Prima antologie la care o să mă refer este „Visul copilăriei”, Colecţia „Antologica”, Editura „eCreator” Baia Mare, 2020 şi aşa cum îi spune titlul cuprinde poezie şi proză care au ca tematică copilăria, acea perioadă a vieţii în care totul era simplu, posibil, minunat. Perioada în care părinţii îţi îndeplineau toate poftele iar tu stăteai mai mult pe afară, la joacă!
În cele 436 de pagini o să-i întalnim cu poezie pe: Liliana Andrei, Petronela Apopei, Daniela Mancaş Bălăiţă, Violeta Bobocea, Camelia Boţ, Sergiu Botezatu, Elena Borcuti, Eugenia Calancea, Mihaela CD, Alexandra Cheroiu, Maria Ciobotariu, Grigoraş Ciocan, Maria Tomiţa Corini, Ioana Dîmbean, Ioan Draga, Rodica Fercana, Daria Florica, Viorica Floroiu, Elena-Alina Grecu, Daniela Achim Harabagiu, Daria Nicoleta Harabagiu, Alexandru Nelu Huidici, Anca Ioana Iacob, Ana Maria Iliescu, Nina Lavric, Daniel Marian, Mihaela Moisescu, Cristian Gabriel Moraru, Lăcrimioara Maricica Niţă, Mirela Onea, Ana Opran, George Petrovai, Raisa Plăieşu, Ioana Precup, Teodora Chiric Războianu, Gavril Iosif Sinai, Vera Terebeşi, Adriana Tomoni, Arpad Toth, Ana Văcăraşu, Cornelia Vaida, iar cu proză (eseu, poveşti, nuvele) următorii: Ioan Andreica, Sergiu Botezatu, Elena Căpăţînă, Marinela Belu Capşa, Ioana Cîrneanu, Maria Tomiţă Corini, Gelu Dragoş, Angela Dumbravă, Paulina Georgescu, Daniela Achim Harabagiu, Carmen Ifrim-Săsărman, Lăcrimioara Iva, Octav Lică, Nadia Urian Linul, Daniel Luca, Cristian Gabriel Moraru, Lăcrimioara Maricica Niţă, Aurelia Oancă, Ana Opran, Geta Stan Palade, Ioana Precup, Simona Prilogan, Elena Stan, Mario Stan, Virgil Stan, Mariana Tasente şi Miriam Tkee.

                   În vremurile tulburi pe care le traversăm, în jungla de publicații de tot felul, în multitudinea scrierilor de diferite facturi, greu poți găsi o revistă care să satisfacă gusturile cititorilor și să fie și realizată cu profesionalism. Una dintre acestea, printre puținele, de altfel, este revista „Teleormanul cultural”, din Roșiori de Vede, Teleorman, revistă de cultură și atitudine, ajunsă în anul IV, nr. 3 (12), în luna iunie. Având un colectiv redacțional de excepție, format din oameni de cultură teleormăneni (Cristian Gabriel Moraru, Iulian Bitoleanu, Ioan Romeo Roșiianu, Nicolae Dina, Romulus Toma, Domnița Neaga, Victor Gabriel Osăceanu, Nicolae Sin, și alții) care au pus suflet realizând încă un număr interesant, revista acoperă tot segmentul cerințelor literare ale doritorilor de frumos.

Vineri, 17 iulie 2020, la ora 18.00, la Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” va avea loc vernisajul expoziției „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX” (ediția a II-a) și lansarea lucrării „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX. II”. La evenimentul cultural moderat de dr. Elena Băjenaru, managerul instituției gazdă, vor fi prezenți patru membri din echipa proiectului expozițional și editorial: Delia Voina (de la Muzeul Național Brukenthal), Diana Kinces (de la Muzeul Județean Satu Mare), dr. Adonis Mihai (de la Muzeul de Istorie Sighișoara) și dr. Marius Câmpeanu (de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș).
Expoziția  „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX” (ediția a II-a) a fost organizată în noiembrie 2019 de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal Sibiu, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul Casa Mureșenilor Brașov, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural și Muzeul de Istorie Sighișoara. La începutul anului 2020 (ianuarie-aprilie), expoziția a mai fost itinerată de Muzeul de Istorie Sighișoara. La Cetatea Făgărașului expoziția va putea fi vizitată în perioada 17-31 iulie 2020.

