În timp ce fricile precum cea de înălţime, de şerpi şi de păianjeni sunt frecvente, mai mult de unul din zece oameni se teme de ceva mai neobişnuit, cum ar fi numerele, copacii sau buricul. Britanicii şi-au dezvăluit cele mai ciudate temeri, pe listă figurând nasturii, baloanele şi culoarea galben.
Cercetătorii au intervievat 2.000 de adulţi pentru a dezvălui amestecul eclectic de fobii al naţiunii, printre care se numără trypophobia – frica de găuri mici – şi nlaiguphobia – frica de deschizători de conserve.
Nomofobia – teama de a rămâne fără telefonul mobil – este, de asemenea, o fobie „populară”, la fel ca şi arachibutirofobia – teama de untul de arahide care se lipeşte de cerul gurii, potrivit Mirrors.
Înălţimea, păianjenii, şerpii şi spaţiile închise sunt în fruntea listei celor mai frecvente temeri, alături de dentişti, fantome şi întuneric.

De asemenea, a reieşit că 77% dintre adulţi au o fobie de ceva, 15% dintre ei recunoscând că au ceea ce ar putea fi considerată o frică neobişnuită.

La 5 noiembrie 1880 s-a născut scriitorul Mihail Sadoveanu, povestitor, nuvelist, romancier, om politic (m. 19 octombrie 1961).
Mihail Sadoveanu a fost membru corespondent al Academiei Române din 26 mai 1916, membru titular din 1 iunie 1921 şi membru titular activ din 12 august 1948.
Cunoscut mai degrabă ca un ilustru scriitor decât ca om politic, Mihail Sadoveanu a lăsat posterităţii o operă care se întinde pe o jumătate de secol, având „amploarea unei întregi literaturi”. Raportat la curentele literare, Mihail Sadoveanu a fost caracterizat de critica literară drept un realist cu viziune romantică şi un romantic care aduce detalii ca un realist, un contemplativ.

Lumea militară este plină de mistere nerezolvate, iar unele sunt înfiorătoare și intrigante, care au rămas nerezolvate până astăzi.
Probabil că aceste mistere vor fi rezolvate într-o zi, dar nu există nicio explicație pentru aceste evenimente, deocamdată, notează War History.
Unele dintre cele mai stranii mistere militare se referă la moartea ofițererului de informații Ralph Sigler sau dispariția Zborului 19, care contribuit la crearea mitului din jurul Triunghiului Bermudelor. Nici până astăzi nu se știe cine l-a ucis pe Baronul Roșu, unul dintre cei mai cunoscuți piloți din istorie.

Preşedintele Moderna, Noubar Afeyan, susține că foarte mulţi cetăţeni nu au încredere în vaccinurile anti-COVID din cauza autorităților care promovează măsuri contradictorii.
Noubar Afeyan, fondatorul uneia dintre cele două companii farmaceutice care au produs vaccinul ARNm împotriva COVID, şi-a spus părerea despre valul anti-vaccinării.
Oficialul afirmă că incertitudinea a fost indusă chiar de bâlbâielile guvernanţilor.
„Pentru a nu crea confuzie, avem nevoie de o conducere care să nu alimenteze incertitudinea”, a afirmat Noubat Afeyan.

La câteva luni de la descoperirea mormântului lui Tutankhamon în 1922, bărbatul care a finanțat lucrările de excavare, George Herbert, al cincilea Conte de Carnarvon din Anglia, s-a îmbolnăvit și a murit. Astfel, oamenii nu au avut nevoie de prea multe dovezi pentru a ajunge la concluzia că „blestemul mumiei” l-a răpus pe conte.
„Blestemul de 3.000 de ani al faraonului îmbolnăvește familia Carnarvon” arăta un titlu pe prima pagina a unui ziar din Louisville, Kentucky la data de 21 martie 1923. Titluri similare au apărut în publicații din întreaga lume. Contele a suferit o infecție care ar fi rezultat în urma unui accident de bărbierit, atunci când George Herbert a tăiat o înțepătură de țânțar. Presa a susținut că și soția sa, Almina Herbert, s-a îmbolnăvit, însă aceasta s-a recuperat și a trăit până în 1969, murind la vârsta de 93 de ani.
În ciuda longevității lui Almina, decesul soțului său duce la întrebarea: Există vreo dovadă care să susțină existența unui blestem al mumiei?

