Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, instituție publică de cultură aflată în coordonarea Consiliului Județean Maramureș, a organizat, în perioada 9-15 septembrie 2019, prima campanie de cercetări arheologice în localitatea Coștiui, punctul „Imaș” sau „Epreș” (comuna Rona de Sus, jud. Maramureș). Finanțarea a fost asigurată de către instituția muzeală, iar din colectivul de cercetare au făcut parte: dr. Marius Ardeleanu-responsabil științific de șantier, Raul Cardoș (ambii de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș), Daria Dabal (Glamorgan Gwent Archaeological Trust, Marea Britanie) și Horațiu Cociș (Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău).
Săpăturile arheologice au fost determinate de semnalarea recentă, în literatura de specialitate, a unei fortificații romane de tip castru roman de marș. Prin realizarea acestor cercetări arheologice s-a urmărit stabilirea stratigrafiei sitului, identificarea unor complexe arheologice şi confirmarea existenţei unui eventual sistem de fortificaţie roman. În acest sens, pe latura nordică, în colțul sud-estic și latura vestică au fost deschise și cercetate patru suprafețe, denumite convențional S.I-S.IV. În urma acestor cercetări putem spune că zona a fost fortificată cu un val de pământ și șanț ce închideau o suprafață rectangulară, puțin trapezoidală, de aproximativ 3,6 ha. Sistemul de construcție al valului și șanțului identificat arheologic, forma și dimensiunile fortificației au analogii directe doar în lumea romană, de unde se cunosc sute de astfel de fortificații.

Joi, 26 septembrie 2019, în ședința ordinară a Consiliului Județean Maramureș care a avut loc la Hotelul Mirage din Vișeu de Sus, consilierii județeni au aprobat proiectul de hotărâre pivind acordarea titlului de „Cetățean de Onoare al Județului Maramureș” academicianului Emil Burzo. Ședința a fost condusă de președintele Gabriel Zetea, alături de care s-au aflat vicepreședinții Ioan Doru Dăncuș și George Moldovan, dar și secretarul Județului, Aurica Todoran.
Grupul de inițitivă care a propus acordarea acestui titlu este compus din reprezentanții ”Gazetei de Maramureș”, respectiv jurnaliștii Dan Pârcălab, Mircea Crișan și Ioana Lucăcel, care au depus o muncă grea dar frumoasă pentru a realiza toată documentația necesară în vederea adoptării acestui proiect. Totodată, cuvinte speciale pentru academicianul Emil Burzo a avut și directorul Bibliotecii Județene ”Petre Dulfu” Baia Mare, consilierul județean Teodor Ardelean. În urmă cu câțiva ani acesta a scris o carte, iar în debutul volumului să găsește un laudațio adresat academicianului Emil Burzo. Cuvinte de laudă au adresat și consilierii județeni Gheorghe Mihai Bârlea și Anton Rohian, aleșii arătând faptul că este o mândrie ca județul Maramureș să aibă ca și cetățeni de onoare doi vicepreședinți ai Academiei Române.
Născut la 30 iulie 1935 și descendent al unor familii de nobili maramureșeni, academician profesor dr. Ing. Emil Burzo a absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca în anul 1958, Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyai în anul 1969 și a obținut titlul de doctor, în cadrul Universității din Timișoara în anul 1970.

În perioada 16-22 august 2019 s-a desfăşurat o nouă campanie de cercetări arheologice în cadrul proiectului ,,O arheologie a muntilor din Maramures”, proiect derulat de către Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare în colaborare cu Institutul de Arheologie ,,Vasile Parvan” din Bucuresti. Din colectivul de cercetare au făcut parte: Marius Ardeleanu şi Dan Pop (Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie), Radu-Alexandru Dragoman, Alexandru Ciornei şi Cătălin Nicolae (Institutul de Arheologie ,,Vasile Parvan” din Bucuresti), voluntar: Raluca Pop.
Menționăm că, în perioada 2012-2018, în Munţii Maramureşului – zona Pasului Prislop (Borşa) au fost identificate, în urma cercetărilor, mai multe staţiuni arheologice: Vârful Ştiol la altitudinea de 1.540 m, Pasul Prislop -pârtia de schi la altitudini cuprinse între 1.395-1.456 m, Poaiana Știol – stâna Ştiol la altitudinea de 1.520 m, la Podul Prelucilor la altitudinea de 1.568 m, Coasta Plaiului – stâna Gropşoare la 1.568 m, Gura Obcinii la 1.475 m altitudine, Tarniţa Sălăşimuri / Sălăşinuri altitudinea de 1.540 m, Dealul Corobaia la 1.230 m, Preluca Căprioarei la altitudinea de 1.601 m şi Valea Ursului sau Izvorul Ursului la 1.380 m. În toate staţiunile menţionate mai sus au fost descoperite exclusiv piese litice (piatră) care au fost confecţionate în cea mai mare parte din silicolit nodular din calcar cu diferite culori, cel mai frecvent fiind silicolitul negricios, dar şi din silex de Prut/Nistru. În lipsa unor piese specifice-directoare, acestea pot fi încadrate cronologic într-o perioadă relativ lungă de timp, în epoca paleolitică şi/sau mezolitică (circa 20.000 – 8000 î.Chr.).

