Perpessicius - Dumitru S. Panaitescu (n. 21 octombrie 1891, Brăila, România – d. 29 martie 1971, București, România) a fost un istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet român, cercetător și editor al operei eminesciene, membru titular al Academiei Române.
S-a născut la Brăila, la 21 octombrie 1891, ca al doilea fiu al lui Ștefan Panaiot, muncitor, originar din Iannina, și al Elisabetei Panait, născută Daraban, originară din Cucora (Putna).
În 1898 a fost înscris în clasa întâi la școala primară numărul 4 din Brăila, pe care a absolvit-o în 1902.
Din anul 1907 a studiat la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila.
Până la terminarea liceului a fost secretar general al societății culturale „Avântul”, a elevilor de la liceul Nicolae Bălcescu.
În vara anului 1909, petrecându-și vacanța la mănăstirea Agapia, l-a cunoscut și s-a împrietenit cu Titu Dinu, elev al lui Ovid Densusianu, la Facultatea de Litere din București.

Mihai C. Băcescu (n. 28 martie 1908, Broșteni, județul Neamț, azi județul Suceava – d. 6 august 1999, București) a fost un zoolog, oceanolog și muzeolog român, membru titular al Academiei Române.
Academicianul Alexandru Boboc - mai scund decât mine, „uriaș” altfel - a înlesnit asta.
Și acum mă întreb câte carafe am cărat atunci.
Născut în satul evocat de Ion Creangă în "Amintiri din copilărie", Mihai Băcescu, copilul învățătorului din sat, își pierde ambii părinți la vârsta fragedă de 4 ani și este crescut timp de 3 ani la Pleșești de o bunică, apoi la Fălticeni de Nicolae Baciu, un unchi matern.
La școala primară îl are ca învățător pe Vasile Jitaru (tatăl academicianului Petre Jitaru).

Nichita Stănescu (n. 31 martie 1933, Ploiești, România – d. 13 decembrie 1983, București, România, numele la naștere, Nichita Hristea Stănescu) a fost om de litere, poet, redactor literar, scriitor și eseist român, ales membru post-mortem al Academiei Române
Tatăl poetului, Nicolae Hristea Stănescu, s-a născut la 19 aprilie 1908.
Linia sa genealogică are la origine țărani prahoveni veniți la oraș, în Ploiești, la începutul anilor 1800.
Mai apoi, foștii țărani prahoveni au devenit meșteșugari și comercianți ploieșteni, precum bunicul poetului, Hristea Stănescu, specializat în producerea și comercializarea unor țesături grele de tipul abalei.
Mama sa, Tatiana Cereaciuchin, s-a născut în ziua de 16 februarie 1910, la Voronej.

Mircea Ivănescu (n. 26 martie 1931, București – d. 21 iulie 2011, Sibiu, România) a fost un scriitor, poet, eseist și traducător român.
L-am cunoscut bine de tot, datorită prieteniei sale deosebite avute cu Geo Bogza, Romul Munteanu, Radu Tudoran, Henri Zalis și Alexandru Boboc.
Eram mic atunci, dar am devenit și mai mic după ce i-am citit covârșitoarea operă.
A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secția franceză) a Universității din București.
A fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală și la revista „Transilvania” din Sibiu.
De la volumul de debut din 1968 și până la versurile recente, incluse în selecția „din periodice și inedite” a antologiei de autor Poesii vechi și nouă (1999), de-a lungul a peste trei decenii, poezia lui Mircea Ivănescu a rămas egală cu ea însăși, atât în ritmul producerii, cât și în calitatea ei estetică.

Scriitoarea Florica Bud, conduce cu pricepere și dragoste de 14 ani Cenaclul Scriitorilor din Maramureș. A fost  alegerea potrivită, pentru care peste 40 de membri ai acestui cenaclu au dorit să fie prezenți la lansarea volumului de pamflete (panoramă a societății românești de după 1990) de peste 500 pagini, numit sugestiv „Umbre pe oglinda lumii”, editura „Actaeon Books” Baia Mare, director Daniela Sitar-Tăut. Moderatorul evenimentului a fost seniorul Săluc Horvat iar despre carte au vorbit elogios prof. dr. Daniela Sitar Tăut (Baia Mare), prof. dr. Valeria Bilț (Țara Lăpușului) și poetul Gheorghe Mihai Bârlea (Maramureșul istoric). Au mai luat cuvântul: Loredana Știrbu,  dr. Terezia Filip, Vasile Leschian, ș.a. A recitat din volumul doamnei Florica Bud actorul Ștefan Florian, o gazdă primitoare, atentă și prietenă cu majoritatea celor prezenți, care la final a primit aplauzele cuvenite de cei care i-au „călcat” bătătura!
Președinta Florica Bud, poet și prozator consacrat,  o adevărată Doamna a Literaturii Românești se dovedește a fi o scriitoare de succes numai dacă ne gândim la premiile naționale primite, la Târgurile de carte la care participă de ani buni, și la faptul că volumele dumneaei se vând ca pâinea caldă! Azi, 22 martie 2025 ne-a dăruit o parte din dragostea dumneaei!

Consiliul Județean Maramureș a acordat, în cadrul unei ceremonii emoționante, titlul de Cetățean de Onoare al județului Maramureș uneia dintre cele mai îndrăgite și apreciate interprete de muzică populară din România, Angela Buciu.
Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea a declarat: ”Este o onoare pentru noi să oferim acest titlu unei personalități de o asemenea anvergură, unui simbol al folclorului maramureșean. Angela Buciu a purtat cântecul și portul nostru tradițional pe cele mai mari scene ale lumii, promovând cu mândrie valorile autentice ale Maramureșului. Acest titlu este un gest de recunoaștere pentru întreaga sa activitate, dar și un semn de respect și apreciere din partea tuturor maramureșenilor.”

