În urmă cu 100 de ani, în ziua de 1 Decembrie 1918, s-a desfăşurat momentul astral al istoriei neamului românesc, desăvârşirea unităţii naţionale prin unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului cu România. Evenimentul măreţ desfăşurat în străvechea cetate Alba Iulia a fost posibil datorită conjuncturii favorabile create de participarea Românei la Primul Război Mondial, considerat războiul reîntregirii pentru români, de unirea Basarabiei (27 martie/9 aprilie 1918) şi a Bucovinei (15/28 noiembrie 1918) cu România. În Transilvania, teritoriu încorporat la acea dată Monarhiei austro-ungare, nucleul de organizare l-a constituit Consiliul Naţional Român Central înfiinţat la începutul lunii noiembrie 1918. Potrivit programului elaborat de acest organism coagulant al idealurilor naţionale româneşti, pe teritoriul actualului judeţ Maramureş s-au constituit două structuri locale: Consiliul Naţional Comitatens Satu Mare, în oraşul Baia Mare la 12 noiembrie 1918, respectiv Consiliul Naţional Comitatens Maramureş, în Sighet, la 22 noiembrie 1918. La 11 noiembrie 1918, în Apelul de constituire a Consiliului Naţional Comitatens Maramureş se afirma: „Fraţi români maramureşeni! Au căzut lanţurile robiei de veacuri, a sosit ceasul măreţ al eliberării. O lume nouă îşi ia astăzi fiinţa din ruinele trecutului şi soarele dreptăţii a răsărit biruitor pe cerul nostru...”.

Revista Tribuna, cea mai titrată publicație culturală din România, își serbează 134 de ani de existență la Cluj-Napoca.
„Tipic, autoritățile române au uitat că este singura revistă făuritoare a Marii Uniri care mai apare în format material, dar și cea mai buna revistă culturală a țării. Va fi omisă la a fi decorată cu ocazia Centenarului!
În timp ce tot felul de ipochimeni care își spun oameni de cultură, în frunte cu Ministrul Culturii PSD, se înscriu la a primi tot felul de decorații și onoruri pe care, cert, nu le merită, la Cluj-Napoca, în perioada 9-13 noiembrie 2018 va avea loc manifestarea „Zilele Tribuna” cu participarea a numerosi oameni de cultură din țară și străinătate.

Așa cum suntem obișuiți de către vajnicele și competentele noastre autorități culturale, Tribuna, revista înființată de Ioan Slavici și care a făcut istorie în lupta ei pentru Marea Unire, nu va fi, în ciuda calității excepționale a acesteia, odată cu preluarea ei de către Mircea Arman actualul director al publicației, luată la masa sărbătoriților Centenarului de către tot felul de funcționărași semidocți sau chiar analfabeți din Ministerul Culturii.

„Centenarul Unirii 1918-2018. Maramureşul înainte şi după Marea Unire a Românilor” este unul dintre proiectele organizate de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş în cooperare cu Consiliul Judeţean Maramureş, finanțat de Ministerul Culturii şi Identităţii Culturale. Acesta presupune realizarea unor studii și comunicările științifice care au ca subiect contribuțiile locale, unele dintre ele cu rol hotărâtor în luarea deciziilor istorice.
Sesiunea științifică de comunicări s-a desfășurat vineri, 2 noiembrie, în două etape, deschiderea oficială a acesteia având loc la sediul Consiliului Județean Maramureș, la care au participat vicepreședintele CJ, Ioan Doru Dăncuș, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene Petre Dulfu, Marius Câmpeanu, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş și alți oaspeți din mediul academic, reprezentanți din toate ținuturile istorice din Transilvania. Scopul acestui proiect constă în evidențierea contribuției importante a ținuturilor istorice Chioar, Codru, Lăpuș și Maramureșul istoric, la făurirea României Mari precum și a rolului personalităților locale în desfășurarea evenimentelor de acum 100 de ani.

Biblioteca Județeană Satu Mare în colaborare cu Editura Alexandria Publishing House organizează joi, 8 noiembrie, cu începere de la ora 1700, în găzduirea Sălii de lectură „Gheorghe Bulgăr”, evenimentul de lansare a celui mai recent volum de versuri ce poartă semnătura poetului Ovidiu Scridon, intitulat „Tu ce-ai făcut astăzi?”.
    Volumul adus în atenția publicului sătmărean conține textele a 60 de poeme, scrise în marea lor majoritate în perioada 2016-2017 și reunite în cinci capitole: „Muzica vine din cer”, „Acasă”, „Iubirea înseamnă împreună”, „Dragostea ucide” și „Liniștea singurătății mele”.
Volumul de poeme „Tu ce-ai făcut astăzi?” a văzut lumina tiparului în noiembrie 2017 și este cea de-a doua carte a lui Ovidiu Scridon, după „Portretul unui gând”, aparut în 2012 la editura Tritonic și reeditat în 2015 la Alexandria Publishing House. Până să ajungă la Satu Mare, autorul a parcurs traseul unui impresionant turneu de promovare în peste 65 de orașe din țară și din Republica Moldova. Fiind și un reputat artist, cantautor și interpret de muzică folk, Ovidiu Scridon le promite sătmărenilor un inedit spectacol de muzică și poezie și un dar de suflet oferit celor care își serbează ziua onomastică, ocrotiți de Sf. Arh. Mihail și Gavril.

Proiectul cultural George Pop de Băsești și Marea Unire a Românilor se înscrie între proiectele dedicate Centenarului Marii Uniri (1918-2018), depuse de către Consiliul Județean Maramureș și aprobate de Guvernului României prin Comitetul Interministerial pentru Centenar. Proiectul cultural desfășurat în perioada 1 august - 30 octombrie 2018 a fost finanțat de către Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Expoziția documentar-istorică George Pop de Băsești și Marea Unire a Românilor, realizată de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, este deschisă publicului vizitatoror, în incinta Casei memoriale „George Pop de Băsești”, începând cu data de 30 octombrie 2018.

Expoziția documentară George Pop de Băsești și Marea Unire a Românilor oferă publicului vizitator informații cu privire la procesul istoric de formare a României Mari, context în care este scos în evidență rolul important pe care George Pop de Băsești (1835-1919), lider politic al românilor din Transilvania, l-a avut în lupta pentru unitatea națională.

Un eveniment înălțător dedicat memoriei lui Iuliu Maniu a avut loc vineri, 26 octombrie 2018, în Baia Mare. Monumentul comemorativ Iuliu Maniu a fost dezvelit într-un cadru solemn de PS Vasile Bizău, episcop eparhial al Maramureșului și Ioan Alin Stoica, președintele Asociației sălăjenilor din Maramureș „Porolissum”. Bustul acestui important artizan al Marii Uniri a fost realizat de artistul Ioan Marchiș cu ocazia Centenarului Marii Uniri, la inițiativa Asociației sălăjenilor din Maramureș „Porolissum”, cu sprijinul Consiliului Județean Maramureș și al Primăriei Baia Mare. Evenimentul comemorativ a debutat cu o slujbă religioasă, iar după dezvelirea bustului a fost săvârșit parastasul de pomenire.
Acest edificiu simbolizează renașterea marelui Iuliu Maniu. La temelia monumentului a fost așezată o piatră din casa eroului de la Bădăcini, ca un simbol apropiat sufletului său. Importanța acordată acestui eveniment de comemorare a atras oameni ai mediului academic și oficialități județene și locale. Alături de academicianul prof. dr. ing. Emil Burzo, președintele Filialei Cluj a Academiei Române a participat și președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, dar și primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, precum și reprezentanții unităților administrativ – teritoriale din județ, ai instituțiilor deconcentrate și cadre militare.

În „Scrisoare şi destin”, Ioan Romeo Roşiianu şi Alina Florica îşi aşează în poeme trăirile la limită în cheie romantică, religioasă ori epică.
Poveste după poveste se deapănă - din „pagină de carte” în „pagină de carte” - conturând o lume a nondialogului în care scrisoarea, „cartea”, poate fi decelată doar din foamea de adresare cu care începe fiecare poem: „iubito”, „iubite”.
Într-o lume ambiguă, poemele par a fi ancore ale (re)întoarcerii existenţiale pe un pământ solid, când în jur totul se (s)curge către un destin implacabil.
„Iubito, de-a lungul vieţii mele am recucerit zâmbete în mulţi ochi trişti/am lăsat multe cuvinte în inima celor din jur dar au fost şi cuvinte care-au nemurit în sufletul meu amintiri/ cu toate astea cea mai frumoasă privire blândă era tot a mamei… ” (Scrisoare despre dorul adânc şi mama mea Maria).
Tărâmul solid în care lucrurile şi viaţa capătă contur ţine de prezenţa „mamei amintire”!
Ca „figură tutelară” a vieţii, mama amintire oferă… amintire despre o lume în care s-ar fi putut trăi fără sufocare.

Sâmbătă, 13 octombrie a.c. a avut loc la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”o nouă întâlnire a membrilor Ligii Scriitorilor, filiala Maramureş, şedinţă prezidată de către poeta Carmena Felicia Băinţan, Invitatul de onoare a fost poeta Petronela Apopei-Ignat, de loc din Gheorghieni, judeţul Harghita, doctorand în studii literare al Universităţii „Petru Maior” din Tg. Mureş. A citit din volumul „Iubită în albastru”, Colecţia debut, Editura „eCreator” Baia Mare. Autoarea a fost prezentată de către scriitorul Ioan Romeo Roşiianu, care a spus printre altele: „Petronela Apopei-Ignat este o voce distinctă şi puternică, una de o frapantă rectitudine morală”. Prozatorul Milian Oros ne spune despre viitorul număr al revistei „Freamăt” iar poeta Carmena Felicia Băinţan face o scurtă radiografie a activităţii literare din acest an a LSR MM.
În partea a doua a întâlnirii citesc toţi cei prezenţi în număr important, poezie sau proză: Ioan M. Lazar, Raisa M., Maria Focze, Aurelia Oancă, Elena Borcuti, Ioan Romeo Roşiianu, Carmena Băinţan, Milian Oros, Toma Gross Rocneanu, Nicolae Şerban, Ioan Potop, Vasile E. Lupşe, Valentin Tudor Ignat şi subsemnatul. A fost prezentă şi pictoriţa Carmen Coca, care a avut recent două expoziţii iar numărul viitor al revistei „Freamăt” va fi ilustrată cu lucrări din creaţia Domniei sale.
La finalul întâlnirii au fost înmânate diplome a Premiilor „Freamăt”, ediţia I-a şi s-a ascultat muzică şi socializat, vremea de afară făcându-ne veseli şi bucuroşi de o nouă întâlnire scriitoricească.

 Duminică, 23 septembri a.c., invitaţii la cea de a VII-a ediţie a Festivalului-Concurs Naţional de Creaţie Literară „Avangarda XXII” au fost întâmpinaţi, la Bacău (Hotelul „Podu’ cu lanţuri” ) de bacovianul „amurg de toamnă violet”, dar frigul şi capriciile vremii au fost compensate de lumina interioară a poeziei şi, mai ales, de ospitalitatea mereu nedezminţită, a scriitorului Victor Munteanu, preşedintele Fun-daţiei Culturale „Georgeta şi Mircea Cancicov” şi directorul Festivalului.
La buna desfăşurare a evenimentului au contribuit: Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bacău, Parohia „Sfântul Ioan”, Asociaţia Culturală „Familia Lecca (Bucureşti), Centrul de Cultură „George Apostu” şi Inspectoratul Şcolar Judeţean. Parteneri media: „Viaţa băcăuană”, Radio-TV „Trinitas”, „Ziarul de gardă (ediţiade Bacău), „Televi-ziunea Literară”
Printre primii sosiţi, „debarcaţi”, după repartizarea camerelor pe terasa coche-tului hotel, situat la ieşirea din Bacău spre Piatra Neamţ (o locaţie dominată de sime-triile arhitecturii nordice, luminată de roşul garoafelor curgătoare, la care se adaugă păstrăvăria, făbricuţa de bere din incintă, care te face să te simţi puţin... neamţ, şi moara pe apă), sau aflat: Simona Graţia Dima, din partea conducerii USR (Bucureşti), poetul Nichita Danilov (Iaşi), Gellu Dorian (Botoşani - directorul revistei „Hype-rion”), criticul ieşeanm şi directorul Teatrului „Luceafărul” Ioan Holban, poetul Gri-gore Chiper (Chişinău),

Imaginați-vă o halbă de bere, al cărei conținut este dominat de albul spumos, aromat și apetisant, care din prea plinul efervescenței sale dă puțin peste margini, devenind astfel și mai atrăgătoare.
În toată această închipuire încercați să introduceți câteva zeci de oameni, adică tot atâtea entuziasme înșirate pe o diagonală românească a creației trecând prin Maramureș, cu un capăt în Cremona Italiei și altul în Anenii noi ai Moldovei de dincolo de Prut, femei și bărbați, tineri și vârstnici, cu zâmbetele, vorbele și privirile aferente, cu mirări și limpeziri, cu încețoșări și înseninări, cu așteptări și deziluzii, zile și nopți la rând, într-un început de octombrie (3-9 pare-mi-se) luminos ca speranțele lor înnobilate de frumos, adăugați câteva mănăstiri și biserici, un cimitir vesel și un muzeu al suferinței, emblematicele porți maramureșene și țipuriturile horincii în horele vorbelor de duh, nostalgii și năzăriri, nazuri și neînțelesuri, înțeles și subînțeles, acces și interzis, drumuri și popasuri, verdele încins cu arămiu, puteți chiar presăra orice alt ingredient pe care îl credeți necesar a conferi gust mai bun și culori mai frumoase unui amalgam de voioșie liberă și, totuși, controlată.