Vasile Gogea - „Din gramaTEMAtica”, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj - Napoca, 2016

La un adevărat cult al prieteniei ne îndeamnă poetul Vasile Gogea cu cel mai recent volum al său, „Din gramaTEMAtica”, apărut în condiţii grafice excelente la Editura Şcoala Ardeleană, Cluj - Napoca, 2016.
Încă din prima parte a cărţii - „Exerciţii simplificate de calcul propoziţional poetic” - Vasile Gogea te obligă să constaţi că nu întotdeauna sunt destule cuvinte ca să desconspiri mesajul ascuns într-o operă de artă.
E un îndemn la reflecţie, o forţarea elegantă a cititorului să simtă poemul, nu numai cu sufletul, ci şi cu mintea, ceea ce rar se întâmplă în cazul poeziei postmoderne, prea adesea trist experimentală şi teribilistă.

Ani Bradea - „Poeme din zid”, Editura Brumar, Timişoara, 2016

Cu o poezie plină de sugestii ne provoacă Ani Bradea în volumul ei de debut, „Poeme din zid”, cu o poezie uşor răstignită între mitul femeii sacrificate de omul drag şi cel al femeii care se sacrifică pentru persoana iubită.
Subtilul sistem de referinţă este Ana lui Manole, FEMEIA care a străbătut vicisitudinile pentru a putea fi mai apoi zidită, cea care a fost sacrificată de persoana iubită, tocmai pentru ca acea creaţie arhitecturală să se împlinească.
Ei bine, acesta e capătul de aţă/temă de unde Ani Bradea începe să-şi depene povestea în care (stră)fulgeră mai toate arhetipurile feminităţii, altfel o provocare, o mănuşă aruncată propriei persoane mai întâi de toate, aşa cum se şi descoperă cu fiece poem citit şi pagină dată.

Asociația Esperando implementează începând cu luna iunie 2016 proiectul
„ Cultura și tradițiile-mijloace terapeutice”, proiect cofinanțat de Consiliul Județean în cadrul Programului județean pentru proiecte și acțiuni culturale pe anul 2016.
Prin acest proiect ne-am propus să oferim persoanelor cu dizabilități oportunități de participare la viața culturală a comunității.
Ideea de proiect s-a născut din necesitatea de îmbunătățire a calității vieții pentru persoanele cu nevoi speciale. S-a constatat că arta este atât un mod de comunicare cât și o terapie pentru persoanele cu dizabilități și nu numai.

Cu dorința de a pune în evidență funcțiile geoeconomice actuale ale orașului Ulmeni, trebuie să întreprindem o incursiune istoriografică asupra evoluției economice, încă din momentul existenței sale și pe parcursul unor etape surprinse distinct, în decursul devenirii istorice.
    La începuturile existenței sale și, pe tot parcursul evului mediu,satul Ulmeni, pe atunci, întrunea caracteristicile generale ale evoluției feudale. Baza economiei feudale era agricultura. Proprietatea asupra pământului domanial aparține în exclusivitate stăpânului feudal. Iobagul este posesorul sesiei sau delniței, acestuia rămânându-i doar răsplata muncii lui. În interiorul proprietății feudale exista și o proprietate iobăgească care se transmitea pe linie ereditară, din tată în fiu. Țăranul, locuitor obligatoriu al domeniului, putea să aibă proprietatea lui, achiziționată prin cumpărare sau defrișare, de care putea să dispună.

Unul dintre cei mai cunoscuţi şi preţuiţi poeţi maramureşeni din vremurile noaste este, indiscutabil, sigheteanul Vasile Muste, unul dintre cei care-au făcut din poezie apel pentru (re)întoarcerea la valorile perene ale umanităţii.
După întâia sa carte, “Instalarea frigului” (Ed.Cybela – Baia Mare, 1997) o carte în care poetul acesta pledează pentru nevoia de înfrumuseţare a lumii prin Cuvânt, pentru (re)instaurarea iubirii de Cuvânt, Poezie şi Semeni.
Altfel spus, încă de la “naşterea” sa, editorial vorbind, poetul Vasile Muste îşi asumă rolul unui apărător al frumuseţii cu care Dumnezeirea ne-a învrednicit.
Şi cum mai bine poate el s-o facă, decât prin Poezie?!

