În primele 6 luni ale anului 2019, în Spitalul Județean de Urgență “Dr. Constantin Opriș” Baia Mare s-au născut 1085 de copii, dintre care 552 de băieți și 533 de fete.  
Numărul prematurilor născuți în perioada anterior menționată a fost de 166, potrivit informațiilor transmise de către dr. Hodiș Dana-Cristina, medic specialist coordonator al secției Neonatologie, din cadrul spitalului județean.
Cea mai mică greutate înregistrată la naștere a fost de 1350 de grame, iar cea mai mare greutate de 5680 de grame. În ambele cazuri este vorba despre fetițe.
Numărul total de nou născuți în primele 6 luni ale anului trecut a fost de 1266.

Centrul Local de Combatere a Bolilor Maramureș s-a reunit în ședință extraordinară și a completat ca urmare a Deciziei nr.1/2019 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență Maramureș, planul de măsuri pentru eradicarea pestei porcine africane la mistreți în zonele afectate și neafectate din mediul silvatic.
        ”Analiza evoluției recentă a virusului pestei porcine africane a impus completarea și luarea de măsuri în zonele afectate. Astfel, conform noilor prevederi legislative, gestionarii fondurilor de vânătoare vor recolta integral mistreții prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă și dibuire, în termen de 60 de zile de la confirmarea virusului în zonele afectate. De asemenea, tot în termen de 60 de zile de la data aprobării prezentului plan de măsuri, în toate zonele neafectate din fondurile de vânătoare din țară se realizează reducerea efectivelor de mistreți, prin vânarea unei cote suplimentare de intervenție aprobată de Ministerul Apelor și Pădurilor, în funcție de nivelul optim aprobat prin acte normative, situat sub valoarea de 0,5 exemplare/kmp.

Oamenii de ştiinţă lucrează la o modalitate prin care să „deghizeze” citostaticele drept grăsimi care să fie absorbite de tumori.
O echipă de cercetători de la Universitatea Northwestern din Statele Unite a lucrat la o modalitate prin care să înlăture o parte dintre efectele secundare ale chimioterapiei. Astfel, oamenii de ştiinţă au creat un sistem prin care citostaticele să fie aborbite de către tumori într-un mod asemănător grăsimilor, notează Medicalxpress.
Soluţia găsită de către cercetători implică folosirea unui acid gras, acesta având rolul de a „camufla” citostaticele atunci când sunt introduse în corp. Din acest punct, compusul format din citostatice şi acizi graşi este transportat de către albumină în întregul corp, inclusiv către tumori. Receptorii celulelor recunosc grăsimile şi proteinele, permiţând trecerea compusului în interiorul maselor tumorale.

La finalul săptămânii trecute, medicii din cadrul Spitalului Județean de Urgență “Dr. Constantin Opriș“ din Baia Mare au intervenit în cazul unei paciente de 48 de ani, diagnosticată cu limfom malign non-hodgkinian cu celule viloase, stadiu III B (stadiu destul de avansat al bolii). “În cadrul acestui diagnostic, unul dintre elemenetele majore este splenomegalia (creșterea în volum a splinei). Practic, se face o compresie abdominală majoră, ceea ce îi provoacă pacientului durere, disconfort și influențează, într-o anumită măsură, organele intraabdominale din jur“, a declarat dr. Marius Brîndușe – medic primar chirurgie generală, coordonatorul intervenției.
Având în vedere diagnosticul, s-a impus și s-a decis splenectomia (înlăturarea splinei) prin procedeu chirurgical clasic. Intervenția a durat aproximativ 2 ore, iar splina înlăturată a cântărit 6,5 kilograme.

România are cea mai mare mortalitate cauzată de accident vascular cerebral (AVC) din Europa, susţine medicul Gheorghe Iana, precizând că 4 români mor în fiecare oră din cauza unui atac vascular cerebral. Costul pentru tratarea unui pacient cu sechele grave după AVC sunt între 5.000 şi 10.000 de euro.
“România are cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa! 4 români mor în fiecare oră din cauza AVC”, a declarat profesorul universitar doctor Gheorghe Iana la conferinţa organizată de Societatea de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională din Romania (SNRIR) pe tema managementului multidisciplinar al infarctului cerebral.
Doctorul a explicat că în ultimele 9 luni s-au reaşezat bazele programului naţional prin crearea programului de atestare complementară a medicilor radiologi intervenţionişti şi au fost certificaţi 25 de specialişti în neuroradiologie intervenţională astfel că până în anul 2020 vor există 4 centre de intervenţie capabile să funcţioneze 24 de ore din 24. Specialistul a mai spus că urmează să fie acreditate 3 centre de pregătire pentru radiologii intervenţionişti care vor asigura personalul medical necesar derulării în bune condiţii al AP AVC.

