Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale Reginei mamă Elena, care va fi adus în România vineri dimineaţă, va fi depus şi la Palatul Elisabeta din Bucureşti, înainte de ceremonia de reînhumare, programată sâmbătă la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, potrivit agenţiei de presă Mediafax.
Vineri, rămăşiţele pământeşti ale Reginei mamă Elena vor fi repatriate, pentru ca aceasta să fie reînhumată la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I.
 Regina Elena a murit la Lausanne, pe 29 noiembrie 1982, timp în care România se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.
Vineri, la ora 11.00, la Aeroportul Internaţional Otopeni, o aeronavă a Forţelor Aeriene Române va repatria sicriul Reginei Elena. La aeroport va avea loc un ceremonial militar şi religios, la care vor fi prezenţi principesa Margareta şi membri ai Familiei Regale, reprezentanţi ai instituţiilor statului, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Armatei României, ai corpului diplomatic şi ai altor confesiuni şi religii din România. Publicul nu va avea acces la ceremonie.

Fiecare lăcaş de cult dărâmat a semănat durere în sufletul enoriaşilor şi al preoţilor parohi din Bucureşti. Cei care au trăit astfel de momente s-au destăinuit şi, chiar si acum după mai bine de 30 de ani, e greu de înţeles cum s-a putut întâmpla aşa ceva.
Prin demolarea bisericilor, spunea părintele Constantin Galeriu “a fost rănit un popor în sufletul lui, în adânc. [...] A lovi într-un ase¬menea locaş înseamnă a lovi în cel mai sfânt loc al fiinţei neamului, înseamnă a lovi în puterile lui spirituale, în cre¬dinţa care este stânca de rezis¬tenţă, în nădejdea care-l înaripează, în iubirea divină care-i dă viaţă, care-i sus¬ţine viaţa. [...] Odată cu demolarea bisericilor se uneltea demolarea conştiinţe¬lor, a neamului, demolarea istoriei, a rădăcinilor”.
 O dovadă a celor susţinute de părintele Galeriu este povestea demolării bisericii Enei, imediat după cutremurul din 1977, prezentată de ziarul Patriarhiei, Lumina.

''Deoarece reţelele se suprimă reciproc, ele pot crea două extreme''.
Cercetătorii au descoperit că oamenii suprimă zonele creierului responsabile de gândirea analitică şi setează părţile responsabile de empatie să creadă în Dumnezeu.
"Când există o problemă de credinţă, din punct de vedere analitic, apare o chestie, aparent, absurdă. Vorbind despre ce înţelegem că se întâmplă cu creierul uman, saltul de la religie la credinţa în forţele supranaturale ne îndepărtează de perspectiva critică şi analitică în gândire. Acest lucru se întâmplă pentru a ne ajuta să atingem o mai mare înţelegere socială şi emoţională", a declarat profesorul Tony Jack, care a condus cercetarea.
După o analiză a opt experimente, cercetătorii au constatat că oameni credincioşi sunt mai empatici faţă de semenii lor decât cei care nu cred în Dumnezeu.

Premierul Tunisiei, Youssef Chahed, a interzis vineri utilizarea vălului islamic integral (niqab) în instituţiile publice „din raţiuni de securitate”, potrivit unui oficial din cadrul Guvernului, citat de Reuters.
Decizia a fost luată după atacul terorist de marţi, când un bărbat căutat de Poliţie s-a aruncat în aer după ce a fost încercuit de forţele de securitate, potrivit Mediafax.
Acesta a fost al treilea incident de natură teroristă în mai puţin de o săptămână, în contextul în care Tunisia se pregăteşte de alegeri în această toamnă.

Papa Francisc a aprobat oficial modificarea rugăciunii "Tatăl Nostru" pentru slujbele catolice, schimbare care vizează fragmentul de frază "nu ne duce pe noi în ispită", potrivit cbnnews.com.
Modificarea vizează doar un fragment de frază din celebra rugăciune din Evanghelia după Matei, mai precis "nu ne duce pe noi în ispită", care devine "nu ne abandona/ nu ne lăsa să cădem în ispită", potrivit Mediafax.
Reprezentanţii Conferinţei episcopale italiene au anunţat, în noiembrie 2018, că textul rugăciunii "Tatăl Nostru" va fi modificat, iar noua versiune a fost aprobată de Papa Francisc pe 22 mai, potrivit US Catholic.
Conferinţa episcopală italiană, înfiinţată în 1971, este autorizată să stabilească norme pentru slujbele religioase.

Şapte episcopi greco-catolici martiri pe Câmpia Libertăţii la Blaj au fost beatificaţi duminică la ceremoniile oficiate de Papa Francisc la Blaj. Au fost beatificaţi Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi primul cardinal al Bisericii greco-catolice din România, episcopul Iuliu Hossu.
Potrivit părintelui vicar general Cristian Barta, reprezentantul Mitropoliei Greco-Catolice Blaj, procesul de beatificare are reguli foarte riguroase care, în acest caz, a durat aproape 25 de ani, începând de la documentare şi până la analiza care stabileşte cu certitudine martiriul celor şapte episcopi, potrivit Mediafax.

Francisc, lider al bisericii catolice salutat ca o personalitate deschisă apropierii de comunităţile marginalizate sau, până acum, chiar respinse de reprezentanţii administraţiei de la Vatican, a devenit încă de la numire un simbol în lumea muzicii, filmului şi a revistelor pop.

Papa Francisc nu este liderul obişnuit al lumii catolice. Primul papă provenit din afara Europei după sute de ani, a devenit rapid unul dintre personajele obişnuite pentru cultura pop. De la grafitti-uri care îl înfăţişează, până la legende legate de pasiunea sa pentru fotbal în Argentina, ţara sa natală, şi apariţii în reviste ca Rolling Stone ori numirea sa drept personalitatea anului 2013 pentru revista Time, Francisc îşi dezvoltă aura unui personaj adoptat din plin de cultura pop, potrivit Mediafax.

Papa Francisc a continuat linia măsurilor împotriva abuzurilor sexuale din biserică iniţiată de predecesorul său, Benedict al XVI-lea, potrivit Mediafax.
Fostul suveran pontif Benedict al XVI-lea a declarat că scandalurile privind cazurile de pedofilie care au vizat membri ai Bisericii catolice au fost provocate de revoluţia sexuală din anii 1960, de noile idei teologice şi de îndepărtarea de credinţă manifestată în Occident.
Încă din 2013, Papa Francisc a acceptat demisia unui episcop irlandez, monseniorul William Lee, care a recunoscut că în 2010 nu a acţionat bine prin protejarea unui preot pedofil.
Într-un scurt comunicat, Biroul de presă al Sfântului Scaun a precizat că Lee, episcop al diocezei Waterford şi Lismore a fost demis în virtutea paragrafului 2 din articolul 401 al Codului canonic, privind revocări pentru erori grave.

Mergi pe stradă şi, în mod firesc, priveşti oamenii. În lumea noastră bulversată oamenii reprezintă tot ce poate fi mai interesant. De obicei privim feţele oamenilor. Faţa este partea văzută a omului care-l exprimă cel mai bine. De aceea există o anumită fascinaţie în a privi feţele oamenilor. Faţa este o întreagă lume, plină de înţelesuri…

Mergi pe stradă şi iei seama la feţe. Cele mai multe dintre feţele celor din jurul nostru sunt triste. În cadrul unui dialog sau al unei întâlniri mulţi reuşesc să-şi mascheze tristeţea, dar când păşesc pe stradă, de obicei, oamenii sunt aşa cum sunt ei în realitate, de cele mai multe ori preocupaţi, trişti. Uneori ai impresia, privindu-i, că nu doar grija zilei se află pe umerii lor, ci o povară mult mai apăsătoare.

În cursul zilei de duminică, 12 mai 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă a fost prezentă în Baia Mare, la Catedrala Episcopală ”Sfânta Treime”, cu ocazia decernării titlului de Cetățean de Onoare al județelui Maramureș Înaltpreasfinției Sale părintelui Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale. Diploma și placheta aniversară au fost oferite ÎPS Iustin Pop de către președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, care a mulțumit Preasfinției Sale Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului pentru invitație și pentru găzduirea la sediul Episcopiei situate în municipiul Baia Mare.