SCRISOARE DESCHISĂ

adresată doamnei GABRIELA SCUTEA, Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu GENOCIDUL împotriva Poporului Român în timpul pandemiei de COVID-19 din lunile martie, aprilie și mai 2020

Subsemnatul, Gheorghe Funar, domiciliat în Municipiul Cluj-Napoca, str. _______, având C.I.seria __ nr.____, CNP _____,  e-mail Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. , telefon _______,
După cum bine cunoașteți,  Președintele României Klaus Werner Iohannis a emis Decretul nr.195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul național, argumentând în acest sens că  începând cu mijlocul lunii martie a.c.,  țara se află în război cu temutul virus invizibil SARS-CoV-2.
Codul penal prevede, la art.438, că în cazul în care infracțiunea de genocid este săvârșită în timpul războiului ea se pedepsește cu închisoarea pe viață. Aceeași pedeapsă se aplică și participanților la tentativa de genocid.
Raportat la cele mai sus arătate, în temeiul art.290, Cod procedură penală, formulez prezentul
                                        DENUNȚ PENAL

Starea de alertă este reglementată de articolul 53 din Constituţia României, dar şi de OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. Legea fundamentală spune că starea de alertă trebuie să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere libertăţii.
Odată cu expirarea decretului care a prelungit starea de urgenţă, în 15 mai, România ar putea intra în „stare de alertă”. Aceasta va permite autorităţilor să menţină anumite restricţii pentru a limita efectele negative provocate de epidemia de COVID-19.
Potrivit articolului 53 alineatul (1) din Constituţie, „exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”.
Alineatul (2) al aceluiaşi articol prevede că „Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

Am putea să le luăm pe toate la rând, dar cel mai probabil ne vom opri la cele mai dezirabile câteva: un apartament ori o casă proaspăt construite în centrul capitalei – iar aici se vehiculau, cel puțin înainte de criza economică actuală, prețuri, pentru cel mai scumpe penthouse-uri, între 3 și 6 milioane de euro; apoi cea mai scumpă mașină produsă în România, probabil un model de Ford, care nu depășește însă 20.000 de euro.

Pentru un ceas manufacturat în România în ediție unică, spre exemplu de reputatul designer român de ceasuri Augustin, prețul de listă nu depășește 10.000 de euro. Poate ar fi de menționat sticla de vin Frontignan de Segarcea din 1930, provenind din vinoteca Domeniului Coroanei, domeniu viticol înființat de Carol I în 1884 la Segarcea și adjudecat la Artmark cu 15 mii de euro în 2011.

La ce ne-am mai putea gândi? Eventual la un sportiv performant, căci bursa cotațiilor celor fruntași este nemilos de mare. Înțelegem că cel mai semnificativ transfer din ultimul deceniu, al mijlocașului naționalei de fotbal, Nicușor Stanciu către clubul Sparta, a costat 10 milioane de euro.

Bill şi Melinda Gates şi-au făcut provizii de mâncare de câţiva ani, a dezvăluit soţia omului de afaceri. Aceştia şi-au umplut cămara de produse alimentare, a spus Melinda Gates, potrivit cnbc.com.

Pandemia de coronavirus a produs panică în rândul oamenilor, care s-au aprovizionat cu mâncare, băuturi şi alte produse, lăsând rafturile magazinelor goale. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu cuplul Bill şi Melinda Gates, care, potrivit dezvăluirilor făcute de soţia omului de afaceri, şi-a făcut stocul de mâncare încă de acum câţiva ani. Şi-au umplut cămara locuinţei cu produse alimentare, de frica unei eventuale pandemii.

„În urmă cu câţiva ani am vorbit despre acest lucru <Ce s-ar întâmpla dacă nu va mai fi apă potabilă? Ce s-ar întâmpla dacă nu s-ar mai găsi suficientă mâncare? Ce vom face? Cum ne vom descurca?> Ne-am pregătit şi am cumpărat mâncare pe care am pus-o în cămară, în cazul în care vom avea nevoie, şi acum suntem toţi în aceeaşi situaţie”, a spus Melinda Gates, potrivit cnbc.com.

România așteaptă cu înfrigurare vârful pandemiei, care va lovi după Paști, iar principala îngrijorare este lipsa acută de ventilatoare pulmonare fără de care bolnavii de COVID-19 aflați în stare gravă nu pot supraviețui. Conform datelor oficiale, România dispune de aproximativ 1.700 de ventilatoare, în timp ce Germania, de exemplu, are 30.000.
– Țările din toată lumea au reacționat încă de la începutul pandemiei crescând numărul paturilor de terapie intensivă și achiziționând sau mărind producția de ventilatoare pulmonare. Și în România a funcționat, până de curând, o fabrică specializată în producerea unor astfel de echipamente: Întreprinderea Tehnică Medicală (ITM). Ironia face ca, după o sută de ani de activitate, această fabrică să se închidă chiar acum, când spitalele au nevoie disperată de echipamente.
– În ultimele săptămâni, Guvernul României a anunțat că vrea să achiziționeze câteva sute de ventilatoare pulmonare, dar, în lipsa unui producător autohton, e nevoit să se bazeze exclusiv pe importuri. Iar importurile sunt, pentru moment, sistate pentru că țările producătoare au ele însele nevoie de aceste echipamente pentru a-și proteja propriii cetățeni.

O echipă de cercetători a reconstruit căile evolutive timpurii ale COVID-19 la oameni, pe măsură ce infecţia cu noul coronavirus s-a extins din Wuhan, China, în Europa şi America de Nord. Harta răspândirii şi evoluţiei coronavirusului a fost făcută de cercetători de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, şi din Germania, care au folosit tehnici de reţea genetică.

