Într-o vreme evident improprie visului și poeziei, în care centrul de greutate al existenței s-a mutat - de o vreme, o jumătate de vreme, ca-n Biblie – strict pe latura materială a ființării, a mai investi în Cuvânt, a-ți mai pune sufletul pe tavă pare un demers sinucigaș, unul menit realmente eșecului.
Traversăm zile grele pe această trecere pietonală ce duce nicăieri și niciunde, mașina de lux, vila pompoasă sau contul gras având mai mult magnetism decât nemuritoarea carte.
A invita pe cineva la lectură, a oferi o carte pare gest desuet pentru o gloată îndobitocită.
În atari condiții tentația renunțării e mare, însă liniștirea vine din faptul că puțini sunt cei aleși, că puțini sunt cei care au influențat cu adevărat mersul lumii, (pre)facerea acesteia.
Așadar, antologia „Înzăpezirea Cuvântului” este primul pas pe care-l facem în acest an pe același drum și cu aceeași consecvență, cu aceeași încredere oarbă într-un demers menit să-i întoarcă pe oameni la slovă, să le (re)amintească faptul că tentațiile tehnologice ale zilei sunt atât de captivante încât acaparează, astfel trăgând un serios semnal de alarmă asupra risipei existențiale.
Nimeni nu s-a format ca om până acum bavigând pe internet!

În  27 ianuarie 2019, se împlinesc 100 de ani de la trecerea în eternitate a lui Ady Endre (1877-1919).
Acestui centenar, Biblioteca Județeană Satu Mare, în colaborare cu Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania, îi dedică luni, 28 ianuarie 2019, ora 14.00, un eveniment comemorativ, menit să aducă un omagiu lui Ady Endre, primul poet modern maghiar, născut în ținuturile noastre, la Mecențiu, localitate care acum  poartă numele marelui poet.
Poezia lui Ady a fost descoperită publicului român de un poet de talia sa, cu care a legat o strânsă prietenie, Octavian Goga.
Ady Endre demonstrează prin opera sa că barierele vremelnice dintre popoare pot fi depășite prin cultură.
Evenimentul dorește să scoată la lumină contribuția traducătorilor sătmăreni din lirica lui Ady, în limba română. În grupul acestor traducători se regăsesc numele lui Octavian Șireagu, Gabriel Georgescu, Corneliu Balla, Ion Ghiur și... lista ar putea continua.
Alocuțiunile și prezentările vor fi susţinute de Viorel Câmpean şi Marta Cordea, bibliotecari la Biblioteca Județeană Satu Mare, precum și de Muzsnay Árpád, consilier  general al Societății Maghiare de Cultură din Transilvania. Evenimentul vq fi completat de o expoziție foto-documentară și de o expoziție de carte.
Cei care doresc să participe la importantul eveniment sunt asteptați în Sala Multimedia a Bibliotecii Județene Satu Mare.

În ultimul număr al „României literare”, principala revistă a Uniunii Scriitorilor, directorul de imagine al USR Nicolae Prelipceanu publică exact lîngă editorialul lui Nicolae Manolescu o „poezie” cu accente pornografice! Culmea este că editorialul preşedintelui USR, intitulat „Patologie intelectuală”, este un răspuns voalat la articolele noastre din cotidianul.ro!
Aşa-zisul „poem al săptămînii”, publicat în pagina 3, are titlul „Email întîrziat” şi stă alături de editorialul lui Nicolae Manolescu!
Textul lui Nicolae Prelipceanu debutează vioi, ca sclipirea din ochii unui bătrîn care şi-a luat pastila de Viagra şi care se teme că soţia va întîrzia pe la fostul amant, ratînd astfel întîlnirea cu minunile medicinei:

„şi ce circ ar ieşi dacă ar trebui să transcriu tot ce ne spuneam
noi atunci de mult poate cu mai puţine pula mea şi dă-i în pizda mă-sii
dar în esenţă cam la fel”.

