John D. Rockefeller (1839 – 1937) a fost un filantrop și industriaș american, fondatorul Standard Oil Company (care a dominat industria petrolului), considerat cel mai bogat om nu doar din America, dar din întreaga lume (avea, la moartea sa, o avere estimată la 336 miliarde de dolari, ceea ce reprezenta 1,5% din economia națională). În timpul vieții, Rockefeller a donat peste 500 de milioane de dolari pentru diverse cauze filantropice.  
Prima sa rafinărie de petrol a construit-o în 1863, în Cleveland, imediat ce a simțit potențialul comercial al acestui gen de afacere, doi ani după aceea devenind cea mai mare rafinărie din zonă. În 1870, împreună cu fratele său și un grup de investitori înființează Standard Oil Company, în 1872 afacerile sale controlează aproape toate rafinăriile din Cleveland, iar până în 1882, Standard Oil deținea monopolul a 90% din afacerile petroliere din Statele Unite ale Americii.

Cererea pentru roboţi care să se ocupe de anumite sarcini într-o fermă de animale, cum ar fi spălarea şi dezinfectarea sa, scarificarea aşternutului ori monitorizarea mediului din adăpost, este în creştere la nivel naţional, în lipsa forţei de muncă, mai ales a celei calificate.
„Cererea este tot mai mare, la fel şi inte­resul pe care îl arată clienţii pentru roboţi, deoarece rezolvă câteva probleme, iar lipsa for­ţei de muncă este una dintre ele. Se poate renunţa la un muncitor necalificat, care se spele într-o fermă, pentru că muncitori necalificaţi, spun fermierii, nu se găsesc sau se găsesc greu. O altă problemă pe care o rezolvă robotul este creşterea bunăstării animalelor prin crearea unui mediu mai proprice şi alta este creşterea productivităţii, căci în cazul spălării, nu doar că este un consum redus de apă, ci ştii exact cât se con­sumă şi în cât timp se derulează procesul“, a spus Mihai Rognean, director general şi administrator al Flextim Industry, companie specializată în distribuţia de echipamente pentru zootehnie, într-un interviu acordat pentru Ziarul Financiar.

Specialiștii Universității Dunărea de Jos din Galați au inventat mai multe produse alimentare care înlocuiesc aditivii cu ingrediente naturale precum pielița strugurilor roșii și cojile de ceapă și de sfeclă roșie. Produsele sunt în curs de brevetare și au fost premiate la un salon de inventică.
Potrivit UDJ Galați, ideea a pornit de la susținerea economiei circulare, prin valorificarea subproduselor agroalimentare (coji de sfeclă roșie, pielița strugurilor roșii, cojile de ceapă roșie). Acestea sunt surse importante de colorați, compuși de aromă, antioxidanți naturali și pot înlocui aditivii de sinteză și contribuie la obținerea unor produse alimentare naturale, sănătoase, susțin specialiștii.

Românii cumpără pachete cu zbor charter pentru Turcia, Grecia şi Spania pentru 2023. Rezervările early-booking dispăruseră odată cu izbucnirea pandemiei.
Românii încep deja să îşi cumpere vacanţele pentru sezonul de vară de anul viitor, ceea ce înseamnă că se poate observa o revenire a rezervă­rilor de tip early-booking, efectuate cu câteva luni înainte de începerea sejurului, scrie ZF.
Reprezentanţii agenţiei de tu­rism Eximtur spun că deja observă solicitări din partea turiştilor pentru pachetele pentru Turcia, Grecia şi Spania, destinaţii de vară.

După 70 de ani pe tron, Regina Elisabeta a II-a devenise o parte intrinsecă a vieții de zi cu zi a cetățenilor din Marea Britanie.
Cei din Marea Britanie (și nu numai) sunt obișnuiți cu portretul, stema și inițialele Reginei Elisabeta a II-a peste tot – deci ce se va schimba acum?
Toate cele 29 de miliarde de monede aflate în circulație în Marea Britanie sunt marcate cu înfățișarea Reginei. Cel mai recent design datează din 2015, pe vremea când suverana avea 88 de ani. A fost al cincilea portret de monede creat în timpul domniei sale.
Monetăria Regală nu a anunțat cum sau când va începe să emită monede cu portretul Regelui Charles al III-lea, dar este probabil ca monedele Reginei să rămână în circulație mulți ani și ca procesul de înlocuire să fie unul gradual.

