În ședința ordinară a Consiliului Județean Maramureș din luna iunie, aleșii județeni au aprobat participarea judeţului Maramureş la realizarea evenimentului cultural „Întoarcerea cărților în satul Românesc”, în parteneriat cu comuna Rozavlea.
În cadrul evenimentului, care va avea loc în luna august se vor organiza colocvii culturale, lansări de carte și momente cultural-artistice. Cheltuielile ocazionate de organizarea acestui eveniment, în sumă de 55 mii lei, vor fi finanțate de către instituția Consiliului Județean Maramureș.

Președintele Consiliului Județean Maramureș Gabriel Zetea, a arătat că astfel de evenimente culturale sunt demne de întreaga susținere a administrației județene.

În perioada iunie – iulie 2020 Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș, a desfășurat a doua campanie de cercetări arheologice la Sălnița, punctul Custura Cetățelei (comuna Vima Mică, jud. Maramureș). Localitatea, parte integrantă a Țării Chioarului, este situată în sudul județului Maramureș, în Defileul Lăpușului. Este atestată pentru prima dată în anul 1566, însă istoria localității pare a fi mult mai veche.
Josef Kádár, în 1903, în monografia Szolnok Dobokavármegye monographiája, menţionează cu referire la aceste locuri: în 1864 „Dealu cseteczi, hegy, egykor vár” (Dealu ceteţii, munte, odinioară cetate), iar în 1898 toponimele „Csetecze” (Ceteţe) și „Cseteczele dealu”(Dealu Ceteţele). Locurile menţionate de Josef Kádár au fost investigate ulterior de István Ferenczi la finalul anilor ´60 ai secolului trecut. Pe șaua de legătură dintre Custura Cetăţelei și Cetățea, cercetătorul clujean a descoperit câteva fragmente ceramice mărunte, cu pietricele de cuarț în compoziție, apreciate ca fiind preistorice, sugerând astfel, pentru prima dată, o locuire mai veche în zonă.

În editorialul semnat de poeta Carmena Felicia Băinţan intitulat „Metaforă şi modestie” aflăm idei şi concepţii interesante despre scrisul actual: „ Înainte de a dezvolta subiectul, aş propune o meditare asupra acestor două cuvinte, atât de importante pentru scriitor. Nu consider că cele două cuvinte sunt antitetice, ele chiar fac parte din fiinţa scriitorului. Poate scriitorul de romane, are nevoie de metafore şi comparaţii crezând că astfel se va face mai bine înţeles, sau de ce nu, pentru a se abandona pe sine într-o explicaţie uneori ambiguă. Poeţii mai ales, caută aceste metafore pentru a-şi personaliza şi perfecta arta scrisului, pentru depăşirea de sine şi ieşirea din anumite tipare. Aceste construcţii literare devenind uneori obositoare. Poate în clipa compunerii şi-a dorit să exprime o viziune mentală, care se fărâmițează în interiorul sufletului. Totuşi, metaforele dau anumită greutate poeziei, detaşând-o de poezia facilă pe care orice cititor o înţelege. Căutarea metaforelor potrivite a devenit pentru poet un sport al memoriei, o tehnică a căutării pe care o va stăpâni cu cât va citi mai multă poezie şi nu numai. Poezia dislocă timpul, spaţiul, obiecte şi fiinţe la fel de bine cum le construieşte cu ajutorul metaforelor.

După o muncă de câțiva ani - ani în care am făcut prefață de carte, am făcut recenzii de carte sau am semnalat noi apariții editoriale, ani în care am scris eseuri cu și despre prietenii poeți/scriitori, pot spune că am finalizat prima etapă în ceea ce privește următorul volum ce se va numi: (CON)SEMNĂRI LITERARE - recenzii, semnalări și apariții editoriale, eseuri... care va vedea lumina tiparului când vom avea bani suficienți pentru acest eveniment și va avea câteva sute de pagini. Ce mă bucură cel mai tare este următorul fapt - în acest volum sunt cuprinși sau menționați peste trei sute de scriitori, iar volumul beneficiază inclusiv de un INDICE DE NUME, în care sunt trecuți în ordinea alfabetică fiecare, dar și pagina unde se găsesc, așa, ,,ca la carte".
Toate aceste articole (eseuri, recenzii, semnalări, apariții) au fost postate pe pagina de facebook. Stau și mă gândesc dacă voi face, sau nu, un INDICE CU TITLURILE DE AUTOR LA CARE SE FACE REFERIRE în volum... sper! Dar nu vă promit și acest lucru.
Vasile BELE