Vicepremierul Republicii Moldova, Andrei Năstase a vizitat standul de produse tradiționale a județului Maramureș, care a fost amenjat la Festivalul Cultural al Românilor de Pretutindeni desfășurat la Strășeni.
Demnitarul moldovean a fost primit cu căldură și ospitalitatea specific maramureșeană de către vicepreședintele Consiliului Județean Maramureș, Ioan Doru Dăncuș, de directorul Muzeului de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Monica Mare, dar și de o delegație a consilierilor județeni maramureșeni prezenți la acest festival cultural.
Vicepremierul moldovean, Andrei Năstase a primit cadou din partea delegației maramureșene un tablou reprezentându-l pe Voievodul Întemeietor al Moldovei, Bogdan I, o creație a artistului ceramist Adrian Bledea. Vizibil emoționat, vicepremierul moldovean a mulțumit delegației maramureșene pentru gestul patriotic și atenția acordată, promițând că va vizita Maramureșul în viitorul apropiat.
Festivalul s-a încheiat cu recitalurile artiștilor maramureșeni, parte componentă a Ansamblului Folcloric Național ”Transilvania” și cu un discurs caracteristic actorului român Florin Piersic.

Văzut iniţial ca un adevărat act intim, momentul creaţiei a ajuns unul care dă dependenţă acum, se face-n văzul lumii, reţelele sociale fiind cele care preiau suferinţa de altădată a hârtiei, cea despre care se spune mereu că suportă multe, prea multe aş întări.
Spaţiul public literar este realmente bombardat astăzi de părerile unor autointitulaţi lideri de grup, te miri cine emiţând păreri şi dând sfaturi şi îndrumări celor încă neiniţiaţi.
Oricine are câţiva bani în buzunar îşi adună numele pe coperta unei cărţi, tirajele volumelor sunt aproape confidenţiale şi ne trezim faţă-n faţă cu autori obscuri, dar împăunaţi, cu CV-uri pompoase şi premii cu duiumul, obţinute pe la manifestări de gaşcă, în care unii îi gratulează pe alţii, apoi schimbă rolurile între ei.
Ei bine, într-un asemenea context iniţiativa confraţilor Ciprian Chirvasiu, Dan Ioan Marta şi Cornel Octavian Rodeanu sună promiţător, iar naşterea acestei antologii nu face decât să întărească speranţa şi faptul că eu personal investesc cu încredere proiectul la naşterea căruia am luat parte, în data de 3 februarie 2018.

Ședința de îndată a Consiliului Județean Maramureș stabilită pentru joi, 5 septembrie 2019 a început cu un moment frumos și extrem de important pentru administrația din Maramureș, respectiv lansarea volumului ”Arta din România”, o lucrare impresionantă editată de către Academia Română și sprijinită financiar și de către instituția județeană.
Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, alături de care s-au aflat vicepreședinții Ioan Doru Dăncuș și George Moldovan, dar și secretarul județului, Aurica Todoran, a subliniat faptul că includerea în cadrul istoriei artei din România a Școlii de Pictură Băimărene reprezintă un punct de cotitură pentru istoria județului Maramureș.
”Pe lângă această instituție extraordinară a României, Academia Română, în partea de debut se vorbeste despre o instituție care este coautoare la acest volum impresionat care va rămâne în istoria țării noastre, respectiv Consiliul Județean Maramureș.