Marţi, 21 iunie, este cea mai lungă zi a anului 2016, eveniment care marchează debutul verii astronomice. Un moment semnificativ al anului, solstiţiul de vară este asociat cu diverse tradiţii populare în toată lumea, de sorginte păgână şi creştină.
Marţi, 21 iunie, este cea mai lungă zi a anului 2016, eveniment care marchează debutul verii astronomice. Un moment semnificativ al anului, solstiţiul de vară este asociat cu diverse tradiţii populare în toată lumea, de sorginte păgână şi creştină.
Solstiţiul de vară marchează cea mai lungă zi a anului, de obicei pe 21 iunie - 20 iunie, în anii bisecţi.
Potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti, în jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice.

Despre o înfrăţire cât o întoarcere acasă

De când lumea Clujul a fost un loc ce i-a atras ca un magnet (şi) pe maramureşenii… „de dincolo şi dincoace de Deal”!
„Capitala Ardealului” a fost pentru mulţi dintre ei un loc ideal de îndestulare spirituală, şcolire şi împlinire profesională şi umană.
Apoi, încetul cu încetul o contopire firească s-a petrecut, mulţi adăstând aici, punând umărul la viaţa cotidiană, implicându-se activ în pulsaţia artistică, amprentând serios vremurile.
Lista cu scriitorii maramureşeni care au vieţuit ani buni în Cluj – Napoca, lista cu cei ce trăiesc şi acum aici e de asemenea lungă.

De la Nistru pân’ la Tisa
Tot românul plânsu-mi-s-a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate
Din Hotin şi pân’ la Mare
Vin Muscalii de-a călare,
De la Mare la Hotin
Calea noastră ne-o aţin
Şi Muscalii şi Calmucii
Şi nici Nistrul nu-i înneacă
Săraca ţară, săracă!
Din Boian la Cornu Luncii
Jidoveşte-nvaţă pruncii
Şi sub mâna de jidan
Sunt românii lui Ştefan.

Carmena Felicia Băinţan – „Nevoia de contrast”, Editura Ceconi, 2016

Cu o poezie de-a dreptul provocatoare vine Carmena Felicia Băinţan în volumul „Nevoia de contrast”, titlu altfel definitoriu pentru simţirile adunate-ntre coperţi.
Un fior liric ce oscilează mult între tiparele clasice şi provocarea postmodernismului, poeta lăsându-se adesea ademenită de străfundurile sensibilităţii cuvântului, adesea plonjând cu uşurinţă şi siguranţă în apele învolburate ale propriei căutări.
De altfel, aceasta-mi şi pare a fi coloana vertebrală a acestui volum, căutarea de sine, descoperirea de sensuri, încercarea de depărtare de anumite tipare stilistice şi existenţiale, pipăirea, identificarea şi degustarea noilor perspective şi dimensiuni.

A vazut lumina tiparului al saselea numar din revista ECREATOR, un numar de 482 de pagini, format manual scolar, in conditii grafice deosebite.
Revista este inchinata de data aceasta in intregime prieteniei dintre scriitorii maramureseni si cei clujeni.
Prefata este semnata de Ioan Romeo Rosiianu, postfata de Gabriel Cojocaru, in fapt de cei care-au realizat intreaga lucrare ce apare sub egida prestigioasei edituri Grinta din Cluj – Napoca.
Intre coperti semneaza aproape toate numele consacrate din spatiul cultural vizat, prima lansare urmand a se face in 17 iunie, in Cluj – Napoca.