Românii au cheltuit în medie 540 lei pentru fiecare copil cu pregătirile pentru începerea școlii, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.
Conform datelor obținute în cadrul sondajului, cei mai mulți dintre respondenți (33,23%) au alocat bugete între 300 și 500 de lei, 31,2% au alocat între 500 și 1 000 de lei, iar la polul opus doar 8,11% au declarat că au alocat peste 1.000 lei.
La întrebarea dacă bugetul alocat pentru cumpărăturile de școală se va reduce sau va crește, 47,74% dintre respondenți au declarat că bugetul va crește cu circa 30% și doar 12,17% au menționat că va fi similar cu anul trecut.

Preţurile bunurilor şi serviciilor au variaţii semnificative la nivelul UE, cele mai scumpe ţări fiind Danemarca şi Irlanda, ambele cu 40% peste media europeană, iar cele mai mici niveluri fiind în România şi Bulgaria, cu 44% sub medie, arată datele Eurostat.
Indicele preţurilor din România se află la un nivel apropiat de cel din Polonia, aflată la 40% sub media UE, şi din Serbia, ţară non-UE în care preţurile se află tot la 40% sub media Uniunii.
La polul opus se află Luxembourg (132%), Suedia (128%) şi Finlanda (126%), unde bunurile şi serviciile au preţuri mult peste media europeană, scrie Mediafax.
Cele mai mari diferenţe au fost observate la hoteluri şi restaurante, unde preţurile din ţările scumpe sunt de peste 3 ori mai mari decât în ţările ieftine. Astfel, preţurile variază de la 46% din media UE în Bulgaria, 54% din medie în ROmânia şi 62% în Ungaria, la 155% în Danemarca şi 137% în Suedia.

Într-o primă încercare de a evalua impactul economic al invaziei din Ucraina, analiștii spun că SUA vor crește mai lent, cu o inflație mai mare, economia Europei va cocheta cu recesiunea, iar Rusia va intra într-un declin profund, de două cifre, scrie CNBC.
CNBC Rapid Update, media a 14 previziuni pentru economia americană, estimează o creștere a PIB-ului de 3,2% în acest an, o modestă reducere de 0,3% față de previziunile din februarie, dar totuși o creștere peste tendință, în condițiile în care SUA continuă să își revină după Omicron. Inflația pentru cheltuielile de consum personal, indicatorul preferat al Fed, este văzută în creștere cu 4,3% în acest an, cu 0,7 puncte procentuale mai mare decât în februarie.

Deputatul Sebastian Burduja vrea o lege care să reglementeze criptomonedele în România. Parlamentarul a participat la o întâlnire la care a fost invitat și fondatorul Fundației Bitcoin, Brock Pierce.
România ar putea reglementa piața criptomonedelor. Deputatul PNL Sebastian Burduja vrea un proiect de lege care să reglementeze modul în care pot fi făcute plățile cu Bitcoin, Ether sau eGold, anunță Aleph News.
Vineri, la București s-au adunat mai mulți lideri din industria criptomonedelor împreună cu reprezentanți ai Autorității de Digitalizare a României, care au discutat despre avantajele reglementării. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a fost și el invitat, însă nu a participat.

Partidul Social Democrat a propus, încă de acum o lună, scăderea taxei pe valoare adăugată (TVA) la energie, propunere menită să  protejeze românii aflați în criză. Propunerea PSD a fost primită de liberali dar premierul nu a prezentat încă nimic concret deși a făcut turul televiziunilor, susținând că are soluții. Asta, în timp ce românii sunt disperați după ce au primit facturi aberante, care sfidează orice logică umană sau a bunului simț.
    „Florin Cîțu trebuie să prezinte coaliției propunerile sale și să le susțină cu analize clare de impact, așa cum presupune orice discuție serioasă. În absența unei asemenea analize, orice paradă online sau la televiziuni cu asemenea cifre este un simplu exercițiu de imagine, de parcă liderul PNL ar conduce un partid aflat în opoziție, nu la putere.