Primăria și Consiliul Local Asuaju de Sus, în colaborare cu instituția Consiliului Județean Maramureș au  organizat,  în intervalul 7 – 8 septembrie 2019, tradiționalul ”Târg al Cepelor”, în cadrul ”Festivalul Interjudețean al Cântecului, Dansului și Portului Popular Codrenesc”, ediția XLIX.
    Programul manifestărilor a debutat încă din seara zilei de sâmbătă când, la ora 20.00, pe scenă a urcat formația Talisman, care a oferit un recital extraordinar tuturor celor prezenți. Cu începere de la ora 23.00, toți cei prezenți au fost invitați să participe la discotecă în aer liber. Acțiunile celei de-a doua zi au început la ora 10.00, cu spectacolul oferit de  formații de amatori din județele Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc la ora 12.00, iar alături de edilul Vasile Boitor s-au aflat președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Dragoș Titea, secretarul de stat în Ministerul Tineretului și Sportului, Cosmin Butuza, deputații de Maramureș, Călin Matei și Sorin Bota, vicepreședintele Ioan Doru Dăncuș, subprefectul de Maramureș, Alexandru Cosma, primarul comunei Recea, Octavian Pavel, primarul din Băița de sub Munte, Aurel Dumuța, primarul comunei Ariniș, Gheorghe Mureșan, Dorin Mitre, primarul din Bicaz,  consilierii județeni Liliana Moga și Ioan Buda, dar și fostul consilier județean, Cristian Anghel, Ștefan Mariș, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii ”Liviu Borlan”.

Duminica trecută, onceștenii au îmbrăcat straiele de sărbătoare pentru a marca Ziua Comunei Oncești, respectiv a doua ediție a Zilei Dacilor Liberi. Evenimentul a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Oncești, cu sprijinul financiar și logistic al Consiliului Județean Maramureș.
    Ziua a debutat cu săvârșirea slujbei religioase la Biserica Ortodoxă din comuna Oncești, apoi onceștenii și invitații lor s-au reunit la sfințirea troiței închinate eroilor căzuți în primul și al doilea Război Mondial. După acest moment, onceștenii în costume tradiționale împreună au pornit în căruțe trase de cai și cu multă voie bună, în alai, spre scena din centrul comunei.
    Executivul Consiliului Județean Maramureș a fost reprezentat de vicepreședintele Ioan Doru Dăncuș, care a felicitat administrația comunei Oncești pentru activitatea de până acum și pentru organizarea evenimentului ”Ziua Dacilor Liberi”. Primarului Matei Godja i s-a transmis multă putere de muncă, dorindu-i să continue proiectele și planurile începute pentru dezvoltarea comunei.

Sâmbătă 24 și duminică 25 august 2019, în comuna Săcălășeni a avut loc cea de-a XII-a ediție a Festivalului ”Tradiții Chiorene”. Evenimentul a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Săcălășeni împreună cu Asociația ”Cireșarii din Coruia” și în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș.
În prima zi a evenimentului, atât comunitatea locală cât și invitații au participat la un festival ecvestru, care s-a desfășurat la baza sportivă din Săcălășeni și s-a încheiat cu un spectacol folcloric oferit de artiști locali de toate vârstele. Pe terenul de fotbal din Coruia au fost organizate meciuri de oină între echipele locale C.S. Dinamic – Coruia, A.S. Voința – Coruia și echipele invitate Școala Gimnazială ”George Coșbuc” – Medieșul Aurit, Școala Gimnazială Remetea Chioarului, A.S. Măgura – Coaș. Activitățile sportive s-au încheiat cu un meci amical de fotbal disputat între echipa gazdelor și echipa musafirilor.
Duminică, sărbătoarea a debutat cu săvârșirea slujbei religioase la Biserica “Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Săcălășeni, apoi localnicii și invitații s-au încolonat într-o impresionantă paradă a portului popular.

În perioada 10 – 11 august 2019, Primăria și Consiliul Local Repedea, împreună cu Căminul Cultural Repedea și Asociația Națională a Huțulilor din Ucraina ”Huțulscina”, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș au organizat cea de a III-a ediție a Festivalului Internațional de Etnografie și Folclor ”Huțulii”.
Evenimentul a debutat sâmbătă, cu simpozionul internațional ”Etnografia în ținutul huțulilor”, care s-a desfășurat la Pensiunea Roxana din Valea Vișeului. Gazdele simpozionului au fost Vasile Popovici, președinte al Fundației Ucrainenilor Huțuli din România și Maria Papariga, profesor la Școala Gimnazială Valea Vișeului. La această activitate au participat Iaroslava Kaciuc, director general al Muzeului Național de Etnografie din Kolomyia, Olexandr Maslyanyk, redactor șef la revista ”Hrajda”, Paul Romaniuc, profesor doctor în filologie, Dmetro Stefliuk, președintele Asociației Naționale ,,Hutulsina", Ivan Skindiuk, Președintele Consiliului Raional Verxivina, Regiunea Ivano Frankivsk, alături de ale personalități din domeniul culturii, din România și din Ucraina.