„Cunoaşterea cuvintelor conduce la cunoaşterea lucrurilor”. (Platon, citatecelebre.eu).
 „Gândeşte ca un înţelept, dar comunică în limba oamenilor”. (William Butler Yeats).

Cuprins:
1. Semnele diacritice.
2. De ce este importantă scrierea cu diacritice.
3. Măsuri ce se impun a fi luate pentru a asigura scrierea cu diacritice.
4. Într-un cuvânt, o singură literă scrisă fără diacritice, conduce la un alt cuvânt, cu un sens şi cu un conţinut diferit de cel iniţial, fie cu consecinţe negative imprevizibile, fie cu conotaţii pornografice.
Anexa nr. 4/1. Exemplele de modul în care scrierea fără diacritice schimbă radical sensul şi conţinutul unui cuvânt şi pe cel al întregii propoziţii, fraze, articol de lege care conţine cuvântul respectiv.
Anexa nr. 4/2. Exemplele de modul în care o singură literă schimbă radical sensul şi conţinutul unui cuvântul şi pe cel al întregii propoziţii, fraze, articol de lege care conţine cuvântul respectiv.
5. Bibliile scrise fără diacritice redau eronat „Cuvântului lui Dumnezeu”, fiind o blasfemie.
6. Topica este foarte importantă.

Sâmbătă, 16 noiembrie, de la ora 11, într-o autentică zi de toamnă, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în sala de conferinţe (sala „Ion Burnar” este secţie de votare!) a avut loc o nouă şedinţă de cenaclu a membrilor Ligii Scriitorilor din Maramureş.
 Şedinţa a fost prezidată, ca de obicei, de către poeta Carmena Felicia Băinţan, care a urat bun venit noilor sosiţi în cadrul ligii. A vorbit despre lansarea reuşită a cărţii „Adiacente”, autor Maria Berciu dar şi câteva probleme organizatorice precum şi despre adunarea de materiale pentru un nou număr al revistei LSR MM „Freamăt”, care se doreşte a fi scosă pe piaţă de Sfintele Sărbători.
Editorul şi poetul Ioan Romeo Roşiianu i-a invitat pe toţi cei prezenţi să trimită materiale legate de tradiţia Crăciunului şi Anului Nou până la mijlocul lunii decembrie în vederea editării unei reviste-antologii care va fi lansată în data de 19 decembrie cu ocazia Ediţiei a V-a a Premiilor literare „ECREATOR”. Tot atunci va avea loc şi Tabăra naţională „Tradiţia Maramureşului” cu invitaţi de seamă din judeţ şi ţară!

În perioada 19 octombrie 2019 – 26 aprilie 2020, la Muzeul Galo-Roman din Tongeren (Belgia), este deschisă expoziția ,,Dacia Felix. The Glorious Past of Romania”, o expoziție-eveniment dedicată patrimoniului istoric al României.
Organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) și Muzeul Galo-Roman din Tongeren, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe, expoziția se dorește a fi un exercițiu de înțelegere a unei civilizații actuale, cea românească, din perspectiva raportării la un trecut comun european.
În cadrul proiectului expozițional sunt prezentate 298 de artefacte și seturi de piese antice, atât obiecte și cercetări arheologice mai vechi, cât și artefacte descoperite în ultimele două decenii pe teritoriul țării noastre, prezentat ca spațiu de interferență al civilizațiilor scitică, greacă, celtică, dacică, getică și romană. Pentru organizarea acestei expoziții internaționale, Muzeul Național de Istorie a României a colaborat cu 18 instituții muzeale din România, printre care și cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare. Muzeul băimărean a contribuit la acestă expoziție cu piese din inventarul mormântului princiar celtic de la Ciumești (mormântul ,,cu coif cu pasăre”).

      Am  avut plăcerea  să citesc acest volum „Lucăceşti, file de istorie”, Editura „Gutinul” Baia Mare, cu adevărat interesant prin unghiul de vedere al autorului, care  ne demonstrează că și localitățile mici sau sate unde trăiește „Talpa țării” - cum minunat i-a numit academicianul Rebreanu, dar dintr-o anumită inconștiență îi disprețuim.
    Acest volum, este a patra carte a  autorului, carte care vine ca un protest pentru acei oameni din sate, de la care ne mulțumim doar cu voturile lor și în rest  conducătorii se bucură  că nu le dau dureri de cap.     Satele de lângă Someș, care sunt exemplificate de autor, au aparținut  Cetății Chioarului - Cetatea de Piatră, cetate considerată cel mai puternic bastion în fața cotropitorilor ce-și doreau Ardealul. Fiind donat ținutul Chioarului familiei Teleky, aceștia au dinamitat-o folosind ei, apoi alții, ca materiale de  construcție.  
    Spuneam că domnul profesor Dragoș Gelu este un mare patriot, care  nu s-a afișat cu astfel de pretenții, dar educă masele de copii, pe care -i învață să fie lucăceni și români și să nu uite că străbunicii lor au fost un corp de armată a lui Mihai Viteazul, dar nu erau numai luptători ci ei au donat și hrană, pentru armata lui, ei au fost folosit chiar în luptele de la Târgoviște și București.

