Un nou studiu pe rozătoare arată că chiar și cantități mici de alcool pot declanșa modificări epigenomice și transcriptomice în circuitele creierului într-o zonă care este crucială în dezvoltarea dependenței. Lucrarea ar putea răspunde la întrebarea „câte pahare sunt prea multe?”.
Cercetătorii care au efectuat studiul, de la University of Illinois Chicago, din SUA, spun că traseele implicate în pregătirea creierului pentru dependență sunt aceleași care sunt asociate cu excesul de alcool, cum ar fi cele pentru euforie și anxioliză, termenul clinic pentru un nivel de sedare la care o persoană este relaxată, dar trează.
„Acest lucru sugerează că atunci când creierul experimentează efectele anti-anxietate ale alcoolului și creșterea dispoziției (relaxarea) este, de asemenea, pregătit pentru dependența de alcool”, a spus Subhash Pandey, autor principal al studiului.

Potrivit Institutelor Naționale de Sănătate (NIH) din SUA, 1,3 milioane de femei din Statele Unite încep să experimenteze simptome ale menopauzei în fiecare an, acestea fiind de obicei caracterizate prin senzații puternice de căldură cunoscute drept bufeuri.
Menopauza poate dura ani de zile, iar senzațiile de căldură extremă asociate cu aceasta pot fi neplăcute și chiar debilitante.
Având în vedere că nu există un leac pentru aceste reacții biologice, Louise Nicholson, un comerciant de textile, a vrut să ajute femeile să fie mai confortabile în această perioadă din viața lor. Cu toate acestea, Nicholson a descoperit că nu prea există opțiuni, asta până când a observat un material rezultat din finanțarea NASA.

500 de lei este suma minimă pe care sunt dispuși să o economisească sau investească, lunar, majoritatea românilor participanți la studiul despre ”Economisire inteligentă”, realizat de Mercury Research, la inițiativa Asociației Administratorilor de Fonduri din România.
Aceștia consideră că 10 ani este un interval de timp rezonabil în care își pot atinge obiectivele prin economisire sau investire. Potrivit cercetării, cei mai mulți consideră potrivit să înceapă să economisească de la 20 de ani, să investească de la 25 de ani, dar acționează, în sensul de a investi bani, în jurul vârstei de 30 de ani.
Cercetarea despre economisire inteligentă, derulată ca proiect al AAF, în luna mai a acestui an, și-a propus să analizeze modul în care văd românii economiile și investițiile, cât de mult cunosc produsele de economisire și investire, cu ce scop investesc dar și care sunt așteptările ori temerile lor atunci când vine vorba despre a pune banii să lucreze pentru ei. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ format din 1.241 de persoane active, investitori și non-investitori, din mediul urban, cu vârste cuprinse între 25 și 60 de ani, care obțin lunar venituri de peste 3.500 de lei. Studiul a luat în considerare o marjă de eroare de ±4.0%.

Cât cântărește sufletul? Legendele spun că masa acestuia ar fi de 21 de grame. Dar cât de adevărată este această afirmație?
Sufletul etern este un concept puternic; este trăsătura centrală a multor religii și o credință profund reconfortantă în fața pierderilor suferite.
Poate de aceea unii oameni nu au vrut să lase chestiunile ce țin de suflet în seama credinței, în schimb apelând la știință în încercarea de a dovedi că sufletul există.
Dacă ați auzit vreodată că sufletul cântărește 21 de grame sau ați văzut filmul „21 de grame” din 2003, care face aluzie la acest fapt, ați auzit de fapt rezultatele unui experiment destul de neobișnuit.

Cât cântărește sufletul, de fapt?

Cât cântărește sufletul cu adevărat? Ei bine, vestea proastă este că, bineînțeles, nimeni nu poate spune cu siguranță. Știința nu poate dovedi că sufletul există, iar oamenii de știință nu îl pot cântări. Dar povestea bizară a încercării unui medic de a face acest lucru merită aflată.

Valurile de căldură devin supraalimentate pe măsură ce clima se schimbă – durează mai mult, devin mai dese și pur și simplu mai calde. Astfel, o întrebare pe care și-o pun mulți oameni este: „Când va deveni prea cald pentru corpul uman, chiar și pentru adulții tineri și sănătoși?”
Răspunsul depășește temperatura pe care o vedeți pe termometru. Este vorba și despre umiditate. Cercetările noastre arată că, de fapt, combinația celor două poate deveni periculoasă mai repede decât credeau oamenii de știință anterior.
Oamenii de știință și alți observatori s-au alarmat cu privire la frecvența în creștere a căldurii extreme asociate cu umiditatea ridicată, măsurată ca „temperatura bulbului umed” (WBT), arată Science Alert.

De ce considerau oamenii canibalismul benefic pentru sănătate? Răspunsul oferă o privire în cele mai nebunești cotloane ale istoriei europene, într-o perioadă în care aceștia erau obsedați de mumiile egiptene.
Impulsionate mai întâi de credința că rămășițele umane măcinate puteau vindeca orice, de la ciuma bubonică la o durere de cap, și apoi de ideile macabre pe care oamenii din epoca victoriană le aveau despre distracția de după cină, cadavrele bandajate ale egiptenilor antici au fost subiectul fascinației din Evul Mediu până în secolul al XIX-lea.
Credința că mumiile ar putea vindeca bolile i-a determinat pe oameni, timp de secole, să ingereze ceva cu un gust îngrozitor. Mumia, produsul creat din cadavre mumificate, a fost o substanță medicinală consumată timp de secole de bogați și săraci, disponibilă în farmacii și creată din rămășițele unor mumii aduse din mormintele egiptene în Europa.

O echipă de cercetători de la Sony Computer Science Laboratories din Franța a explorat motivul pentru care a crescut dezinformarea în pandemie.
În lucrarea lor, publicată în revista Nature Human Behavior, Pietro Gravino, Giulio Prevedello, Martina Galletti și Vittorio Loretom au analizat cererea și oferta de știri despre COVID-19 în timpul pandemiei și au comparat modul în care au răspuns instituțiile de presă.
Una dintre cele mai remarcabile trăsături este amploarea pe care a avut-o dezinformarea în pandemie, atribuită nu doar virusului și persoanelor care au fost infectate, ci și modului în care a răspuns la amenințare comunitatea medicală.

Fiecare câine este diferit și, în funcție de rasă, mărime, vârstă și starea de sănătate, cerințele sale nutriționale pot varia.
Dar cât de des? Un studiu recent a evaluat peste 10.000 de câini oferă unele indicii referitoare la legătură aparentă dintre frecvența mâncării și sănătatea animalelor. Potrivit acestui studiu, câinii adulți care sunt hrăniți o singură dată pe zi obțin un punctaj mai bun la evaluările privind sănătatea, prin comparație cu cei care sunt hrăniți mai des, arată Science Alert.
„Prin raportare la gen, vârstă, rasă și alți factori de confuzie, am descoperit că acei câini care sunt hrăniți o dată pe zi punctau un scor scăzut pe o scară a disfuncțiilor cognitive, dar aveau și șanse mai mici de a dezvolta tulburări gastrointestinale, dentare, ortopedice, urinare, ale ficatului sau pancreasului”, spune unul dintre autorii studiului, Emily Bray de la Universitatea din Arizona.

Ministrul Culturii Lucian Romașcanu anunță o anchetă internă la Teatrul Național București după distribuirea neautorizată în sala Studio a unei publicații.
„În urma celor sesizate public privind distribuirea unui ziar la sala Studio a TNB, conducerea ne-a informat că mâine va dispune o anchetă internă și va depune plângere la poliție pentru distribuție neautorizată de materiale în incinta TNB.
Nimeni din conducere nu a fost informat despre acest demers extrem de grav.

„O publicație naționalistă, revanșardă, rasistă și antieuropeană”

„Nu putem tolera ca o instituție-simbol de cultură a României (și nicio instituție a Ministerului Culturii) să devină spațiul de propagare a unor materiale private, indiferent de conținutul lor, cu atât mai mult a unor materiale care ar putea face propagandă unor interese străine României”, a transmis Ministrul Culturii, citat de Mediafax.

Miliardarii ruși de top au pierdut peste 80 de miliarde de dolari din avere în ultimele săptămâni, și pierderile se vor amplifica, pe măsură ce sancțiunile și confiscările încep să se facă simțite.
Turbulențele economice legate de invazia președintelui Vladimir Putin în Ucraina au șters aproximativ o treime din averea celor mai bogați 20 de miliardari din Rusia în ultimele săptămâni, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Impactul sancțiunilor asupra oligarhilor, împreună cu prăbușirea rublei și a economiei rusești și cu indignarea globală cu privire la Ucraina, au adus rapid sfârșitul unei ere pentru o întreagă elită rusă din întreaga lume.
Două superiahturi au fost deja confiscate în ultima zi – Dilbal al lui Alisher Usmanov și Amore Velo al lui Igor Sechin. Miniștrii britanici cer confiscarea proprietăților rusești din Marea Britanie și a fost creat un nou grup operativ global pentru a vâna și confisca bunurile rușilor sancționați, scrie CNBC.