Oamenii pot trăi probabil până la cel puțin 130 de ani și poate cu mult peste, deși șansele de a ajunge la o vârstă atât de înaintată sunt extrem de scăzute, potrivit noilor cercetări.
Limita maximă a duratei de viață a omului a fost multă vreme dezbătută, iar studii recente susțin că se poate trăi până la 150 de ani sau argumentează că nu există o vârstă teoretică maximă, notează Science Alert.
Noua cercetare, publicată în revista Royal Society Open Science, analizează noi date despre supercentenari, persoane cu vârsta de 110 ani sau mai mult și despre cele cu vârsta de 105 ani sau peste.
În timp ce riscul de deces crește, în general, pe parcursul vieții, analiza cercetătorilor arată că, de fapt, acest risc atinge un platou și rămâne constant la un procent de 50-50.

Ketamina administrată pe cale orală, cunoscută atât ca anestezic cât și ca drog recreative, s-a dovedit a fi un tratament promițător și rapid pentru formele severe de depresie.
În decurs de câteva ore, o singură doză de ketamină poate reduce intențiile suicidare, iar studiile clinice recente sugerează că aceste efecte funcționează la două treimi dintre pacienți și durează până la câteva săptămâni.
Unii oameni de știință cred că efectele terapeutice ale ketaminei provin din influența drogului asupra glutamatului, un neurotransmițător care este produs la capetele anumitor neuroni din creier. Însă, deși ketamina pare să crească producția de glutamat în unele regiuni ale creierului, atât la șoareci cât și la oameni. Totuși, în alte regiuni ale creierului mamiferelor, ketamina scade producția de glutamat.

Kaspersky anunță peste 1.500 de site-uri frauduloase care vizau potențialii investitori în criptomonede sau utilizatorii interesați de miningul criptomonedelor, de la începutul anului. Infractorii cibernetici au recurs inclusiv la programări false la vaccinare pentru cei care au bitcoin.
De la începutul anului, compania de securitate cibernetică a detectat la nivel global mai mult de 1.500 de site-uri frauduloase care vizau potențialii investitori în criptomonede sau utilizatorii interesați de miningul criptomonedelor.
În această perioadă, compania a zădărnicit, de asemenea, mai mult de 70.000 de încercări ale utilizatorilor de a accesa astfel de site-uri.
Cele mai frecvente scheme utilizate de infractorii cibernetici au inclus:

Deși nivelul anticorpilor scade în medie cu 79% la 6 luni de la rapel, răspunsul imun rămâne puternic, arată un studiu realizat de MedLife.
MedLife anunță concluziile preliminare ale studiului privind răspunsul imun al organismului în urma vaccinării împotriva COVID-19, pentru etapa II și etapa III, la 3 luni, respectiv 6 luni de la administrarea schemei complete de vaccin, prin determinarea titrului de anticorpi specifici IgG anti-Spike.
Concluziile au la bază un eșantion de 769 de persoane pentru etapa II, 3 luni, și 676 de persoane pentru etapa III, 6 luni, cu vârste cuprinse între 20 și 70 ani, alese în mod aleatoriu din rândul personalului medical și auxiliar al companiei, din toate regiunile țării.

Medicii MedLife anunță că rezultatele sunt reprezentantive pentru segmentul de populație din România, rezidentă în mediul urban, care s-a vaccinat cu Pfizer BioNTech.

România va administra și tinerilor de peste 12 ani vaccinul produs de compania Moderna, a anunțat, marți, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, col. dr. Valeriu Gheorghiță.
„Din data de 2 august în România se va putea vaccina cu vaccinul de la compania Moderna pentru grupa de vârstă 12-17 ani. În aceste zile se optimizează platforma națională de programare, care să permită începând cu 1 august programarea celor care doresc”, spune Valeriu Gheorghiță.
El precizează că procedurile sunt similare cu populația de psete 18 ani, respectiv administrarea a două doze la interval de 28 de zile, iar consimțământul adulților este obligatoriu.

Pe 23 iulie Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat extinderea indicației de administrare a vaccinului de la compania Moderna pentru grupa de vârstă 12-17 ani.