Poetul Ioan Romeo Roşiianu are o cronică în nr. 12 al revistei Teleormanul cultural

Citind cel mai recent număr din revista de cultură și atitudine ♦ Anul IV, Nr. 3 (12) ♦ 15 Iunie 2020 „Teleormanul cultural” m-am gândit cu bucurie şi nostalgie la proverbul "Sângele apă nu se face" fiindcă poetul, jurnalistul şi editorul Ioan Romeo Roşiianu (apare cu o cronică literară generoasă semnată de Petronela Apopei) are rădăcini teleormănene.
Aşadar prestigioasa revistă de pe malul Dunării „Teleormanul cultural” are ca redactor şef pe neobositul Cristian Gabriel Moraru; redactor şef adjunct pe Iulian Bitoleanu iar secretar de redacţie tocmai despre cel care vom face vorbire: Ioan Romeo Roşiianu. Printre redactori îi întâlnim pe: Nicolae Dina, Romulus Toma, Domniţa Neagu, Victor Gabriel Osăceanu şi Nicolae Sin. Sigur caseta tehnică este mult mai cuprinzătoare, având şi redactori asociaţi, colaboratori de pe întreg cuprinsul ţării şi din diaspora.

In anul 113, la Roma a fost inaugurată Columna lui Traian.
Monumentul, din marmură de Paros, înalt de 40 metri (144 paşi romani) este compus dintr-o coloană cu capitel doric, aşezată pe un soclu paralelipipedic, decorat cu trofee.
Pe capitel se înălţa statuia împăratului Traian, turnată în bronz şi poleită cu aur, dispărută în evul mediu.
Friza, lungă de 200 m, cu 155 de scene şi peste 2500 de figuri, reprezintă, în interpretarea unor cercetători, primul film din istorie.
Scenele sunt grupate tematic şi oarecum cronologic, fiind vorba despre primul război dacic, cel din 101-102, de bieniul de pace, când s-a construit podul de la Drobeta şi de al doilea război, cel din 105-106, terminat cu pax romana (pacea instaurată de romani).

Ion Nistor, istoric, profesor universitar și om politic, fruntaș al Partidului Național Liberal, este omul care a contribuit mult la realizarea Unirii Bucovinei cu România. Va ajunge peste ani în închisoarea de la Sighet și va muri în sărăcie.

Născut în 4 august 1876, la Vicovu de Sus (judeţul Suceava), Ion Nistor obține, în 1902, licența la Facultatea de Filosofie şi Litere a Universității din Cernăuţi. Devine în 1909 doctor în filosofie și litere al Universității din Viena. După un an de predat la Universitatea din Viena, în 1912 este numit profesor la Catedra de Istorie Sud-Est Europeană a proaspăt înființatei Universități din Cernăuți. De altfel, cursul său inaugural intitulat „Locul românilor în istoria sud-est europeană” îl va determina pe Lucian Blaga, prezent în auditoriu, să afirme: Ion Nistor se numără printre „istoricii ideii și unității naționale”. Nu a fost doar un istoric al Bucovinei, Basarabiei și apoi al întregii Românii, ci și un om al faptelor.