„România literară”, nr. 11, p. 3. Nu ştim dacă titlul lui Manolescu se referă la autorul de alături, care încearcă să-şi aducă aminte de ce avea cîndva

”Cei 167 de ani de la nașterea marelui preot și filosof Vasile Lucaciu se omagiază prin lansarea acestor volume, cu efortul interinstituțional al Ansamblului Folcloric Național ”Transilvania” și al Centrului Universitar Nord Baia Mare. Este foarte bine când instituțiile subordonate Consiliului Județean Maramureș, și nu doar acestea, interacționează între ele și dau plus valoare comunității noastre. Ceea ce spunea preotul Vasile Lucaciu este foarte important și ar trebui să reținem și noi, deoarece dacă vorbim despre filosofia morală, este nevoie de morală în administrație și în politică, așa cum este nevoie și de logică. Județul Maramureș a avut foarte multe proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri, fiind pe locul al doilea atât la numărul proiectelor finanțate de Comitetul Interministerial pentru Centenar, cât și la suma alocată de către Guvernul României. Doresc să felicit Ansamblul Folcloric Național Transilvania pentru această initiativă și pentru că ne-a demonstrat că, pe lângă ceea ce sunt în stare artiștii să pună în scenă, pot să depășească mentalitatea de artist pur și să se apropie de operele marilor noștri înaintași, de cei care ne-au dăruit această țară”, a conchis vicepreședintele Consiliului Județean Maramureș, Ioan Doru Dăncuș.

 În intervalul 10 - 13 ianuarie 2019, o delegație a județului Maramureș alcătuită din prefectul județului, Vasile Moldovan, vicepreședintele Consiliului Județean Maramureș, Ioan Doru Dăncus, consilierul județean Nicolae Mișulec și Cosmin Drulea, directorul de Cabinet al președintelui Consiliului Județean, Gabriel Zetea, a onorat invitația guvernatorului Regiunii Transcarpatia din Ucraina, Hennadiy Moskal, de a participa la a doua ediție a Festivalului ”Vasylya”, eveniment dedicat atât promovării obiceiurilor și produselor tradiționale, cât și sărbătorii Sfântului Vasile.
           Vizita de lucru a debutat cu o întalnire într-un cadru protocolar cu guvernatorul Hennadiy Moskal și cu ministrul fondului funciar din Ucraina. Aici s-au purtat discuții referitoare la politica celor două state, România și Ucraina și s-a adus în atenție importanța cooperării în sprijinirea tradițiilor autohtone. În deschiderea Festivalului “Vasylya” au luat cuvântul reprezentanții delegațiilor din România, Cehia, Macedonia, Ungaria, Polonia și Germania.
În discursul său, prefectul județului Maramureș, Vasile Moldovan, și-a exprimat aprecierea pentru organizarea acestui festival și intenția de a participa și în viitor la aceste evenimente care susțin și promovează producătorii locali. Totodată, au avut loc discuții privind demararea proiectului transfrontalier „Ziua bunei vecinătăți”, care în acest an va fi organizat de către Administrația de Stat din Zakarpatia. După deschiderea oficială a festivalului, invitații au fost poftiți să deguste din bunătățile tradiționale ucrainene, dar și din cele pe care fiecare delegație participantă le-a pregătit.

Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă ”Marmația” este unul dintre cele mai importante acțiuni din cadrul evenimentului ”Crăciun în Maramureș”, ediția a X-a, care se desfășoară sub egida Consiliului Județean Maramureș. Acest festival este găzduit de Primăria Sighetu Marmației și se află ala a 50-a ediție, fiind un bun prilej  de prezentare a datinilor și obiceiurilor străvechi, de valorificare a tot ce are Maramureșul mai trainic și mai autentic în arta populară făurită de oamenii minunați din nordul județului. Aflat și pe lista evenimentelor culturale prioritare a Consiliului Județean Maramureș, pentru buna desfășurare a acestui proiect consilierii județeni au aprobat, în cadrul a două ședințe de plen, suma totală de 79.000 de lei pentru finanțarea evenimentului.
La eveniment a fost prezent, alături de primarul municipiului Sighetu Marmației, Horia Scubli, prefectul de Maramureș, Vasile Moldovan, dar și vicepreședintele Consiliului Județean Maramureș, Ioan Doru Dăncuș și consilierii județeni Gheorghe Mihai Bîrlea, Doru Orza și Nicolae Mișulec.

În holul Palatului Administrativ a avut loc vernisajul expoziției de fotografie ”România din căruțe”, organizat de Consiliul Județean Maramureș, cu sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș. În fotografiile prezentate au fost transpuse momentele reconstituirii Drumului Unirii, drum care a fost parcurs în anul Centenarului, cu căruțele trase de cai, de către delegația maramureșenilor porniți spre Alba Iulia.
Vicepreședintele Consiliului Județean, Ioan Doru Dăncuș a făcut parte din acest convoi care a pornit din Sighetu Marmației, în 22 noiembrie 2018 și a ajuns orașul Marii Uniri, Alba Iulia, la 1 Decembrie 2018, fiind prezent alături de delegații din Maramureș în toate cele zece zile ale traseului. Vicepreședintele CJ a mulțumit reprezentanților inspectoratelor de poliție, serviciilor județene de ambulanță și inspectoratelor județene de jandarmi din județele Maramureș, Sălaj, Cluj și Alba prezenți la eveniment, precum și participanților la reconstituirea Drumului Unirii. De asemenea, a mulțumit și primarilor localităților prin care a trecut convoiul de căruțe, pentru căldura și patriotismul cu care au fost întâmpinați.

Joi, 20 decembrie 2018, în sala ”Bogdan Vodă” a Consiliului Județean Maramureș a avut loc lansarea cărții ”Instituția Prefectului – Județul Maramureș la Centenar”. Evenimentul a fost organizat de Instituția Prefectului Județul Maramureș și i-a avut ca oaspeți de seamă pe cei care au cârmuit această instituție județeană de-a lungul anilor. În deschidere a fost intonat imnul de stat de către corurile reunite ale structurilor aparținând Ministerului Afacerilor Interne. Cuvântul de bun venit a aparținut prefectului Vasile Moldovan care a făcut referire la faptul că, acum o sută de ani, maramureșenii au hotărât să-și exprime voința de unire cu țara mamă, România, prin participarea la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918. ”Materialul tipărit în anul Centenarului Marii Uniri este unul omagial, dar și o mărturie că Instituția Prefectului Județul Maramureș reprezintă cea mai importantă instituție administrativă la nivel județean” a mai adăugat Vasile Moldovan.

„SEMNELE CERIULUI”- Expune : Ilie Tudorel, Baia Mare, judeţul Maramureş.
„CONSTELAŢII ROMÂNEŞTI TRADIŢIONALE”- Expune : Complexul Astronomic (PLANETARIUL), Baia Mare , judeţul Maramureş.

Expoziţia este dedicată: - CENTENARULUI Marii Uniri de la 1918,
- Anului European al Patrimoniului Cultural – 2018.

Această expoziţie itinerantă comună este închinata boltei cereşti, un subiect fascinant al tradiţiilor româneşti ce fac parte din patrimoniul material şi imaterial naţional.
Expoziţia a mai fost expusă la Satu Mare, Muzeul Cetăţii Oradea, Baia Mare, Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti-Oaş, Muzeul Castelul Corvinilor din Hunedoara şi Muzeul Castelul Karolyi din Carei fiind vizionată până acum de câteva zeci de mii de vizitatori.
Expoziţia va fi expusă şi la Complexul Astronomic (PLANETARIUL) din Baia Mare în perioada 18 decembrie 2018 -31 ianuarie 2019 având vernisajul-eveniment în data de 18 decembrie 2018 orele 14.00 în cadrul Festivalului „Crăciun în Maramureş”- 2018.

Cu privire la apariția creștinismului la români, în planul ipotezelor cred că putem accepta, fără prea mari rezerve, următoarele principii stabilite de mai multă vreme de către istoricii Bisericii: (1) Poporul român s-a creștinat în primele veacuri, primind mai întâi revelația divină în limba latină zisă Vulgata, transmisă prin păturile de jos ale societății, soldați, negustori, sclavi sau funcționari ai administrației imperiale; (2) Limba slavonă a devenit limbă de cult la românii nord-dunăreni mult mai târziu, în chip fortuit, după așezarea unor populații slave la sud de Dunăre și închegarea unor organizări politice și militare ale acestora, populații slave care au primit mai târziu religia creștină (în secolele IX – X). În acest interval de aproximativ șapte veacuri, dintre secolele III – X, protoromânii (sau vlahii, cum mai erau numiți), au avut o limbă de origine latină și a fortiori o formă de viață religioasă creștină bazată pe aceasta; (3) Românii au avut o continuitate de viețuire pe teritoriul vechii Dacii până în nordul provinciei, la izvoarele Tisei. Pentru primul mileniu de după Christos în care, după cum spun unii istorici, documentele scrise tac, avem altfel de documente care vorbesc, avem documentele vii ale limbii vorbite, o limbă cu un substrat evident latin. De notat că, din punct de vedere cantitativ, avem mai multe acoperiri în arhaismele limbii române de azi din limba latină vulgară, în care a fost tradusă Biblia, decât din limba latină literară.