O oră de întrerupere a internetului ar cauza în România pagube de 7,8 milioane dolari (33,7 milioane lei) iar pentru o zi valoarea urcă la 187,9 milioane dolari (811 milioane lei), arată datele netblocks.org şi ale Internet Society.
În România, o oră de cădere a unui singur serviciu social media - fie Facebook sau Twitter sau WhatsApp, YouTube sau Instagram - înseamnă pierderi de 141.251 de dolari.
Pentru comparaţie, căderea unui serviciu social media în Bulgaria produce pagube de 37.901 dolari, în Polonia de 349.793 de dolari iar în Statele Unite de 12,9 milioane dolari. O oră de cădere totală a internetului înseamnă pagube de 303 milioane dolari în SUA, de 2 milioane de dolari în Bulgaria şi de 23 de milioane de dolari în Polonia.
În întreaga lume impactul căderii internetului pentru o oră ar fi de 2,142 miliarde dolari, iar pentru o zi de 51,4 miliarde dolari. Căderea unui serviciu social media timp de o oră produce pagube de 53,8 milioane de dolari.

O satiră de Crăciun, difuzată de Netflix, care îl înfăţişează pe Iisus într-o relaţie homosexuală a stârnit reacţii dure în Brazilia, unde peste un milon de persoane au semnat o petiţie prin care s-a solicitat ca filmul să nu mai fie distribuit, arată Journal du Cameroun.
"Prima ispită a lui Hristos", realizată de grupul de comedie brazilian Porta dos Fundos şi care a avut premiera pe 3 decembrie, a atras critici şi din partea politicienilor conservatori, evanghelici şi catolici, potrivit Mediafax.
Teaser-ul pentru filmul de 46 de minute spune că Iisus aduce un "invitat surpriză" pentru a-i întâlni familia, cu ocazia celei de-a 30-a aniversări.
Peste un milion de persoane au semnat o petiţie pe site-ul Change.org prin care solicitată ca filmul să fie retras pentru că "jigneşte creştinii".
"Susţinem libertatea de exprimare, dar nu este în regulă să batjocorim credinţa a 86% din populaţie", spune Eduardo Bolsonaro, fiul cel mai mare al preşedintelui Braziliei, Jair Bolsonaro, şi membru al Congresului.

La 8 noiembrie 1869, s-a născut medicul Nicolae Paulescu, unul dintre precursorii descoperirii insulinei, membru de onoare post-mortem al Academiei Române (m. 19 iulie1931)
Nicolae Paulescu, profesor de fiziologie al Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti, este cel care a descoperit pentru prima oara, in 1921, insulina, hormonul secretat de pancreas, care regleaza metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor si mineralelor din organism.
Paulescu este cel care a demonstrat eficienta acestei substante in reducerea hiperglicemiei si care a folosit insulina in tratarea diabetului. Descoperirea sa a salvat milioane de vieti.
Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi “eroi canadieni” Frederick Banting si Charles Best care, in 1922, aveau sa primeasca Premiul Nobel, in dauna lui Paulescu. Cei 30 de ani de munca si staruinta in laborator ai profesorului au fost furati de cei doi tineri canadieni, care luasera cunostinta de munca romanului din publicatiile vremii.

Mai mulţi profesori de la un liceu din judeţul Neamţ au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare, fiind bănuiţi că modificau note în catalog şi nu notau absenţele elevilor. O profesoară a spus în instanţă că a notat prezenţele, dar notiţele au fost distruse de şoareci. Decizia nu este definitivă, potrivit agenţiei de presă Mediafax.
Printr-o sentinţă pronunţată de Judecătoria Roman, 12 profesori de la Liceul „Ion Ionescu de la Brad” din judeţul Neamţ au fost condamnaţi la un an şi trei luni de închisoare cu suspendare pentru fals intelectual în formă continuată, după ce au trecut în cataloage note fictive şi nu au semnalat toate absenţele unor elevi de la seral. În acelaşi dosar a mai fost condamnată şi secretara liceului, care a semnat o cerere în numele unei eleve.
 Mărturiile profesorilor din timpul judecăţii sunt foarte asemănătoare, cei mai mulţi declarând că nu sunt vinovaţi, că nu i-au notat pe elevi fără ca aceştia să fie prezenţi la ore şi că notele şi absenţele erau trecute iniţial într-un carnet sau pe foi, iar mai apoi în catalog.

