De puţin timp, autorităţile locale din Mireşu Mare i-au acordat inginerului silvic și scriitorului (afirmat și confirmat, între speciile literare abordate, ca epigramist de mare substanţă umoristică) Nistor Ioan Bud titlul de cetăţean de onoare al comunei Mireşu Mare, motiv pentru care a fost invitat la Centrul Cultural din Dăneştii Chioarului, locul de naştere al Domniei sale (într-o familie cu 13 copii) să se prezinte elevilor din şcoala în care a învăţat (coordonatori: prof. Ana Dragoş, prof. de limba română Nicoleta Butean).
Domnul Nistor Ioan Bud a vorbit în cuvinte alese despre satul copilăriei sale, a adus şi cărţi, pe care le-a prezentat copiilor, care l-au ascultat cu atâta plăcere, încât noi, adulții, ne-am dus cu gândul la marele povestitor Ion Creangă.
Un volum mi-a atras atenţia în mod special – „Ieşirea din infern. Calea mântuirii. Eseuri şi cugetări”, scos de Editura Zestrea din Baia Mare în urmă cu 20 de ani (2002). În prefaţă, Ion M. Mihai (alt inginer sedus de foaia tipărită) scria (lucru care definește foarte bine esența cărții): „În tot cuprinsul cărţii apare un fel de dualism, un fel de luptă a forţelor binelui – forţelor divine – şi a celor ale răului, reprezentate permanent prin Satan. Ubicuitatea lui Dumnezeu este dublată de aceea a lui Satan, care urmăreşte convertirea a [sic] cât mai multor oameni de partea lui, ispitindu-i şi încercând să-i îndepărteze de drumul spre mântuire”.

Pe 8 septembrie, Caravana Apele Unite ale României a ajuns la Mila 23, satul de naștere a lui Ivan Patzaichin. Echipa Asociației Ivan Patzaichin - Mila 23 a prezentat planurile viitorului Muzeu care îi va purta campionului numele și vernisajul expoziției foto „Oamenii Deltei - portrete din Mila 23” de Dragoș Lumpan, în prezența participanților la Caravană, a comunității locale din Mila 23 și a invitaților.
Viitorul Muzeu Ivan Patzaichin va reprezenta un spațiu cu două meniri - muzeu, cu expunere a unor momente cheie din parcursul lui Ivan, lângă mărturii din cultura lipovenilor din Mila 23, și centru cultural, cu infrastructură care va permite organizarea de evenimente culturale, de artă, de educație pentru patrimoniu, cursuri, întâlniri ale comunității locale, conferințe și evenimente care se înscriu în viziunea lui Ivan și a echipei Asociației sale de a conecta patrimoniul local al unei comunități la inovația din contemporan.

Obiceiurile Anului Nou sunt cele practicate în perioada de timp cuprinsă între 24 decembrie - 7 ianuarie şi sunt legate în special de sărbătorile Crăciunului şi ale Anului Nou, având o mare bogăție folclorică. Aceste obiceiuri pot fi grupate în două mari categorii : COLINDE şi URĂRI, şi TEATRU POPULAR (religios şi laic).
        Unii dintre folclorişti (G. Cucu, AL. Viciu şi S. Drăgoi au împărțit colindul în două mari categorii :
        a). COLINDE RELIGIOASE, care au ca subiect principal naşterea, botezul, patimile lui Iisus Hristos (acestea descriind raiul şi iadul, precum şi diferiți sfinți, având la bază, fie o origine populară, fie una livrescă) ;
        b). COLINDELE SOCIALE, care au elemente preluate, fie din balada voinicească, fie din legendele solare (mituri),
precu şi anumite tradiții sau urări.

Bibliotecile au eliberat anul trecut 16,3 milioane volume, cu 4,2 milioane volume mai puțin față de anul 2020 și cu 16,9 milioane volume mai puțin decât în anul 2019, anunță INS.
Numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice a însumat 11,4 milioane persoane, cu 3,5 milioane persoane mai mult față de anul 2020, dar cu 6,8 milioane persoane mai puțin față de anul 2019.
Instituţiile şi companiile de spectacole și concerte au susţinut în țară 14,5 mii reprezentaţii, urmărite de 1,9 milioane spectatori, cu 4,5 mii reprezentații și cu 0,4 milioane spectatori mai mult față de anul 2020, dar cu 11,9 mii reprezentații și cu 6,2 milioane spectatori mai puțin fațăde anul 2019.

