În primul an de pandemie, când școala s-a derulat preponderent online, părinții din România estimează că au plătit, în medie, sensibil mai mult decât în 2018 pentru educația copiilor lor. Costul total mediu al părinților pentru a susține educația este de 6.798 de lei, după însumarea cheltuielilor.
Datele unei anchete realizate de Salvați Copiii România arată că pentru serviciile de tip Școală după școală costul mediu alocat s-a dublat, iar învățământul derulat online a generat categorii noi de costuri, precum achiziția de laptopuri sau tablete, telefon mobil sau echipamente periferice. Toate aceste echipamente se traduc într-un cost mediu de 5.800 de lei pe familie, arată datele anchetei.
Un procent covârșitor, 95% dintre părinți, afirmă că au suportat costuri ascunse ale educației.

•    Care sunt tipurile de adeverințe COVID-19? Ce informații va cuprinde adeverința electronică verde?
•    Care va fi impactul implementării acestui sistem asupra facilitării liberei circulații?
•    În ce state va putea fi utilizată adeverința electronică verde?

Având în vedere derularea campaniilor de vaccinare împotriva infectării cu virusul SARS-CoV-2, se anticipează o reducere substanțială a prevalenței virusului, prefigurându-se posibilitatea eliminării restricțiilor care au un impact major asupra cetățenilor, dar și asupra economiei. La nivelul Uniunii Europene, este susținută adoptarea unei abordări comune a statelor membre, care să ghideze acțiunea de relaxare sau chiar de eliminare a restricțiilor privind libera circulație.

Gabriela Baltag și Evelina Oprina, judecători, membri în Consiliul Superior al Magistraturii au adresat luni, 22 martie, o scrisoare tuturor parlamentarilor României, având în vedere iminenta dezbatere și adoptare a proiectului de act normativ privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). ”Sunteți chemați să decideți asupra păstrării și, astfel, a întăririi independenței celor care înfăptuiesc justiția în România. Votul pe care-l veți da va reprezenta nu doar o formă de respect față de cetățenii care v-au acordat întreaga încredere, ci va constitui și o declarație de credință față de țară într-un moment ce poate fi unul al renașterii conștiinței sau, dimpotrivă, a pierzaniei. Nu puteți accepta compromisuri, nu aveți voie să faceți niciun rabat de la principiile cărora le-ați jurat credință și pe care aveți obligația morală de a le păstra nealterate în numele Adevărului, singurul ideal pe care-l slujim fiecare”, se arată în scrisoare semnată de cele două judecătoare.

Era vineri 26 februarie,peste puține zile intram  în martie, deja se simțea primăvara mai aproape. Veneam de la un centru de copiat, îmi xeroxasem niște hârtii cu lucruri care mă interesau, știam că urmează două zile în care voi sta mai mult în casă. Îmi place mult să fac câte o oră de mers pe jos , dacă pot zilnic, doar dumineca e cel mai greu, nu e decât tare puțină lume pe stradă.
Deci, veneam pe bl, București, agale, era soare, lumină, nu vânt, nu mă grăbeam. Gândisem înainte de a ieși din casă, că voi avea hârtiile într-o mână și fiindcă doream să iau niște fructe la întoarcere, nu am mai luat poșetă.Aveamun telefon cu husă în care am luat mai puțin de 200 lei, dar aveam și două carduri bancare la mine, pentru orice eventualitate,împreună  intrau în buzunarul jachetei, care era prevăzut cu fermoar.

•    Anul 2021 a debutat cu o serie de interdicții aplicate de mai multe rețele de socializare cu privire la anumite tipuri de conținut sau cu privire la anumiți utilizatori: cazul Donald Trump, protestele pentru susținerea lui Alexey Navalny sau închiderea unui grup de Facebook în cazul Robinhood;
•    „Moderarea discursului online ar trebui realizată în limitele trasate de legislația internațională în materie, pentru a asigura previzibilitatea criteriilor care trebuie respectate de utilizatori astfel încât aceștia să se bucure de exercițiul efectiv al libertății de exprimare.” afirmă Georgiana Sas, avocat Iordăchescu & Asociații.

•    În contextul în care se va constata că o persoană, reprezentant al persoanei juridice, a acționat necorespunzător, iar prin această acțiune s-a cauzat incendiul, atunci persoana juridică va putea fi trasă la răspundere penală;
•    În ipoteza în care se impunea luarea unor măsuri, iar conducerea spitalului nu a acționat în acest sens, se va putea discuta despre săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prin omisiune;
•    Răspunderea penală a spitalului nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care ar fi contribuit la săvârșirea aceleiași fapte.
 În data de 29.01.2020, în jurul orei 5:00, la Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș din București a avut loc un incendiu în urma căruia mai multe persoane și-au pierdut viața. În mod firesc, principala întrebare care se ridică este cine și dacă poate fi tras la răspundere penală pentru cele întâmplate. În urma incidentului, pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul București s-a deschis un dosar penal care are ca obiect săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

•    Doar 47,5% dintre cadrele didactice și-au exprimat opțiunea de a răspunde pro vaccinare;
•    Cadrul legislativ existent nu impune niciunei persoane obligația de a se vaccina, în această situație regăsindu-se și cadrele didactice;
•    În viitor nu este exclus să ne așteptăm la noi modificări legislative cu privire la campania împotriva COVID-19.

CLUJ-NAPOCA, 4 Februarie 2021: Pandemia COVID-19 declarată oficial în acest fel în cursul lunii martie 2020 de către Organizația Mondială  a Sănătății a pus umanitatea în fața unor noi provocări și a schimbat sfera de interes a statelor în mod radical. Astfel, alocarea de resurse umane și financiare implicate în combaterea pandemiei este fără precedent, intenția fiind aceea de a diminua într-un interval de timp cât mai scurt consecințele nefaste ale acestui virus extrem de periculos și neiertător cu viețile noastre.

Ce este pașaportul COVID-19? Care este scopul acestui document?
Pașaportul COVID-19 și restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale.
Pașaportul COVID-19 împarte oamenii în două categorii – o sursă de discriminare?

Pandemia de COVID-19 a schimbat radical modul de derulare a activităților de zi cu zi. Măsuri precum carantinarea orașelor sau chiar a țărilor, interzicerea călătoriilor neesențiale la nivelul Uniunii Europene sau impunerea măsurii carantinei în cazul călătoriilor s-au dovedit eficiente în limitarea răspândirii acestui virus, însă au ridicat probleme  referitoare la exercițiul drepturilor și libertăților recunoscute cetățenilor.

Având în vedere efectele pandemiei cauzate de virusul COVID-19, tot mai mulți angajatori au fost nevoiți să adopte măsuri de flexibilizare a raporturilor de muncă care să sprijine astfel distanțarea socială. Printre măsurile recomandate de către Ministerul Muncii și Protecției sociale se numără modificarea temporară a locului de muncă la domiciliul salariatului sau desfășurarea activității în regim de telemuncă. Așadar, o bună parte dintre angajatori au ales să convină cu angajații ca aceștia să muncească de acasă.

Pfizer a redus la jumătate livrările de vaccin împotriva COVID-19 în unele țări ale UE în această săptămână, au declarat oficiali guvernamentali, pe fondul nemulțumirilor față de decizia companiei americane de medicamente.
România a obținut numai 50% din volumul planificat pentru această săptămână, cealaltă jumătate urmând să fie alocată treptat, până la sfârșitul lunii martie, iar livrările urmează să revină la normal începând de săptămâna viitoare, a declarat pentru Reuters secretarul de stat în Ministerul Sănătății Andrei Baciu.
O situație similară a avut loc în Polonia, care a primit luni numai 176.000 de doze, cu circa 50% mai puțin față de ceea ce era așteptat, potrivit anunțului autorităților.
Guvernul ceh se pregătea pentru reducerea livrărilor, săptămâna trecută, încetinindu-și campania de vaccinare chiar când era în derulare administrarea celei de a doua doze de vaccin Pfizer BioNTech.