Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a făcut precizări în ceea ce privește populația care va fi imunizată anti-Covid în a doua etapă a campaniei de vaccinare.
Potrivit CNCAV, în etapa a II-a a Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România este inclusă populația la risc, reprezentată de adulții cu vârsta peste 65 de ani și de persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate.

Toată lumea știe vechea zicală conform căreia „un măr pe zi ține doctorul departe”, însă se pare că există și una nouă „brânza și vinul previn declinul cognitiv”. Cel puțin aceasta este concluzia unui studiu care a analizat rolul dietei în apariția și dezvoltarea demenței.
Studiul a fost efectuat timp de 10 ani pe 1.787 de adulți britanici, care la finalul cercetării, în 2016, aveau vârste cuprinse între 46 și 77 de ani. Inițial, fiecare participant a completat un test de inteligență, care i-a evaluat abilitățile de învățare și memorie la un anumit moment între 2006 și 2010. Au fost efectuate teste ulterioare din 2012 până în 2013 și din nou între 2015 și 2016, permițând cercetătorilor să urmărească modificările capacităților cognitive ale participanților pe o perioadă de zece ani.

Centrele de vaccinare împotriva COVID-19 au fost înființate prin ordin al ministrului Sănătăți, la propunerea DSP-urilor și vor funcționa ca centre fixe, mobile, drive-through, la nivelul medicilor de familie sau centre în locații specifice.
A fost aprobat, miercuri, ordinul comun pentru stabilirea normelor privind autorizarea, organizarea și funcționarea centrelor de vaccinare împotriva COVID-19.
Conform documentului, centrele sunt înființate prin ordin al ministrului sănătății, la propunerea direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, și vor fi organizate sub mai multe forme, respectiv: centre de vaccinare fixe; centre de vaccinare mobile: caravane sau alte formațiuni mobile, care aparțin Ministerului Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență si/sau Ministerului Apărării Naționale, respectiv structurilor subordonate acestora; echipe mobile de vaccinare, pentru vaccinarea în locații specifice; centre de vaccinare de tip drive-through pentru marile orașe, destinate populației generale; la nivelul cabinetului de medicină de familie, după caz, în funcție de evoluția epidemiologică și tipul vaccinurilor disponibile.

Noul vaccin împotriva COVID-19 dezvoltat de Pfizer începe să ofere protecție după doar 10 zile de la administrarea primei doze, potrivit noilor documente obținute de Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA.
Documentele au fost date publicității marți, 8 decembrie, două zile după reunirea comitetului consultativ al FDA, care urmează să voteze dacă va recomanda autorizarea vaccinului în Statele Unite ale Americii.
FDA a analizat datele companiei Pfizer obținute în urma studiului clinic din faza a treia, care a inclus aproape 44.000 de oameni din SUA, Brazilia, Argentina, Germania și Turcia, în jur de jumătate dintre aceștia primind vaccinul în timp ce restul au primit un placebo. Ambele grupuri au primit două doze, administrate la 21 de zile distanță.

Sâmbătă, 14 noiembrie, la Spitalul Județean de Urgență “Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare (S.J.U.B.M), în cadrul Laboratorului de Angiografie, Cateterism Cardiac și Cardiologie Intervențională (L.A.C.C.C.I.), o echipă medicală multidisciplinară de cardiologie, chirurgie vasculară și anestezie a efectuat cu succes  două proceduri EVAR.
Primul pacient a fost un bărbat de 70 ani, iar complexitatea cazului a fost dată de faptul că pacientul prezenta și patologie coronariană (fiind stentat în prealabil pe artere intraventriculară anterioară – luna a X – 2020, în LACCCI Baia Mare), anevrism aortă ascendentă și o tortuozitate marcată în zona anevrismului aortic infrarenal și arterelor iliace. De menționat anevrismul de mari dimensiuni cu eminență de ruptură, coletul anevrismal cu anatomie dificilă și tromboză extensivă la acest nivel. Coroborat, toate aceste elemente au ridicat gradul de dificultate a procedurii, făcând amplasarea endograftului aortic dificilă și riscantă. După aproximativ două ore, în anestezie generală (Dr. Alina Păușan), prin abord femural bilateral chirurgical (Dr. Alin Hînsa), sub control radiologic s-a reusit poziționarea optimă a endograftului (Dr. Dan Filip și Conf. Dr. Gianmarco De Donato), fără complicații.

Managerii unităților spitalicești din Maramureș au participat azi, 16 noiembrie 2020, la o videoconferință. Președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan, a dorit să afle care este situația la zi a numărului de paturi destinat pacienților infectați cu coronavirus. De asemenea, s-a discutat și despre găsirea soluțiilor necesare pentru suplimentarea locurilor din secțiile de Anestezie Terapie Intensivă SARS CoV-2, dar și ale celor destinate pentru pacienții cu forme ușoare și medii a acestei afecțiuni pentru a degreva personalul medical de la Spitalul de Pneumoftiziologie ”Dr Nicolae Rușdea” – Spital Suport  și de la Spitalul de Boli Infecțioase și Psihiatrie din Baia Mare.
”În momentul de față, împreună cu managerii unităților spitalicești, am identificat două soluții pentru a reuși să suplimentăm numărul de paturi pentru pacienții pozitivi cu COVID-19. Una dintre acestea este utilizarea fostei clădiri din Baia Mare  în care a funcționat Secția Pediatrică Distrofici III.

Aproape 50 de maramureșeni vindecați de COVID-19 au donat plasmă convalescentă prin Centrul de Transfuzie Sanguină Maramureș, înțelegând astfel că prin donarea de plasmă pot salva viețile altor persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2.

În baza acordului de cooperare, aprobat de plenul Consiliului Județean prin H.C.J. nr. 90/12.05.2020, dintre Spitalul de Boli Infecțioase și Psihiatrie, Spitalul de Pneumoftiziologie și Centrul de Transfuzie Sanguină și prin donația echipamentului din partea firmei Besmax Pharma Distribution, în Maramureș se desfășoară de mai bine de şase luni activitatea de plasmafereză prin care se recoltează plasmă convalescentă.

Până la 31 octombrie 2020 s-au efectuat aproape 50 de astfel de proceduri, ceea ce denotă o preocupare timidă a maramureșenilor pentru donarea de plasmă convalescentă.

Noul coronavirus este ținta multor zvonuri apărute pe internet, multe dintre ele fiind complet neadevărate. De altfel, Organizația Mondială a Sănătății a atras atenția asupra pericolului reprezentat de știrile false despre COVID-19 și a oferit chiar și o denumire acestui fenomen: infodemie.
COVID-19 nu beneficiază în prezent de un vaccin care să prevină infecția cu virusul SARS-CoV-2, nici de un tratament 100% eficient, motiv pentru care este extrem de important să fie respectate măsurile de prevenție, astfel încât riscul de transmitere să fie redus la minimum.
Din păcate, mediul virtual este un spațiu nereglementat în care apar tot felul de afirmații fără fundament științific și care pot fi luate „de bune”.

Singurul mod prin care poți deosebi cu certitudine între gripă și coronavirus este testarea. În plus, o persoană poate contracta în același timp virusul gripal și virusul SARS-CoV-2, după cum ar fi cazul unor pacienți din China care ar fi avut simultan gripă și COVID-19.
Experții medicali sunt de acord că oamenii ar trebui să se vaccineze anti-gripală pentru a preveni infecția, în special în această perioadă a anului. Nu este clar deocamdată cât de mult vor fi afectate Statele Unite și restul țărilor din lume de gripa sezonieră, având în vedere că activitatea gripală din emisfera sudică este acum cu 99% mai scăzută.
Epidemiologii consideră că acest lucru s-a întâmplat pentru că jumătate din populația lumii poartă măști de protecție și se distanțează social, acestea fiind de altfel și metode de prevenire a râspândirii virusului gripal.

Experții medicali din lume insistă ca toată lumea să se vaccineze anti-gripal

Totuși, experții insistă ca toată lumea să se vaccineze pentru că astfel riscul spitalizării sau a mortalității poate fi redus.

Coronavirusul se răspândește prin particule aeropurtate care pot „rămâne în aer până la ore” şi în rândul persoanelor aflate la o distanţă mai mare de 1,5 metri. Este concluzia la care au ajuns specialiștii Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA (CDC).
CDC a citat rapoarte publicate care demonstrează „circumstanţe limitate, neobişnuite” în care persoanele cu virusul au infectat pe altele care se aflau la o distanță mai mare de 1,5 metri.
Agenţia a adăugat că este „mult mai frecvent” ca virusul să se răspândească prin picături respiratorii mai mari, care sunt produse atunci când cineva tuşeşte, cântă sau vorbeşte.