Ziua în care, în 1859, colonelul moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitorul Țării Românești, devenind primul lider al Principatelor Unite și, după câțiva ani, al statului unitar România, este marcată pe 24 ianuarie.
Cuza era domnitorul Moldovei din 5/17 ianuarie 1859. La Iași, cei care susțineau unirea dețineau 33 de locuri din cele 55 ale Adunării Elective, dar erau înscriși nu mai puțin de 38 de candidați. Aceștia s-au retras pe rând în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza. Ultima opțiune, Grigore Sturdza se dovedise că are obligații față de interesele Rusiei și ale Poloniei, astfel că Alexandru Ioan Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi.

Pictorul Nicolae Grigorescu s-a născut la data 15 mai 1838, fiind unul dintre fondatorii picturii moderne române, urmat de Ștefan Luchian și Ion Andreescu.
Grigorescu a devenit un simbol al generațiilor de artiști care, la începutul secolul XX, încercau să identifice și să expună valorile spiritualității românești.
Nicolae Grigorescu s-a născut în Pitaru, Dâmboviţa, al șaselea copil al cuplului Ion și Maria Grigorescu. În 1843, după moartea tatălui său, familia se mută la București, în mahalaua Cărămidarilor, în casa unei mătuși. Nicolae a moștenit talentul său artistic de la unchiul Ghiţă, acesta fiind cel care i-a dat cărbune pentru a desena. În anii de școală primară, Nicolae picta și vindea iconițe prin târguri, astfel câștigând bani pentru familia sa. După o perioadă ca ucenic în atelierul pictorului Anton Chladek, Nicolae Grigorescu execută icoane pentru bisericile din Băicoi și Mănăstirea Căldăruşani.

Dezbaterile din cadrul Consiliului de Coroană din 27 august 1916 au fost deosebit de intense și dramatice. Liderul conservator Petre P. Carp s-a opus cu toată forța argumentelor hotărârii Regelui Ferdinand I prin care România intra în Primul Război Mondial de partea Antantei: „Am trei fii, îi dau Majestății Voastre să se bată şi să moară. Iar eu mă voi ruga lui Dumnezeu ca armata română să fie bătută… ”
În august 1916, România se afla într-un punct de cotitură în istoria sa, iar drumul pe care trebuia să îl urmeze era plin de riscuri și incertitudini.
După doi ani de neutralitate, timp în care Marile Puteri au exercitat presiuni asupra autorităților de la București, România decide să intre în război de partea Antantei. Din 1914 și până în 1916, prim-ministrul Ionel Brătianu a dus negocieri lungi și anevoioase cu reprezentanții Antantei, pentru a asigura României îndeplinirea cerințelor pentru care țara intra în război.

Recepția oferită de CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA MONTREAL

Când am plecat din România, noi am luat țara cu noi în suflet, am îngrijit-o și am crescut-o în inimile și în comunitățile noastre și astfel în fiecare oraș unde trăiesc români este o mică Românie!
Comunitatea românilor din Montreal și împrejurimi este una dintre cele mai active și perene comunități asemeni unui arbore având rădăcini puternice dar și vlăstari plini de vigoare și speranță. Românii de aici nu și-au uitat graiul, datinile și portul.

În România, piaţa de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare noi va înregistra o creştere de 2,1% în acest an, până la 141.000 de unităţi, România fiind singura ţară din cele cinci pieţe ale Europei Centrale în care va fi consemnată o evoluţie pozitivă anul acesta, arată raportul PwC Autofacts.
Astfel, pentru Polonia este estimată o scădere de peste 6%, pentru Slovacia de 6%, pentru Ungaria de 5% şi pentru Cehia de 4%.
„Toate cele cinci ţări prezintă corecţii în scădere pentru perspectivele de vânzări pentru 2022 şi 2025, reflectând problemele persistente ale lanţului de aprovizionare, lipsa forţei de muncă şi scăderea sentimentului privind evoluţia economică. În România, redresarea din primele nouă luni ale acestui an, cu 8% faţă de 2021, s-a datorat creşterii cu 24% înregistrată în trimestrul al treilea, faţă de cel anterior. Totuşi, vânzările din acest an se situează cu circa 30% sub nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2019”, explică Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor pentru industria automotive, PwC România.

Cu aproximativ șase milioane de ani în urmă, a fost creat un fenomen geologic numit trovanți. Acestea sunt cunoscute și sub numele de pietrele de la Costești, după cea mai faimoasă locație a lor din România, sau „pietrele vii”.
Trovanții rari din România s-au format în circumstanțe extrem de complexe, care au implicat deplasări seismice, sedimente de nisip în râuri și ploi și o peioadă îndelungată.
După ce au fost martori la creșterea, extinderea și deplasarea lor de-a lungul generațiilor, românii au transformat trovanții în legende și mituri locale. Pentru geologi, trovanții au fost mult timp un mister captivant.
Trovanții sunt compuși dintr-un centru de piatră dură înconjurat de gresie și variază în mărime, de la trovanți extrem de mici și asemănători pietricelelor, până la pietre care cântăresc câteva tone.

Au trecut 32 de ani de la acel eveniment tragic din istoria contemporană a României. Da, spun tragic și eu nu arunc cu ușurință cu astfel de cuvinte. În orice caz, acesta a fost un eveniment care mi-a schimbat viața și m-a îndepărtat de România, nu doar fizic, dar și emoțional.
Am devenit jurnalist la România liberă în februarie 1990, adus acolo de fostul meu coleg de școală Ștefan Maier, proaspăt eliberat din domiciliu obligatoriu, după prăbușirea regimului Ceaușescu. El fusese condamnat în 1989 împreună cu un grup jurnaliști – Petre Mihai Băcanu, Mihai Creangă, Anton Uncu – pentru tipărirea unui ziar clandestin.
România liberă era atunci principalul cotidian al opoziției anti-comuniste, care la apogeu atingea un tiraj de 1,5 milioane de exemplare zilnic. Am avut câteva luni fascinante până la alegerile din 20 mai 1990, când simțeam cum istoria se scrie sub ochii mei.

România se numără printre ţările cu cea mai redusă cantitate medie de emisii de gaze cu efect de seră per angajat, potrivit datelor din 2020, cu o medie de 10,9 tone, conform unui studiu realizat de Eurostat.
„Din 2010, emisiile de gaze cu efect de seră per angajat au fost într-o continuă scădere în Uniunea Europeană, datorită combinaţiei dintre reducerea emisiilor şi creşterea numărului de locuri de muncă. În 2020, fiecare angajat din Uniunea Europeană a generat 13,6 tone de emisii de gaze cu efect de seră, cea mai scăzută valoare înregistrată şi cu 4,4 tone mai puţin faţă de 2020“, notează realizatorii cercetării Eurostat, citați de ZF.
Între ţările membre ale UE, Danemarca se clasează la vârf, cu o cantitate de 24,7 tone de emisii de gaze cu efect de seră per angajat, fiind urmată de Irlanda cu 23,2 tone şi de Polonia cu 20,9 tone în 2020. La polul opus, Suedia şi Malta încheie clasamentul cu cele mai reduse cantităţi – 8,1 tone, respectiv 7,2 tone per angajat.

Premieră în alpinismul românesc. Horia Colibășanu a cucerit singurul vârf neatins de români. Este al treilea vârf ca înălțime al planetei.
În jurul orei 12 (ora României), alpinistul Horia Colibășanu a urcat pe vârful Kangchenjunga, fără oxigen suplimentar, reușind premiera mult așteptată pentru alpinismul românesc.
Alpinistul a urcat astfel pe singurul munte de 8.000 de metri neatins până acum de români, al treilea vârf ca înălțime al planetei (8586 m.).

Pe data de 9 aprilie începe prohibiția generală pescuitul în scop comercial, recreativ sau sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, anunță ARBDD.
„Pe data de 9 aprilie începe prohibiția generală în perimetrul RBDD! Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării informează că potrivit prevederilor art.1/1 din Ordinul comun al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 57/675 din martie 2022, privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție a resurselor acvatice vii în anul 2022 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 25 martie 2022) se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii”, anunță ARBDD.