Analizând primele 160 de genomuri complete ale virusului SARS-CoV-2, secvenţiate apoi de la pacienţi umani, oamenii de ştiinţă au trasat o parte din răspândirea iniţială a noului coronavirus, prin mutaţiile sale, ceea ce creează filiaţii virale diferite.

„Există prea multe mutaţii rapide pentru a urmări atent un arbore genealogic al COVID-19. Am folosit un algoritm matematic pentru a vizualiza simultan toţi arborii plauzibili”, a afirmat geneticianul Peter Forster, autorul principal al studiului din cadrul Universităţii din Cambridge.

Autorităţile ne recomandă să ne spălăm mânile cu apă şi săpun cel putin 20 de secunde.
De când situaţia coronavirusului a devenit o problemă internaţională, autorităţile din sănătate şi nu numai au emis o serie de recomandări şi avertismente prin care am putea să limităm riscul de a ne infecta şi de a răspândi altor persoane acest virus.
Una dintre cele mai importante recomandări ale autorităţilor priveşte spălatul pe mâini cu apă şi săpun pentru cel puţin 20 de secunde. Dr. John Williams, directorul secţiei de boli infecţioase pediatrice din cadrul Spitalului din Pittsburg, Statele unite, citat de CNN, explică faptul că spălatul pe mâni omoară populaţiile de virusuri şi bacterii periculoase care se pot forma pe mâinile noastre.
Dr. Williams mai explică faptul că anual patru coronavirusuri sunt transmise între oameni, dar fără a provoca victime. În schimb, acestea sunt răspunzătoare pentru aproximativ o treime dintre cazurile de răceală obişnuită. Acesta mai explică faptul că spălatul pe mâni este o măsură de prevenţie în cazul gripei, care poate să ucidă şi milioane de persoane anual, în funcţie de tulpina care se manifestă, dar şi metapneumovirusul, care cauzează o infecţie respiratorie care poate duce la pneumonie.

Traficul ilegal de pangolini către China reprezintă o ameninţare continuă pentru sănătatea publică.
Un studiu recent, în cadrul căruia oamenii de ştiinţă au încercat să identifice „veriga” lipsă în evoluţia SARS-CoV-2 a dus la descoperirea a două noi coronavirusuri (înrudite cu cel care reprezintă sursa pandemiei actuale) în transporturile ilegale de pangolini către China. Oamenii de ştiinţă care au lucrat la acest studiu sunt de părere că această piaţă neagră a animalelor reprezintă o ameninţare pentru sănătatea publică, notează Science Alert.
Această descoperire, realizată de către oameni de ştiinţă din China continentală, dar şi Hong Kong, vine la scurt timp după ce pangolinii au fost identificaţi drept sursa cea mai probabilă a actualei pandemii. Studiile genetice iniţiale sugerau că SARS-CoV-2 ar putea să provină de la coloniile de lilieci din Yunnan, aflate în sud-vestul Chinei. Totuşi, este greu de imaginat cum ar fi reuşit virusul în aceste condiţii să infecteze locuitorii unui oraş aflat la peste 1.000 de kilometrii depărtare.

Temperaturile mai calde şi umiditatea crescută ar putea ajuta la încetinirea răspândirii virusului SARS-CoV-2 care provoacă COVID-19, arată un studiu recent.
Mulţi se întreabă dacă, precum în cazul altor virusuri respiratorii, cum ar fi gripa, există şanse ca noul coronavirus să se răspândească mai puţin pe măsură ce temperaturile cresc?
Potrivit unui nou studiu, coronavirusul SARS-CoV-2 nu s-a răspândit atât de puternic în regiunile mai calde şi mai umede ale lumii, aşa cum s-a întâmplat în zonele mai reci. Deşi cercetarea timpurie, publicată în revista Social Science Research Network, este încă în curs de examinare academică, aceasta oferă o imagine asupra a ceea ce ne-am putea aştepta în lunile călduroase care vor urma, notează Live Science.
Qasim Bukhari şi Yusuf Jameel, ambii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), au analizat cazurile globale de COVID-19 şi au constatat că 90% dintre infecţii au apărut în zonele unde temperaturile erau între 3 şi 17 grade Celsius şi cu o umiditate absolută a aerului între 4 şi 9 grame pe metru cub. Umiditatea absolută este definită de câtă umiditate este în aer, indiferent de temperatură (cantitate maximă de vapori de apă care poate fi preluată de aer).

Durata de vindecare a infecţiei cu noul coronavirus COVID-19 depinde de severitatea simptomelor şi poate dura între două şi şase săptămâni, informează Grupul de Comunicare Strategică, care lucrează îndeaproape cu Ministerul Sănătăţii.
Dacă afectează puternic plămânii, COVID-19 poate lăsa urme serioase în cazul supravieţuitorilor. De asemenea, persoanele cu o serie de afecţiuni preexistente care provoacă probleme la respiraţie, şuierat la respiraţie şi probleme pulmonare, au risc mai mare de a dezvolta cazuri severe de infecţie cu COVID-19 cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2.
La ora publicării acestui material, în România au fost raporate 576 de cazuri de infectare cu COVID-19, fiind înregistrate 143 de noi îmbolnăviri de coronavirus, a informat GCS. Pacienţii nou confirmaţi au vârsta cuprinsă între 5 ani şi 76 de ani.
 Totodată, a fost înregistrat primul caz de îmbolnăvire cu coronavirus în penitenciar. „Unul dintre cazuri (din cele 143 nou confirmate, n. r.) este cel al unui deţinut care, în data de 11 martie, a fost transportat de la Poliţia Capitalei la Penitenciarul-Spital Bucureşti-Jilava pentru probleme medicale.