Duminică, 20 octombrie 2019 a avut loc cea de-a XIX ediție a Festivalului – Concurs ”Horea în grumaz”. Evenimentul s-a desfășurat la Casa de Cultură ”Vasile Latiș” din Târgu Lăpuș și a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Târgu Lăpuș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș.
Horea lungă din grumaz este un element esențial al culturii tradiționale din Țara Lăpușului și este transmisă cu mândrie din generație în generație. Acest lucru îl demonstrează faptul că participanții la acest festival – concurs au avut vârstele cuprinse între 9 și 75 de ani. ”Horea este un cântec de dor, de singurătate și foarte rar de revoltă. Ea exprimă jalea, suferința, întristarea, iubirea neîmplinită sau trădată. A nu se confund cu hora, care denumește un dans”, a declarat președintele juriului, profesor doctor Grigore Leșe.
Evenimentul a fost deschis de Alexandra Țițoc, câștigătoarea ediției precedente. Au urcat apoi, pe scenă, cei 12 concurenți înscriși în competiție. Aceștia au prezentat câte două hore și fost împărțiți în două secțiuni: vocal și instrumental. În timp ce juriul delibera, publicul spectator s-a bucurat de recitalurile artiștilor locali, Marcela Latiș, Onișor Pop, Ansamblul ”Horitoarele din Lăpuș”, Ansamblul ”Țibleșul”, Ansamblul ”Tradiții Lăpușene”, și Orchestra Casei de Cultură ”Vasile Latiș” din Târgu Lăpuș.

Într-o atmosferă sobră, toţi cei prezenţi regretând moartea eminentului Dragomir Ignat, s-au decernat premiile de anul acesta al cărţilor scrise cu mult har în 2018.

Juriul format din poetul şi editorul Mircea Petean, preşedinte, istoricul literar Săluc Horvat, criticul literar Ioan Papuc, poetul Ioan Dragoş şi profesorul universitar Gheorghe Glodeanu, Raluca Hăşmăşan, redactor la revista "Nord literar"au acordat, vineri, 27 septembrie, în sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu" Baia Mare, următoarele premii:

PREMIUL CARTEA ANULUI

    Teodor Ardelean pentru coordonarea volumului "100 de personalităţi maramureşene care au făcut istorie";
    Ioan Ardeleanu-Pruncu pentru volumul "Maramureşul. Ziare şi ziarişti de la începuturi până în 1945";

Interact Baia Mare va invita la o premiera de gala a filmului „Intre chin si amin” la Baia Mare in data de 1 Noiembrie 2019 ora 18:00 la Teatrul Municipal Baia Mare, în prezența regizorului Toma Enache și a echipei de actori.
Între Chin și Amin", filmul independent al lui Toma Enache, este un omagiu adus tuturor oamenilor care au suferit în temnițele comuniste în perioada 1945-1989, o mărturie despre rezistență prin credință, despre onoare și iertare. În rolurile principale îi puteți vedea pe Kira Hagi, Vali V. Popescu și Constantin Cotimanis.
„Puține filme reușesc să surprindă adevărata dimensiune a răutății umane. Ultimul secol a fost marcat de cele mai negre episoade din istoria umanității, în care s-au petrecut lucruri oribile, greu de conceput de mintea umană. Oamenii însă au reușit să le facă față, devenind, uneori, chiar mai tari în credință. Un hibrid între dramă și film istoric, ÎNTRE CHIN ȘI AMIN, regizat de Toma Enache, este povestea, filmată cu măiestrie, a unui contrabasist care, după reîntoarcerea în țară, este arestat de regimul comunist și ținut captiv într-o închisoare în care deținuții sunt supuși unui proces de reeducare prin tortură. Personajul principal parcurge un adevarat Drum al Crucii, care, în loc să-i stârpească credința creștină, i-o întărește. Jocul actorilor este autentic iar distribuția, inspirat aleasă, reușește să redea fidel suferința personajelor. Imaginea și montajul sunt foarte bine realizate iar regia conferă filmului anvergura unei producții cu buget mare. S-a muncit mult pe partea de scenografie, unde decorul și costumele se evidențiază prin acuratețe și calitate. În concluzie, spectatorul se găsește în fața unui excelent film artistic, cu o valoare istorică incontestabilă, realizat cu gust, emoție și măiestrie, de un regizor regizor experimentat.” (Rome Prisma Independent Film Awards)