Marți, 11 martie, a avut loc cea de-a doua întâlnire a factorilor interesați din județul Maramureș în cadrul proiectului OpenRegioCulture - „Co-crearea unui climat de accesibilitate la resursele culturale pentru persoanele cu nevoi speciale”, implementat de Consiliul Județean Maramureș, în calitate de partener. Liderul de parteneriat este Regiunea Malopolska din Polonia, iar partenerii sunt Institutul de Cultură Malopolska din Cracovia (Polonia), Județul Maramureș (România), Județul Hajdu-Bihar (Ungaria), Regiunea Sterea Ellada (Grecia), Colectivitatea Corsica (Franța), Regiunea Zuid-Limburg (Regatul Țărilor de Jos), Regiunea de planificare Riga (Letonia), Regiunea Culturală Frankfurt Rhein Main (Germania), precum și Centrul de politici KMOP (Belgia).
Agenda acestei întâlniri a cuprins prezentarea stadiului implementării proiectului, inclusiv rezultatele sondajului „Îmbunătățirea accesibilității persoanelor cu nevoi variate la medii culturale din Maramureș”, prezentarea instrumentului de politică al proiectului, prezentări de bune practici privind accesibilitatea arhitecturală, digitală și în domeniul comunicării și informării, diseminate în cadrul celei de-a doua întâlniri interregionale care a avut loc la Debrecen, exemple de bune practici privind componenta de co-creare, precum și propuneri privind agenda întâlnirii interregionale care va fi găzduită de județul Maramureș în luna iunie.

Ieri a împlinit niște ani frumoși poetul, jurnalistul și criticul Dragos Gelu!
Am bucuria trăirii și conlucrării timp de aproape trei decenii, el fiind unul dintre cei mai statornici colaboratori ai Revistei eCreator și al ziarelor mele, „Necenzurat” și „ȘtiriMM”.
Împreună am realizat multe, lângă mine a performat ca ziarist și s-a șlefuit ca și comentator critic.
Am străbătut vremuri și timpi, cu bune și rele!
Tot cu bune și rele ne-am (în)semnat trecerea printre oameni și fapte.
La mulți ani, prietene!

S-a născut pe 22 februarie 1967, în localitatea Lucăcești, comuna Mireșu Mare, județul Maramureș.
Este profesor pentru învățământ primar la Școala Gimnazială Mireșu Mare.  

N-am dorit să treacă 2024 fără să consemnez apariția  antologiei „Literele toamnei noastre”, editura „eCreator” Baia Mare, colecția „Antologica”, 2024.
Antologia „Literele toamnei noastre” propusă de către scriitorul, antalogatorul și editorul Ioan Romeo Roșiianu, ilustrată cu lucrări deosebite  ale pictoriței Carmen Mihaela Coca este deja arhicunoscută, atât prin design, concepția grafică, format și valoarea intrinsecă a materialelor publicate. În această antologie de toamnă semnează un număr de patruzeci și doi de autori.
Ca de fiecare dată, pentru a nu stârni orgolii (scriitorii au acest defect!) sau motive de nemulțumire, editorul  Ioan Romeo Roșiianu i-a așezat în ordine alfabetică, ca-n catalogul electronic al clasei de elevi și bine a făcut.
Poetul Gheorghe Apetroae își îndeamnă iubita: „Să vii, eu, cu cerneala sidefie a iubirii tale,/ din călimara vieții mele, am ținut să-ți scriu/ pe jumătatea inimii ce-am despicat-o stea/ cu har, să-mi cazi, în sângele de-atunci, să vii...!”.
Poeta Rodica Ioana Bândilă suferă din dragoste: „Agonie și extaz, moarte și-nviere,/ Am renăscut din propria durere,/ să clădim un nou început/ din propriul sfârșit,/ din propriul trecut”.

         În data de 12 decembrie 2024, o delegație a Consiliului Județean Maramureș a participat la prezentarea solemnă a titlului de ”Tezaur  uman viu”, acordat de Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al României violonistului virtuoz Ion Shiman, pentru contribuția lui în conservarea patrimoniului cultural intangibil., la invitația Comunității Teritoriale Solotvino.
    La eveniment au participat consilierii județeni Vlad Duruș, Adrian Vlad și Pop Călin însoțiți de un reprezentant al  Serviciului Diasporă și Relații Internaționale, pentru a prezenta mesajul de felicitare și placheta cu distincția de excelență oferită domnului Ion Shiman, un adevărat ambasador al folclorului maramureșean în regiunea Transcarpatia, Ucraina și în alte țări din Europa.
      Ceremonia de prezentare a titlului de Tezaur uman viu a avut loc în sala de festivități a Casei de cultură din Biserica Albă, reabilitată de curând, în prezența ES Alexandru Victor Micula - Ambasadorul României la Kiev, d-lui Grațian Pârvu – Consulul României la Solotvino, d-lui dr. Virgil Ștefan Nițulescu - președintele Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, d-nei lector dr. Natalia Lazăr - membră în Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reprezentanților Administrației Militare de Stat a regiunii Transcarpatia și ai raionului Tiachiv, precum și a primarului comunei Solotvino, dl Vasile Iovdii.