În ultimii 25 de ani, numărul operațiilor din sfera cranio-cerebrală și spinală, efectuate de medicii Spitalului Județean de Urgență “Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare a ajuns la 12.000. Această cifră impresionantă a fost atinsă în luna iulie a anului curent.

În tot acest timp, echipa formată din cei doi medici primari ai secției de Neurochirurgie, dr. Pop Vasile-Ioan și dr. Budulan Gheorghe au abordat toată patologia specifică, inclusiv malformații vasculare cerebrale, tumori cerebrale, hidrocefalia, tumori vertebrale, discopatie vertebrală în fază chirurgicală și multe altele.

Cele mai emoționante intervenții sunt acelea în care pacienții provin din rândul copiilor, spun specialiștii, dar și bucuria devine pe măsură, când munca lor contribuie la salvarea vieții acestora.

Potrivit medicului șef al secției de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), dr. Stoicovici Adriana, în cursul anului curent, până la data de 12 iunie, la nivelul Spitalului Județean de Urgență “Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare au existat 7 donatori de organe. S-au recoltat 2 corduri, 6 ficați, 7 perechi de rinichi.
În anul 2019, cel mai tânăr donator a avut 19 ani, iar cel mai vârstnic 65 de ani. Categoria predominantă de vârstă a fost de 63 - 65 de ani. Majoritatea pacienților donatori au fost victime ale unor accidente, dar au existat și alte cauze – accidente vasculare grave, coma post resuscitare (anul acesta).
Prelevarea de organe este realizată de echipele de prelevare de la institutele de transplant din București și Cluj Napoca, împreună cu personalul secției ATI și durează, în medie, 5 ore.

În cursul anului trecut, 6 pacienți au beneficiat de asistență medicală în cadrul Unității de Primire Urgențe (UPU) a Spitalului Județean de Urgență “Dr. Constantin Opriș“ din Baia Mare, după ce au fost mușcați de vipere, a precizat medicul șef - Dr. Dan Roman.

Există câteva semne care ajută la recunoașterea mușcăturii de viperă: plaga mușcată cu două puncte situate la 5 -13 mm una de alta; la scurt timp pielea din jur devine violacee, iar uneori pot apărea vezicule.
Manifestările clinice depind de cantitatea de venin injectat, locul mușcăturii, greutatea victimei și antecedentele personale, spun specialiștii.
Manifestările locale se caracterizează prin durere ascuțită, urmată de furnicături (durerea poate să fie minimă sau chiar să lipsească); edem local care se extinde proximal; flictene hemoragice la nivelul plăgii mușcate; creșterea în dimensiune a ganglionilor limfatici regionali și sensibilitate la palparea lor, la câteva ore de la momentul mușcăturii; limfagită; sindrom de compartiment și necroze la nivelul membrelor.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență s-a reunit în ședință extraordinară și a aprobat planul de măsuri pentru diminuarea efectelor negative ale caniculei și secetei la nivelul județului nostru. ”Planul prevede adoptarea de măsuri eficiente destinate prevenirii și protecției populației, respectiv limitării consecințelor negative, dinamizarea acțiunilor de identificare și supraveghere a riscurilor specifice sezonului estival, creșterea capacității operative și de intervenție în scopul gestionării eficiente a situațiilor de urgență generate de fenomenele meteorologice periculoase (secetă, caniculă, vânt puternic, precipitații, căderi de grindină, incendii etc), cooperarea între serviciile publice deconcentrate și descentralizate, creșterea interesului public la acțiunile de intervenție, respectiv limitarea factorilor de risc care generează producerea unor situații de urgență”, a spus prefectul Vasile Moldovan.
Planul de măsuri include acțiuni de informare a populației cu privire la respectarea regulilor în perioadele de caniculă pentru atenuarea efectelor acesteia, comunicarea de măsuri preventive cu privire la riscul scăldatului în locuri neamenajate;

O echipă de cercetători din Suedia au descoperit că persoanele care consumă zilnic un pahar de vin sau o halbă de bere au un risc mai scăzut de depresie comparativ cu cei care nu beau deloc.
Riscul de depresie pentru abstinenţi este de 70%, iar pentru cei care consumă ocazional alcool de 80%.
În studiul lor, citat de Rador, cercetătorii au urmărit stilul de viaţă al circa 5.000 de persoane din anul 1998 până în 2010.
Rezultatele arată că participanţii cei mai stabil mental au băut 14 unităţi de alcool săptămânal, echivalentul a 10 halbe de bere sau circa 10 pahare de vin.