să-şi dezvolte în continuare un caracter moral şi spiritual foarte puternic, să construiască o frăţie cu adevărat iniţiatică, de elită, profund patriotică şi să promoveze o masonerie românească, pentru români, pe înţelesul românilor, o masonerie tradiţională, regulară, ritualică, morală şi spirituală.
Membrii Centrului Regional de Studii Francmasonice Paris Bucureşti, împreună cu fraţii din MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI-Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, asemenea a doua aripi, fac să propulseze într-o singură direcţie, un singur piept, care se cheamă România, prin studiile şi cercetările întreprinse în cadrul arhivelor masonice din ţară şi de peste hotare, pentru a construi o masonerie românească, o masonerie pentru români şi o masonerie pe înţelesul românilor, ritualică, regulară, spirituală, tradiţională şi morală, o masonerie de fundament creştin ortodox.
Avem plăcerea de a vă transmite linkul revistei CUVÂNT MASONIC, http://www.cuvantmasonic.ro/cat/revista-cuvant-masonic/, editată de Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris Bucureşti (membru A.M.M.L.A.-Asociaţia Muzeelor, Bibliotecilor, Librăriilor şi Arhivelor Masonice cu sediul la Bruxelles), ediţia on-line 2017, singura publicaţie de acest gen din România, editată în română şi franceză; varianta tipărită poate fi comandată şi primită gratuit prin poşta curier.
Dacii au fost strălucitori, adevăraţi brilianţi, adevărați fii ai luminii, așa cum spunem că suntem noi masonii, se băteau fără teamă de moarte și mureau râzând, deoarece credeau că sufletele lor sunt nemuritoare, la fel cum noi masonii credem în nemurire.
Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima română, să întărim frația pentru România, pentru a privii cu fruntea sus pe oricine, ocupându-ne astfel cu demnitate locul legitim pe care îl merităm în lume.
Fraţilor cu dorința de iluminare întru desăvârșirea spirituală, vă doresc tuturor să găsiți calea inițiatică care vă poate conduce către împlinire.
Pace vouă cu înţelepciune și dragoste frăţească în Lumină. LA MULŢI ANI !