Printre măsurile de relaxare prevăzute de autorități odată cu trecerea României din starea de urgență, în starea de alertă, s-a numărat și redeschiderea pentru public a instituțiilor de cultură. În acest context, majoritatea instituțiilor de cultură din subordinea Consiliului Județean Maramureș și-au reluat programul cu publicul, cu respectarea tuturor măsurilor privind prevenirea răspândirii infecțiilor cu noul coronavirus.
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare și-a reluat gradual activitatea sediului central, începând cu data de 18 mai. Instituția funcționează cu un program experimental și oferă un serviciu de împrumut carte la domiciliu, conform următorului program: în zilele de luni și vineri, în intervalul orar 10:00 – 14:00, iar în zilele de marți, miercuri și joi, în intervalul orar 10:00 – 17:00.
Tot din data de 18 mai poate fi vizitat și Muzeul Satului, parte a Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, cu un program de vizitare cuprins între orele 10:00 – 18:00, ultima intrare fiind permisă la ora 17:30. Expoziția de bază din clădirea pavilionară urmează să fie deschisă la o dată ulterioară, care va fi anunțată de către instituție.
Din data de 20 și-a reluat activitatea și Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, fiind deschis publicului cu program normal, de marți până duminică, în intervalul orar 09:00 – 17:00. Publicul va avea acces atât la expoziția permanentă, cât și la cele patru expoziții temporare.

Ediția din acest an al Zilelor Literaturii Române la Chișinău este amânată. Scopul nostru este să aducem la Chișinău, Bălți, Cahul cele mai importante cărți, apărute în literatura română în ultimul timp, și autorii lor. Pentru întâlniri pe viu, cu cititorii, cu colegii de aici.
ZLR înseamnă dezbateri, lansări de carte, întâlniri Lyceum, conferințe.
Locații diverse și prietenoase: Librăria din Centru, Atelierul La Cocoșul Roșu, licee, biblioteci, sala mică a Academiei de Științe, Univesritatea de Stat a Moldovei, Universitatea „Alecu Russo” din Bălți sau Universitatea din Cahul.
Primele două ediții au fost organizate în 2010 și 2011 de Editura Cartier în colaborare cu Institutul Cultural Român şi Centrul Național al Cărţii din România.
Proiectul îşi propune să pună laolaltă scriitori români de pe ambele maluri ale Prutului, în vederea promovării literaturii române, a lecturii şi în mod special să contribuie la o mai bună cunoaştere reciprocă a oamenilor de cultură din aceste două țări. Evenimentul se desfăşoară pe parcursul a 3 zile în două oraşe din Republica Moldova, în diverse spaţii (librării, universităţi, locuri publice) şi care se axează în mod special pe proză, poezie şi dramaturgie sau eseu, prezentate publicului prin dezbateri şi lecturi publice, spectacole, conferinţe.
 În primii doi ani au participat la acest eveniment: 2010: Gabriela, Adameşteanu, Vladimir Beşleagă, Aurelia Borzin, Iulian Ciocan, Constantin Cheianu, Dumitru Crudu, Claudiu Komartin, Dan Lungu, Eugen Negrici, Doina Ruşti, Alexandru Vakulovski, Elena Vlădăreanu, Varujan Vosganian; (2011) Emil Brumaru, Val Butnaru, Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Bogdan Georgescu, Radu Pavel Gheo, Ion Mureşan, Alina Nelega, Nicolae Popa, Arcadie Suceveanu, Maria Şleahtiţchi, Cristian Teodorescu, Ion Vianu, Victor Rebengiuc.

 Au înflorit narcisele în Poiana cu Narcise din Parcul Naţional Munţii Rodnei. Administraţia Parcului îi anunţă pe turişti că este pregatită să-i întâmpine şi că intervalul optim pentru vizitarea Poienii cu Narcise este de 1-2 săptămâni, începând de acum.
„Aşa cum am promis, revenim cu informaţii noi de la Poiana cu Narcise de pe Masivul Saca, furnizate de către voluntarul nostru dl. Alex Varga. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei anunţă turiştii interesaţi de drumeţii la Poiana cu narcise din Valea Vinului că este pregatită să-i întâmpine”, scriu cei de la Parcul Naţional Munţii Rodnei.
Potrivit acestora, intervalul optim pentru vizitarea Poienii cu Narcise este de aproximativ 1-2 săptămâni începând de acum: „Turiştilor care vor vizita Poiana cu Narcise le dorim să se bucure de peisajul inedit, să facă fotografii, să poposească pentru a admira zona şi îi rugăm de asemenea să se informeze referitor la starea vremii înainte de plecare, să nu culeagă flori, să nu abandoneze gunoaie, să păstreze un comportament civilizat”.

Din Valea Vinului pleacă spre Muntele Saca două poteci mai bune: prima urcă spre vest spre Dealul Popii, iar a doua urmăreşte Valea Secii şi apoi urcă pe versantul sudic al Dealului Popii.

Primăria Capitalei prin  Biblioteca Metropolitană București, Teatrul Dramaturgilor Români și  Muzeul Național al Literaturii Române anunță organizarea unui concurs de creație teatrală și literară. Tema concursului inițiat la propunerea scriitorilor și traducătorilor Lucia Verona și Horia Gârbea este „Distanța”, înțeleasă sub diferite forme, impusă de anumite circumstanțe, cu relevarea aspectelor inedite, comice sau tragice ale distanțării și izolării de societate și de cei apropiați.  Data-limită pentru trimiterea textelor este 15 iunie 2020, urmând ca textele să fie trimise pe adresa de mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. , cu subiectul „Concurs de creație teatrală și literară”.

Participanți

Creatori de literatură de toate vârstele, fie ei membri sau nu ai uniunilor de creatori din toată țara.

Juriul

Va fi format din cinci membri, personalități culturale, în principal poeți, dramaturgi, critici literari și teatrali, numele acestora urmând a fi făcute publice doar după finalizarea jurizării și anunțarea câștigătorilor.

     Poporul român nedecis încă de unde vine şi unde pleacă, ce vrea şi ce nu vrea, se află la începutul mileniului 3 în pragul pierderii identităţii şi lipsei de cârmaci şi a lipsei de obiective naţionale până la asimilare şi dispariţie. Poate atunci  îşi va căuta identitatea şi  va renaşte sub o altă formă şi alte obiective de identitate. Ştim că dacii şi geţii au dispărut  sau au luat altă identitate cu alte denumiri ceea ce e totuna cu dispariţia lor. Fondul etnic şi lingvistic geto-dac  a dispărut până la a nici nu le cunoaşte graiul, scrisul ceea ce la puţine populaţii s-a întâmplat. Ce i-a cutremurat atât de puternic pe daci de au dispărut total. Nici chiar după războaie nu puteau să dispară total. Poate incertitudinea lor de a mai exista. Nici o urmă de existenţă în afară de cele de pe columnă, dar şi ele cât sunt certitudine dacă nusunt însoţite de dovezi ale cunoaşterii scrisului şi culturii materiale. Cele atribuite dacilor, puteau fi  construite de alte culturi, alte uniuni de triburi, alte state locale cu alte denumiri. Sau găsit istorici care au pus peceta dacilor deşi deşi dovezile arheologice pot fi ale altcuiva dacă nu sunt însoţite de dovezi concrete lingvistice.  Ce populaţie putea fi aceea care să nu fi lăsat dovezi lingvistice, din scrierea lor în sute de ani de existenţă, şi mai ales una care a lăsat ruie de cetăţi.

VINERI 24 APRILIE 2020, LA ORA 15.00 ÎN CADRUL UNUI EVENIMENT ONLINE COMPLEXUL ASTRONOMIC BAIA MARE VA DEZVĂLUI PUBLICULUI DIN ROMÂNIA IMAGINEA ANIVERSARĂ A TELESCOPULUI SPAȚIAL HUBBLE – 30 DE ANI DE DESCOPERIRI ȘTIINȚIFICE ULUITOARE
Vineri, 24 aprilie 2020, Telescopul Spațial Hubble al NASA/ESA aniversează 30 de ani de descoperiri științifice care au revoluționat aproape toate domeniile de cercetare astronomică din prezent, de la știința planetară la cosmologie, prin nenumărate imagini care sunt fără îndoială din afara lumii noastre. Organizatorul pentru Europa al acestui eveniment global este Biroul său de Informare Publică de la Munchen al ESA, unde este organizat Oficiul European de Coordonare al Agenției Spațiale Europene pentru Telescopul Spațial Hubble. La această sărbătoare globală a științei spațiale participă alături de instituții prestigioase din Statele Unite ale Americii, câteva dintre cele mai importante instituții europene de popularizare a astronomiei, din 19 țări europene, printre care și Complexul Astronomic Baia Mare  (din România), care a fost selectat în urma proiectului depus. Acesta a fost motivul ascuns pentru care timp de două săptămâni am oferit publicului internaut mai multe articole de prezentare a programului telescopului spațial și mai ales a realizărilor extraordinare din domeniul cunoașterii universului, obținute prin utilizarea celei mai prețioase bijuterii tehnice a umanității timp de trei decade.

De-a lungul timpului au existat întotdeauna oameni care au fost inspirați sau care au fost receptivi și deschiși la informațiile primite.
Așa cum bătrânii noștri au descâlcit tainele naturii și-ale plantelor, ei știind exact ce trebuie și când trebuie acestea culese, pentru ce boli și cum să fie folosite, tot așa indienii au știut citi mersul vântului sau urmele animalelor.
O dată cu modernizarea și cu tehnologizarea ne-am pierdut aceste relații sacre cu natura, aceste daruri divine s-au prăfuit și omul a devenit dependent de produse prefabricate sau fabricate.
Momentul marchează trecerea de la statutul de culegător – vânător la cel de consumator.
Puțini mai sunt cei care pot accesa astfel de informații acum.

„O bună definiţie înseamnă un pas în cunoaşterea lucrurilor”.
(George Călinescu, Aforisme şi reflecţii, p.79).

.Epidemia cu coronavirus a făcut ca zilnic (aproape) fiecare cetăţean să pronunţe noţiunile virus, virusuri și viruşi, dar fără ca numeroşi dintre aceştia să cunoască sensul și conţinutul acestora și care este diferenţa dintre acestea.
Până la apariţia calculatoarelor:
1) noţiunea de „virus” era una singură, avea un singur sens și se referea numai la „materia organică”, numai la „organismele vii”;
2) nu se făcea diferenţă între „virusuri” și „viruşi” care, la singular, au denumirea comună de „virus”.
În biologie / microbiologie noţiunea de „virus” a avut și are și acum acelaşi sens (sublinierile îmi aparţin): 1) agent patogen, vizibil numai la microscop, caracterizat printr-un parazitism celular strict, care se reproduce numai în interiorul celulelor vii infectate şi provoacă diverse boli infecţioase; 2) care ţine de structura, de esenţa, de funcţiile unui organ sau ale unui organism viu, care se referă la organe sau la organisme vii.
Noţiunea de „viral” are sensul (în biologie) de „care este specific unui virus, care se referă la un virus, care este provocat de un virus; virotic.”. Exemplu: hepatită virală.

În perioada actuală, noţiunile „Coronavirus”, „SARS-CoV-2” şi „COVIT – 19” fac parte din limbajul zilnic al fiecărui cetăţean.
Pentru numeroase persoane este neclar atât sensul și conţinutul acestor noţiuni, cât și deosebirea dintre acestea.
Acest articol este o încercare de a explica aceste noţiuni, pe înţelesul omului de rând.
„Coronavirusurile” sunt „o familie numeroasă de virusuri” care pot provoca boli la animale și/sau la oameni.
Prin noţiunea de „Coronavirus” nu trebuie să se înţeleagă „un singur virus”, ci mai multe tipuri de viruşi, care sunt de ordinul sutelor (sau, poate?!, chiar al miilor).
Când aceştia provoacă o boală, acea boală are o denumire, precum „COVID-19”.
Deci, „COVID-19” este „o boală infecţioasă cauzată de unul dintre virusurile care fac parte din familia numeroasă de virusuri ai coronavirusului”.
Când apare o boală cauzată de unul dintre numeroşii viruşi, din familia coronavirusului, este foarte important de ştiut care este acel virus pentru a şti împotriva cui lupţi.
Atâta timp cât nu cunoşti care este acest virus (dintre sutele de tipuri de viruşi care fac parte din „familia coronavirusului”), nu ştii cu cine să te lupţi, nu ştii ce tratament să aplici.

Nu ştiu un antologator mai prolific al zilelor noastre ca editorul, scriitorul şi poetul Ioan Romeo Roşiianu. A reuşit în aceste vremi apocaliptice să tipărească antologia „Paradisul Iubirii”, Editura „eCreator” Baia Mare, Colecţia „Antologica”, unde publică un număr de 81 poeţi şi 12 prozatori, de pe cuprinsul întregii ţări şi dincolo de hotarele ei, într-un volum ce însumează peste 500 de pagini.
Poate că este momentul să-i dăm cuvântul poetei Petronela Apopei, care a scris aşa de adevărat despre apariţia acestei antologii-eveniment: „Nu e ușor să aduni la un loc atâția oameni, slujitori ai cuvântului sau doritori în a-l sluji, nu e ușor să te pliezi pe dorința celui care scrie. E o muncă uriașă, sisifică, la care antologatorul, acest prieten al prieteniilor literare își pune amprenta profesionalismului și a calității sale de critic literar, poet, eseist, prozator, director. Înnobilat de frumosul sentiment al prieteniei, dedicat acestui crez divin, Ioan Romeo Roșiianu și-a adunat prietenii, uitându-se pe sine...