Prima antologie la care o să mă refer este „Visul copilăriei”, Colecţia „Antologica”, Editura „eCreator” Baia Mare, 2020 şi aşa cum îi spune titlul cuprinde poezie şi proză care au ca tematică copilăria, acea perioadă a vieţii în care totul era simplu, posibil, minunat. Perioada în care părinţii îţi îndeplineau toate poftele iar tu stăteai mai mult pe afară, la joacă!
În cele 436 de pagini o să-i întalnim cu poezie pe: Liliana Andrei, Petronela Apopei, Daniela Mancaş Bălăiţă, Violeta Bobocea, Camelia Boţ, Sergiu Botezatu, Elena Borcuti, Eugenia Calancea, Mihaela CD, Alexandra Cheroiu, Maria Ciobotariu, Grigoraş Ciocan, Maria Tomiţa Corini, Ioana Dîmbean, Ioan Draga, Rodica Fercana, Daria Florica, Viorica Floroiu, Elena-Alina Grecu, Daniela Achim Harabagiu, Daria Nicoleta Harabagiu, Alexandru Nelu Huidici, Anca Ioana Iacob, Ana Maria Iliescu, Nina Lavric, Daniel Marian, Mihaela Moisescu, Cristian Gabriel Moraru, Lăcrimioara Maricica Niţă, Mirela Onea, Ana Opran, George Petrovai, Raisa Plăieşu, Ioana Precup, Teodora Chiric Războianu, Gavril Iosif Sinai, Vera Terebeşi, Adriana Tomoni, Arpad Toth, Ana Văcăraşu, Cornelia Vaida, iar cu proză (eseu, poveşti, nuvele) următorii: Ioan Andreica, Sergiu Botezatu, Elena Căpăţînă, Marinela Belu Capşa, Ioana Cîrneanu, Maria Tomiţă Corini, Gelu Dragoş, Angela Dumbravă, Paulina Georgescu, Daniela Achim Harabagiu, Carmen Ifrim-Săsărman, Lăcrimioara Iva, Octav Lică, Nadia Urian Linul, Daniel Luca, Cristian Gabriel Moraru, Lăcrimioara Maricica Niţă, Aurelia Oancă, Ana Opran, Geta Stan Palade, Ioana Precup, Simona Prilogan, Elena Stan, Mario Stan, Virgil Stan, Mariana Tasente şi Miriam Tkee.

                   În vremurile tulburi pe care le traversăm, în jungla de publicații de tot felul, în multitudinea scrierilor de diferite facturi, greu poți găsi o revistă care să satisfacă gusturile cititorilor și să fie și realizată cu profesionalism. Una dintre acestea, printre puținele, de altfel, este revista „Teleormanul cultural”, din Roșiori de Vede, Teleorman, revistă de cultură și atitudine, ajunsă în anul IV, nr. 3 (12), în luna iunie. Având un colectiv redacțional de excepție, format din oameni de cultură teleormăneni (Cristian Gabriel Moraru, Iulian Bitoleanu, Ioan Romeo Roșiianu, Nicolae Dina, Romulus Toma, Domnița Neaga, Victor Gabriel Osăceanu, Nicolae Sin, și alții) care au pus suflet realizând încă un număr interesant, revista acoperă tot segmentul cerințelor literare ale doritorilor de frumos.