Activitatea unităților cultural-artistice, influențată de pandemie

În anul 2021, activitatea unităților cultural-artistice a fost influențată de evoluția pandemiei COVID-19 și de continuarea stării de alertă instituită din luna mai 2020. Unitățile cultural-artistice și-au desfășurat activitatea în condiții restrânse, prin aplicarea măsurilor de distanțare socială impuse de autorități pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-19, ceea ce a condus la limitarea capacității totale a acestora, situație reflectată în indicatorii statistici prezentați, preciează instituția.

La finalul anilor 1800, orașul Białystok, cândva polonez, apoi prusac, iar mai apoi rusesc și care astăzi este din nou parte a Poloniei, era un centru al diversității, cu un număr mare de polonezi, germani, ruși și evrei Idiș. Fiecare dintre aceste grupuri vorbea câte o limbă diferită și se raportau cu suspiciune la membrii celorlalte comunități.
Ani de zile, L.L.Zamenhof, un evreu din Białystok care se pregătise ca medic la Moscova, a visat la o modalitate prin care diverse grupuri de oameni să comunice ușor și pașnic. La 26 iulie 1887, el a publicat ceea ce se numește acum „Unua Libro” sau „Prima Carte”, care a introdus și descris Esperanto, o limbă pe care Zamenhof a perfecționat-o ani de zile, în speranța că va aduce pacea în lume.
Vocabularul Esperanto este extras în mare parte din engleză, franceză, germană, greacă, italiană, latină, poloneză, rusă și idiș, deoarece acestea erau limbile cu care Zamenhof era cel mai familiar. Din punct de vedere gramatical, Esperanto a fost influențată în primul rând de limbile europene, dar, în mod interesant, unele dintre inovațiile Esperanto au o asemănare izbitoare cu caracteristicile găsite în unele limbi asiatice, cum ar fi chineza, indică Smithsonian Magazine.

         Un monolog-dialog, poeziile lui Roșiianu pot fi citite ca o elegie de cuplu în care comunicarea nu lipsește, deși monologul pare să fie protejat doar de autorul afectat de frustrările eului interior.  În acest dialog nu lipsește dragostea și spiritualitatea într-un format colocvial în care există un intervievator și un interlocutor și este posibil să vorbești și să asculți aşa cum se întâmplă în viață într-un cuplu cu puncte de vedere similare. Interesantă este tema care este abordată în această discuție în curs, care variază, susținută de evenimentele din fiecare zi cu mesaje clare, promiscuitate și planuri de acțiune pentru un viitor aparent deja scrise de destin.  Modul în care sunt explorate secvențele vieții deschide cititorului o viziune panoramică holografică cu dorința de a fi transportat ca într-un film pentru marea cinematografie. Fiecare poezie este un nou cadran al scenariului care definește individualitatea matură în fațetele dragostei, vieții și previziunilor morții.

În perioada 6 -7 august, Primăria şi Centrul Cultural Sighetu Marmației, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș organizează în centrul vechi al municipiului a XI-a ediţie a Festivalului Medieval „Eternul Maramureș”.
    Pe parcursul celor două zile, publicul va putea admira parada de deschidere cu cavaleri, domnițe, menestreli și scutieri, va interacționa cu membrii asociațiilor de reconstituire istorică în taberele militare și atelierele amplasate în centrul orașului, va retrăi istoria în cadrul confruntărilor care vor prinde viață în zonele special amenajate și se va putea bucura de farmecul muzicii și a dansurilor medievale.
    Festivalul Medieval devenit deja o tradiţie pentru municipiul Sighetu Marmaţiei, va fi deschis oficial sâmbătă 6 august pe pietonala Corneliu Coposu cu salutul trupelor de renactori din partea Primarului Vasile Moldovan, urmat de parada costumelor medievale. Cnejii de Maramureș și Maramorus Barbarorum sunt doar două dintre trupele de reconstituire istorică care își vor expune armele în fața publicului și vor pune totodată în scenă adevărate demonstrații de bătălie.

       Etimologic vorbind, vocabula EPISTOLA provine din grecescul EPISTOLE care în limba română înseamnă LITERA, termen extins şi generalizat în cuvântul EPISTOLA (calchiere lingvistică directă), alias SCRISOARE, RĂVAŞ etc.
        Epistola este o specie literară a genului liric al literaturii culte, cu profunde nuanțe didacticiste specifice clasicismului şi care denumeşte o scriere literară în versuri realizată cu respectarea canoanelor unei scrisori, putând fi adresată la modul convențional unui destinatar real sau fictiv şi care se distinge, de cele mai multe ori, printr-un conținut filosofic, artistic sau moralizator, încadrându-se în acel pachet de opere literare alcătuit sub formă de scrisori, ilustrând aşa-zisul gen epistolar în cadrul genului liric al literaturii culte, gen care s-a dezvoltat la greci în secolul al IV - lea, înainte de Hristos, fiind destinat unui auditoriu larg expunând  un subiect polemic sau dezbătând complex anumite teme. În lumea arabă, ABD al - HAMID AL - KATIB este cunoscut drept primul creator care a făcut din epistolă un gen literar. La noi îl putem aminti pe Grigore Alexandrescu cu EPISTOLĂ CĂTRE VOLTAIRE sau mai recent pe Gabriel Liiceanu cu SCRISORI CĂTRE FIUL MEU, după care genul acesta ar fi un fel de stratagemă prin care autorul se adresează unui destinatar care nu este altcineva decât cititorul.

Cu consternare, tristeţe şi multe lacrimi am aflat că ieri, 22 iulie a plecat să citească la Cenaclul din Cer poeta Cornelia Vaida! De fapt, de ceva timp o aştepta omul de televiziune, scriitorul şi prietenul Octavian Butuza.
Am cunoscut-o pe Cornelia Vaida în cadrul şedinţelor eCreator condus de scriitorul Ioan Romeo Roşiianu şi am descoperit o persoană sensibilă, bucuroasă să fie în compania prietenilor. Era o bucătăreasă desăvârşită şi era mândră şi vorbea cu drag de fiica ei, profesoara Ioana Butuza.
A debutat în 2021 cu volumul de poezii  Liturghia primăverii, carte la care am scris referinţe critice, şi notam atunci: "Am descoperit o poetă cu stil propriu, dens, un fel de erotism, nedus până la capăt din pudoare sau alte cauze, o iubitoare a tot ce o înconjoară iar frumuseţea şi originalitatea majorităţii creaţiilor sale mă obligă să o felicit şi să o aştept cu următoarea carte de poezie! Fiindcă, aşa cum spune marele eseist şi scriitor Octavian Paler: Sunt drumuri ce ne caută demult..., nu-i aşa Cornelia Vaida?"

CORINA CHIRIAC şi GABRIEL DOROBANŢU, invitaţi speciali în spectacolele „Ce mică-i vacanţa mare!” şi „Astă seară... fără măşti!”

Patru spectacole ale Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” vor avea loc, în luna iulie, la Teatrul de Vară Herăstrău, cea mai mare, ospitalieră şi modernă grădină de vară din ţară: două titluri noi, „Ce mică-i vacanţa mare!” (care se va juca pe 9, respectiv 30 iulie) și „Astă seară… fără măşti!” (16 iulie), și
spectacolul-concert “Acces direct… la muzică” (23 iulie).
„Ce mică-i vacanţa mare!” este şi titlul unuia dintre cele mai îndrăgite şlagăre pe care Corina Chiriac îl lansa acum aproape patru decenii. Spectatorii vor avea ocazia să îl fredoneze împreună cu invitata noastră specială, alături de alte refrene îndrăgite, la Teatrul de Vară Herăstrău!