Singurul tablou românesc din colecția IBM va fi expus în cadrul Licitației de toamnă – Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești. Este vorba de ,,Vânzătoarea de covoare’’, operă de o importanță muzeală, semnată de Francisc Șirato și repatriată, astăzi, de Artmark după o îndelungată viețuire în SUA.
Romania participă în 1939 la Expoziția Universală de la New York cu tablouri semnate, printre alții, de Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Francisc Șirato, Ion Theodorescu sau Nicolae Tonitza. La  pavilionul românesc de pe Arena ,,Arthur Ashe’’ din New York, tablourile lui Francisc Șirato îl cuceresc pe Thomas Watson, CEO IBM, care era și colecționar de artă și cumpără tabloul ,,Vânzătoarea de covoare’’ cu o valoare de 25.000 de lei. Vreme de 56 de ani, în perioada anilor 1939-1995, opera face parte din colecția de tablouri cu tematică industrială și comercială din toate țările lumii a IBM, Statele Unite ale Americii.
În 1995, tabloul este cumpărat de un alt colecționar de artă la expoziția ,,Contemporany Art of 79 Countries’’ din San Francisco și devine parte a unei colecții particulare din Pennsylvania, SUA.  
 ,,Vânzătoarea de covoare’’, tratată în spiritul artei populare, poate fi descoperită în cadrul Licitației de toamnă – Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești, cel mai amplu și așteptat eveniment de pe piața de artă din România, alături de lucrări unice prin viziune și limbaj plastic ale pictorilor clasici și moderni.   

(Vasile Morar – „Cartea dragostei”, Ed. Eurotip, 2018)

             De oriunde ar fi din timp şi din lume, femeia iubită trebuie luată, nu mai trebuie lăsată să aştepte sau să umble brambura, după care nu mai trebuie să-i fie dat drumul. Acesta este rostul până şi destinul femeii iubite, de a fi luată şi ţinută fierbinte. Doar lui Dumnezeu I s-au mai adus atâtea elogii câte femeii iubite, e de altfel de înţeles pentru că fiecare bărbat îşi caută, îşi doreşte coasta smulsă de Dumnezeu ca pe o recuperare a întregului facerii sale dumnezeieşti.
             Vasile Morar este îndrăgostitul de serviciu, incorigibil şi incalculabil, el scrie „Cartea dragostei” precum o carte a creaţiei, îşi caută împlinirea tocmai pornind de la faptul biblic: „Coastele îmi stau de veghe iar/ fără de teamă/ fără de ruşine/ din una să se smulgă iar şi iar/ femeia/ şi să vină către mine// Şi nici nu ştiu ce-o să-mi fie ea/ şi mă întreb mereu de-o veşnicie/ soră sau fiică/ o străină poate// Nu aş putea pe ea s-o am soţie?// Alte-ntrebări/ eu/ Doamne/ nu mai am// Coasta-i aici mai albă ca de var// Femeia va sosi în zori de zi/ din coasta mea ca să se smulgă iar”” (Întrebare).

În perioada 9-10 octombrie 2019, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș organizează Sesiunea Anuală de Comunicări Științifice.
Deschiderea sesiunii va avea loc miercuri, 9 octombrie 2019, ora 18.00, cu vernisajul expoziției temporare „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX” (ediția a II-a), organizată de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș în colaborare cu Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul Casa Mureşenilor Braşov, Muzeul Judeţean Satu Mare, Muzeul Oraşului Oradea – Complex Cultural și Muzeul de Istorie Sighişoara.
La realizarea expoziției și-au adus contribuția următorii colegi: Delia Voina (Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu), dr. Melinda Mitu (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca), Ionela Simona Mircea (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia), Ovidiu Savu (Muzeul Casa Mureşenilor Braşov), dr. Daniela Bălu, Diana Kinces (Muzeul Județean Satu Mare), dr. Ioan Ciorba (Muzeul Oraşului Oradea – Complex Cultural), Mihai Adonis, dr. Nicolae Teşculă (Muzeul de Istorie Sighişoara) și dr. Marius Câmpeanu (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș).