ONU a avertizat joi că se va produce o „catastrofă”, din cauza faptului că pandemia de COVID-19 perturbă accesul la vaccinările de rutină, lăsând milioane de copii expuşi riscului rujeolei şi al altor boli mortale.
Aproximativ 23 de milioane de copii au ratat vaccinurile de rutină, împotriva bolilor copilăriei, anul trecut, întrucât serviciile de sănătate obişnuite au fost afectate în întreaga lume de restricţiile menite să controleze pandemia de COVID-19 şi mulţi părinţi au evitat clinicile deschise de teama expunerii la virus.
Acesta este cel mai mare număr din ultimii zece ani şi este cu 3,7 milioane mai mare decât în 2019, potrivit datelor publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de agenţia ONU pentru copii UNICEF, potrivit France24.

Salata de roșii, o salată simplă românească, este felul european de mâncare cu cele mai puține calorii (36), dar și cu doar 0,3 g de grăsimi, 1,7 g de proteine și 7,3 g de carbohidrați.
GolfSupport.com a folosit o bază de date internă de 12.000 de feluri de mâncare din Taste Atlas pentru a afla primele 50 din cele mai populare feluri de mâncare din Europa. Selecția a privit salatele din primele 20 de țări europene cu cel mai mare PIB (2020). Valoarea nutrițională din fiecare fel de mâncare a fost, de asemenea, colectată prin RecipeDB.

Pentru prima oară în mai bine de un an, avem motive reale să sperăm că pandemia s-ar putea sfârși. Însă, experții spun că încă există îngrijorări privind noile mutații ale coronavirusului.
O îngrijorare majoră o reprezintă varianta Delta, o tulpină extrem de contagioasă a virusului SARS-CoV-2, care a fost identificată pentru prima dată în India în decembrie 2020.
Un aspect unic despre Delta este repeziciunea prin care se răspândește, a spus F. Perry Wilson, epidemiolog la Universitatea Yale. În jurul lumii, spune Wilson, „Delta va accelera cu siguranță pandemia”.

Din câte știm până acum, oamenii vaccinați împotriva coronavirusului par să fie feriți de varianta Delta, însă persoanele care nu s-au vaccinat și nici nu practică măsurile de prevenție riscă să se infecteze cu noua variantă, spun medicii.

Administraţia pentru Medicamente şi Alimente din SUA (FDA) a adăugat un avertisment în prospectul vaccinurilor împotriva COVID-19 produse de Pfizer / BioNTech şi Moderna pentru a indica riscul rar de inflamaţie cardiacă.
Pentru fiecare dintre cele două vaccinuri, prospectele au fost revizuite pentru a include un avertisment, potrivit căruia reacţiile adverse sugerează riscuri crescute de miocardită şi pericardită, în special după a doua doză şi cu apariţia simptomelor după câteva zile după vaccinare.
Miocardita este o afecțiune a inimii care provoacă inflamația mușchiului cardiac, iar pericardita este inflamația țesutului din jurul inimii. Oficialii FDA au precizat că în continuare beneficiile vaccinurilor împotriva COVID-19 depășesc riscurile pe care le au efectele adverse.

În medie, un creier adult cântărește 2% din greutatea totală a unei persoane și folosește aproximativ 25% sau mai mult din energia totală obținută din alimente (în principal carbohidrați)! Ceea ce mâncăm afectează toate organele corpului uman, dar cel mai mult ne influențează creierul – în bine sau în rău. Deci este esențial să alegem alimentele care susțin o sănătate optimă a acestuia și ajută la conexiunile inter-neuronale.
Mai multe conexiuni inter-neuronale înseamnă un creier mai inteligent. Acesta este modul în care creierul decodifică informațiile primite din mediu, modul în care își amintește obiecte și situații și modul în care le comandă mușchilor să reacționeze și cum să se miște.

 Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) lansează un set de recomandări pentru evitarea toxiinfecţiilor alimentare vara.
Neregulile pot fi sesizate la un call center.
Sfaturile ANSVSA către consumatori:
    să cumpere produse alimentare numai din locuri sau spaţii înregistrate sau autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, pentru că le oferă garanţia unor produse sigure, care au fost obținute în unități autorizate/înregistrate aflate sub supravegherea medicilor veterinari oficiali/inspectorilor oficiali din cadrul ANSVSA, sunt controlate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi care sunt depozitate în condiţii corespunzătoare de temperatură şi igienă

Nouă din 10 cazuri de COVID-19 care vor apărea la sfârșitul lunii august vor fi infecții cu tulpină Delta, a spus, miercuri seara, colonelul Valeriu Gheorghiță.
Valeriu Gheorghiță a declarat, miercuri seara, la emisiunea „Marius Tucă Show”, de la Aleph News, că este posibil să nu mai fie cazul pentru a treia doză de vaccin, dacă imunitatea colectivă va fi de 60 – 70%.
„Este posibil să nu fie nevoie să mai fac a treia doză de vaccin, dacă avem populație vaccinată într-un număr mare cu schemă completă (…), să avem imunitate colectivă, adică 60 – 70%. Imunitate colectivă avem prin vaccinare și prin trecerea prin boală. Sigur că trecerea prin boală nu oferă o protecție suficientă, (…) ci doar 3 – 6 luni”, a spus medicul Valeriu Gheorghiță.

Potrivit unui nou studiu, consumul a doar 18 grame de ciuperci pe zi, echivalentul a două ciuperci de dimensiune medie, ar putea reduce riscul de cancer cu până la 45%.
Studiul, o analiză elaborate de cercetătorii de la Pennsylvania State University publicată în jurnalul Advances in Nutrition, a descoperit o relație surprinzătoare între consumul de ciuperci și riscul de cancer prin analizarea a 17 studii în privința cancerului publicate între 1966 și 2020.
Ciupercile sunt adesea considerate un „super-aliment” pentru că sunt bogate în vitamine, nutrienți și antioxidanți. Deși unele tipuri de ciuperci, precum shiitake sau buretele negru (Pleurotus ostreatus), au cantități mai mari de ergotioneină, un aminoacid important asociat cu un risc scăzut de cancer, consumul a oricărui tip de ciuperci zilnic pare să reducă riscul de cancer cu până la 45%.

Perspectiva unui nou val este cât se poate de clară, iar varianta Delta a tulpinii virale SARS-COV-2 are toate caracteristicile să devină dominantă, anunță șeful campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, col. dr. Valeriu Gheorghiță.
„Fiecare centru de vaccinare fix va avea ca obiectiv asigurarea de echipe mobile. Este important ca într-o perioadă de circa o lună – o lună și jumătate să asigurăm trecerea prin fiecare localitate în parte, pentru că perspectiva unui nou val în special în sezonul rece, în toamnă, este cât se poate de clară și foarte probabil că varianta Delta a tulpinii virale are toate caracteristicile să devină dominantă”, spune Valeriu Gheorghiță.

Oamenii de ştiinţă din Germania susţin că au desluşit cauza formării cheagurilor de sânge legate de vaccinurile anti-COVID-19 de la AstraZeneca şi Johnson&Johnson şi consideră că s-ar putea face modificări pentru a opri această reacţie, potrivit Financial Times.
Rolf Marschalek, profesor la universitatea Goethe din Frankfurt, care desfășoară din martie cercetări despre această afecţiune rară, a declarat că studiul său a arătat că problema este cauzată de vectorii adenovirus pe care ambele vaccinuri îi utilizează pentru a livra proteina spike a virusului SARS-CoV-2 în organismul uman.
Vaccinurile trimit proteina spike în nucleul celulei. Odată ajunse în nucleul celulei, anumite părţi ale proteinei spike se îmbină sau se despart, creând versiuni mutante, care nu sunt capabile să se lege de membrana celulară unde are loc imunizarea importantă.