„Scopul şi destinaţia muzeelor moderne urmăresc să adune, pe baza principiilor ştiinţifice, atât obiectele naturii, cât şi totalitatea bunurilor culturale ca produse ale gândirii şi activităţii umane, să le prezinte în mod permanent şi de înţeles pentru toată lumea, pentru ca cei care le văd pe acestea, după oboselile lor zilnice, să le fie de învăţătură şi de recreaţie spirituală.”
Dr. Schönherr Gyula, Preşedintele Asociaţiei muzeale băimărene, Baia Mare, iunie 1904, în GHIDUL COLECŢIILOR MUZEULUI ORĂŞENESC BAIA MARE (UTMUTATOÓ A NAGYBÁNYAI VÁROSI MÚZEUM GYÜJTEMÉNYEIHEZ) editat de ASOCIAŢIA MUZEALĂ BĂIMĂREANĂ cu prilejul deschiderii muzeului, tipărit de Societatea de acţiuni pentru Literatură şi Tipografie Atheneu, Budapesta, 1904 (A MÚZEUM MEGNYITÁSA ALKALMÁBÓL KÖZREBOCSÁTJA, A NAGYBÁNYAI MÚZEUM-EGYESÜLET, BUDAPEST. AZ ATHENAEUM IRODALMI ÉS NYOMDAI R.-TÁRSULAT NYOMÁSA, 1904)

Complexul Astronomic Baia Mare vă invită la observații astronomice Duminică 21 iunie 2020, dimineața, între orele 8.00 - 9.00, cu ocazia eclipsei inelare de Soare, vizibilă în România ca eclipsă parțială.

Întrucât următoarea eclipsă solară inelară se va produce doar peste un an, pe 10 iunie 2021, eclipsa solară parțială din 21 iunie 2020 este ocazia perfectă pentru astronomii amatori și pentru specialiști de a se bucura de spectacolul cosmic al întâlnirii celor doi aștri marcanți de pe cer, Soarele și Luna, într-o eclipsă vizibilă din Sudul și Estul Europei, mare parte din Asia, nordul Australiei, Pacificul și Oceanul Indian.

Eclipsele inelare se produc atunci când Luna se află mai departe de Terra, apărând astfel un pic mai mică pe cer, iar discul lunar nu acoperă în întregime Soarele (ca în cazul eclipselor totale de Soare), fiind vizibil un inel solar luminos.

Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș se conformează tuturor criteriilor de distanțare socială și protejare a sănătății celor care trec pragul instituției, fapt pentru care, începând de vineri, 12 iunie, a fost implementată plata cu cardul la la cele două sedii: Muzeul Satului și Clădirea pavilionară.
”Ne dorim să fim o instituție modernă, aproape de nevoile comunităţii și facem tot ce este necesar pentru ca, cei care aleg să ne viziteze, să se simtă în deplină siguranță în contextul pandemiei de coronavirus. Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș se reinventează cu fiecare zi, având oferte atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari, fapt pentru care îi așteptăm cu inima și cu portile larg deschise pe toți cei care vor să petreacă un timp de calitate într-un locație de excepție”, a declarat Monica Mare, directorul Muzeului.

Poetul Ioan Hada ne surprinde din nou într-un mod plăcut prin apariţia plachetei „Alte 33 de poeme”, Editura „Eurotip” Baia Mare. Cunoscând-l de ceva vreme, pot să afirm răspicat că acesta trăieşte pentru poezie, e ceea ce i-a mai rămas în această viaţă sau dacă vreţi este singura care nu l-a trădat. Pe lângă cele 33 poezii, placheta însumând 67 de pagini, mai conţine „Referinţe critice” unde semnează, de-a lungul timpului: Alexandru Cistelecan, Leon Baconsky, Cristian Fulaş, Ion Mureşan, Marian Drăghici, Constanţa Buzea, Ioan Es. Pop, Marian Ilea, Vasile Dobra, Dragomir Ignat, Nicolae Tzone, Eugen Evu, Dragoş Vişan şi Daniel Marian. Poetul băisprian Ioan Hada, ca un fost brav ofiţer al Armatei Române nu se sfieşte şi are curajul să publice şi „Contra-referinţe critice” semnate de către Alex Ştefănescu şi Grigore Ciascai.
Revenind strict la poeziile din cel mai recent volum, aflăm că pentru poetul Ioan Hada, femeia este un şir nesfârşit de bucurie, dezamăgire, farmec, este prada şi pierzania lui, e muzică şi tăcere, e forţa motrice a vieţii, e al cincilea anotimp cum ar spune regretatul poet Grigore Vieru, este totul.