Singurul lucru care diferă de la un profesor la altul este metoda de evaluare. Spre exemplu, profesoara de limbă engleză a spus că îşi asculta elevii, că le dădea teste şi referate sau proiecte de echipă.

Steagurile ce conţin culorile curcubeului sunt prezente în diverse locuri, inclusiv la intrarea în baruri, sau imprimate pe haine. Acesta este un simbol al proclamaţiei că dragostea este universală. În timp, steagul a devenit simbol al comunităţii LGBT.
Steagul ce conţine culorile curcubeului a fost creat în 1978 de către artistul şi designer-ul Gilbert Baker, informează History.
Acestuia i s-a cerut să realizeze steagul de către o altă persoană gay, politicianul Harvey Milk, pentru parada anuală din San Francisco. Baker afirma în 2015 că a fost inspirat de evenimentul care marca bicentenarul amecan din 1976. Artistul, fost veteran al Războiului din Vietnam, interpret de travestiţi era obişnuit să-şi realizeze singur costumaţiile, astfel a reuşit să realizeze unul dintre cele mai cunoscute simboluri din prezent. În acele vremuri, cel mai cunoscut simbol de la paradele gay era un triunghi roz, simbol utilizat şi de nazisti pentru a identifica homosexualii. Utilizarea unui astfel de  simbol cu o simbolistică atât de întunecată nu a fost o opţine pentru Baker. În cele din urmă, artistul s-a decis să utilizeze un curcubeu.

Proiectul ce prevedea introducerea caprei negre pe lista speciilor ce nu pot fi vânate a fost respins, miercuri, în Senat, motiv pentru care s-au iscat discuţii în contradictoriu între parlamentari, USR şi PNL reproşând senatorilor PSD că iniţiativa a fost trimisă la comisiile nepotrivite, potrivit agenţiei de presă Mediafax.

Iniţiativa senatorilor şi deputaţilor USR a fost respinsă, cu 33 de voturi „pentru”, 36 ”împotrivă” şi două abţineri.

 Iniţiativa prevede abrogarea pct.2 de la litera A din Anexa nr.1, pentru completarea Anexei nr.2, precum şi pentru modificarea pct.5 din Anexa nr.3 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006, anume introducerea caprei negre pe lista animalelor ce nu pot fi vânate.

„La ora actuală, din cauză că în restul Europei capra neagră este o specie abundentă, datorită înmulţirii libere din cauza lipsei părădătorilor naturali (lupul şi râsul), ea nu mai este o specie protejată în Europa.

În Evul Mediu, călăii reprezentau o parte importantă a sistemelor de justiţie.
În prezent, execuţiile persoanelor care au comis diferite infracţiuni se mai practică doar într-un număr limitat de ţări. Din fericire, România este una dintre ţările care au decis că această practică ar trebui scoasă în afara legii. Totuşi, dacă ne întoarcem în trecut, în Evul Mediu mai exact, putem observa că această practică era mult mai comună, dând naştere unei meserii de sine stătătoare. Filmele de la Hollywood, precum şi alte forme de divertisment, fie nu pot, fie nu sunt interesate să exploreze persoanele care  duceau la îndeplinire sentinţele.
De ce a apărut această meserie?
Pentru a putea înţelege cum era viaţa unui călău trebuie iniţial să înţelegem de ce a ajuns omorârea unor oameni în numele legii o ocupaţie legitimă, dar departe de a fi respectabilă. În Evul Mediu, autorităţile din diferitele state şi regiuni depuneau eforturi considerabile pentru a asigura funcţionarea sistemului de ordine publică, una dintre modalităţile „preferate”  fiind reprezentată de către folosirea infractorilor drept exemplu, explică Joel Harrington, istoric de la Universitatea Vanderbilt din Tennessee, Statele Unite,  autorul cărţii The Faithful Executioner: Life and Death, Honor and Shame in the Turbulent Sixteenth Century, publicată în 2013 şi care tratează viaţa lui Frantz Schmidt. Acesta era un călău din Bavaria care şi-a consemnat activitatea profesională începând cu vârsta de 19 ani, notează Live Science.

Ambii termeni provin din limba latină, deşi sensul lor a fost uşor denaturat în timp.
Împăratul deţine cea mai mare putere în regiunea pe care o conduce. Din diverse motive, ei considerau că stăpânesc întreaga lume (împăraţii din China, India, Persia susţineau că sunt liderii lumii). Pe de altă parte, regii nu stăpâneau teritorii atât de vaste, precum împăraţii, motiv pentru care plăteau tribut altor state, indiferent dacă ele erau conduse de împăraţi, de papă sau chiar de alţi regi. Titlul de rege are, în primul rând, o însemnătate politică, pe când cel de împărat face referire, de cele mai multe ori, atât la puterea laică, cât şi cea religioasă.
 
În timp ce regii guvernau un teritoriu destul de omogen (fie că era denumit ,,regat" sau ,,ţară"), împăraţii exercitau adesea o putere asupra unei zone destul de eterogene, adică stăpânea asupra mai multor regate, ducate, principate ş.a.m.d. De exemplu, în vechea Persie, împăratul purta titlul de ,,Regele Regilor" (,,Shahanshah").

Un doctorand al Universităţii California a construit doi mini-roboţi care ar putea reprezenta viitorul explorării spaţiale.
Explorarea spaţială cu ajutorul roverelor are parte de o mulţime de limitări care la rândul lor ridică unele impedimente în ceea ce priveşte capacităţile diferitelor agenţii spaţiale de a afla mai multe despre lumile distante. Totuşi, doi mini-roboţi creaţi de către un doctorand al Universităţii California ar putea să ofere o alternativă la roverele actuale, notează Futurism.
Palak Bhushan, doctorand al Universităţii Caifornia, a proiectat doi roboţi, primul cântăreşte un miligram şi are aripi şi un al doilea robot, cântărind 75 miligrame şi care poate să sară de şase ori pe minut, până la o înălţime de opt milimetri.
Bhushan a declarat presei că este încrezător în capacitatea creaţiilor sale de a putea fi adaptate explorării spaţiale şi planetare. Datorită mărimii lor extrem de mici, aceşti mini-roboţi pot să exploreze regiunile muntoase sau regiunile cu teren accidentat.

Subiect de dezbatere în interviuri şi cărţi, Laszlo Tokes e unanim recunoscut ca declanşator al Revoluţiei române, dincolo de scopul şi motivaţiile acţiunilor sale. Iar acţiunile pastorului reformat au venit pe fondul unor aşteptări şi urma să se întâmple în acele zile în Timişoara.
Acest aspect este remarcat de istoricul Constantin Corneanu în volumul “Victorie însângerată Decembrie 1989”.
“Există numeroase teorii şi analize care urmăresc să releve motivaţia timişorenilor, resorturile intime ale unei comunităţi, de-a se revolta împotriva regimului Ceauşescu, însă cred că, dincolo de toate aceste motivaţii şi resorturi intime, existenţa unei confruntări surde şi de lungă durată între regimul comunist şi minorităţile religioase din România socialistă, în contextul transformărilor din spaţiul răsăritean, avea să se dovedească factorul decisiv în evoluţia evenimentelor spre izbucnirea şi desfăşurarea Revoluţiei Române din Decembrie 1989.