Vineri, 17 iulie 2020, la ora 18.00, la Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” va avea loc vernisajul expoziției „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX” (ediția a II-a) și lansarea lucrării „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX. II”. La evenimentul cultural moderat de dr. Elena Băjenaru, managerul instituției gazdă, vor fi prezenți patru membri din echipa proiectului expozițional și editorial: Delia Voina (de la Muzeul Național Brukenthal), Diana Kinces (de la Muzeul Județean Satu Mare), dr. Adonis Mihai (de la Muzeul de Istorie Sighișoara) și dr. Marius Câmpeanu (de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș).
Expoziția  „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX” (ediția a II-a) a fost organizată în noiembrie 2019 de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal Sibiu, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul Casa Mureșenilor Brașov, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural și Muzeul de Istorie Sighișoara. La începutul anului 2020 (ianuarie-aprilie), expoziția a mai fost itinerată de Muzeul de Istorie Sighișoara. La Cetatea Făgărașului expoziția va putea fi vizitată în perioada 17-31 iulie 2020.

Poetul Ioan Romeo Roşiianu are o cronică în nr. 12 al revistei Teleormanul cultural

Citind cel mai recent număr din revista de cultură și atitudine ♦ Anul IV, Nr. 3 (12) ♦ 15 Iunie 2020 „Teleormanul cultural” m-am gândit cu bucurie şi nostalgie la proverbul "Sângele apă nu se face" fiindcă poetul, jurnalistul şi editorul Ioan Romeo Roşiianu (apare cu o cronică literară generoasă semnată de Petronela Apopei) are rădăcini teleormănene.
Aşadar prestigioasa revistă de pe malul Dunării „Teleormanul cultural” are ca redactor şef pe neobositul Cristian Gabriel Moraru; redactor şef adjunct pe Iulian Bitoleanu iar secretar de redacţie tocmai despre cel care vom face vorbire: Ioan Romeo Roşiianu. Printre redactori îi întâlnim pe: Nicolae Dina, Romulus Toma, Domniţa Neagu, Victor Gabriel Osăceanu şi Nicolae Sin. Sigur caseta tehnică este mult mai cuprinzătoare, având şi redactori asociaţi, colaboratori de pe întreg cuprinsul ţării şi din diaspora.

In anul 113, la Roma a fost inaugurată Columna lui Traian.
Monumentul, din marmură de Paros, înalt de 40 metri (144 paşi romani) este compus dintr-o coloană cu capitel doric, aşezată pe un soclu paralelipipedic, decorat cu trofee.
Pe capitel se înălţa statuia împăratului Traian, turnată în bronz şi poleită cu aur, dispărută în evul mediu.
Friza, lungă de 200 m, cu 155 de scene şi peste 2500 de figuri, reprezintă, în interpretarea unor cercetători, primul film din istorie.
Scenele sunt grupate tematic şi oarecum cronologic, fiind vorba despre primul război dacic, cel din 101-102, de bieniul de pace, când s-a construit podul de la Drobeta şi de al doilea război, cel din 105-106, terminat cu pax romana (pacea instaurată de romani).

Ion Nistor, istoric, profesor universitar și om politic, fruntaș al Partidului Național Liberal, este omul care a contribuit mult la realizarea Unirii Bucovinei cu România. Va ajunge peste ani în închisoarea de la Sighet și va muri în sărăcie.

Născut în 4 august 1876, la Vicovu de Sus (judeţul Suceava), Ion Nistor obține, în 1902, licența la Facultatea de Filosofie şi Litere a Universității din Cernăuţi. Devine în 1909 doctor în filosofie și litere al Universității din Viena. După un an de predat la Universitatea din Viena, în 1912 este numit profesor la Catedra de Istorie Sud-Est Europeană a proaspăt înființatei Universități din Cernăuți. De altfel, cursul său inaugural intitulat „Locul românilor în istoria sud-est europeană” îl va determina pe Lucian Blaga, prezent în auditoriu, să afirme: Ion Nistor se numără printre „istoricii ideii și unității naționale”. Nu a fost doar un istoric al Bucovinei, Basarabiei și apoi al întregii Românii, ci și un om al faptelor.