Marți, 11 martie, a avut loc cea de-a doua întâlnire a factorilor interesați din județul Maramureș în cadrul proiectului OpenRegioCulture - „Co-crearea unui climat de accesibilitate la resursele culturale pentru persoanele cu nevoi speciale”, implementat de Consiliul Județean Maramureș, în calitate de partener. Liderul de parteneriat este Regiunea Malopolska din Polonia, iar partenerii sunt Institutul de Cultură Malopolska din Cracovia (Polonia), Județul Maramureș (România), Județul Hajdu-Bihar (Ungaria), Regiunea Sterea Ellada (Grecia), Colectivitatea Corsica (Franța), Regiunea Zuid-Limburg (Regatul Țărilor de Jos), Regiunea de planificare Riga (Letonia), Regiunea Culturală Frankfurt Rhein Main (Germania), precum și Centrul de politici KMOP (Belgia).
Agenda acestei întâlniri a cuprins prezentarea stadiului implementării proiectului, inclusiv rezultatele sondajului „Îmbunătățirea accesibilității persoanelor cu nevoi variate la medii culturale din Maramureș”, prezentarea instrumentului de politică al proiectului, prezentări de bune practici privind accesibilitatea arhitecturală, digitală și în domeniul comunicării și informării, diseminate în cadrul celei de-a doua întâlniri interregionale care a avut loc la Debrecen, exemple de bune practici privind componenta de co-creare, precum și propuneri privind agenda întâlnirii interregionale care va fi găzduită de județul Maramureș în luna iunie.

Ieri a împlinit niște ani frumoși poetul, jurnalistul și criticul Dragos Gelu!
Am bucuria trăirii și conlucrării timp de aproape trei decenii, el fiind unul dintre cei mai statornici colaboratori ai Revistei eCreator și al ziarelor mele, „Necenzurat” și „ȘtiriMM”.
Împreună am realizat multe, lângă mine a performat ca ziarist și s-a șlefuit ca și comentator critic.
Am străbătut vremuri și timpi, cu bune și rele!
Tot cu bune și rele ne-am (în)semnat trecerea printre oameni și fapte.
La mulți ani, prietene!

S-a născut pe 22 februarie 1967, în localitatea Lucăcești, comuna Mireșu Mare, județul Maramureș.
Este profesor pentru învățământ primar la Școala Gimnazială Mireșu Mare.  

N-am dorit să treacă 2024 fără să consemnez apariția  antologiei „Literele toamnei noastre”, editura „eCreator” Baia Mare, colecția „Antologica”, 2024.
Antologia „Literele toamnei noastre” propusă de către scriitorul, antalogatorul și editorul Ioan Romeo Roșiianu, ilustrată cu lucrări deosebite  ale pictoriței Carmen Mihaela Coca este deja arhicunoscută, atât prin design, concepția grafică, format și valoarea intrinsecă a materialelor publicate. În această antologie de toamnă semnează un număr de patruzeci și doi de autori.
Ca de fiecare dată, pentru a nu stârni orgolii (scriitorii au acest defect!) sau motive de nemulțumire, editorul  Ioan Romeo Roșiianu i-a așezat în ordine alfabetică, ca-n catalogul electronic al clasei de elevi și bine a făcut.
Poetul Gheorghe Apetroae își îndeamnă iubita: „Să vii, eu, cu cerneala sidefie a iubirii tale,/ din călimara vieții mele, am ținut să-ți scriu/ pe jumătatea inimii ce-am despicat-o stea/ cu har, să-mi cazi, în sângele de-atunci, să vii...!”.
Poeta Rodica Ioana Bândilă suferă din dragoste: „Agonie și extaz, moarte și-nviere,/ Am renăscut din propria durere,/ să clădim un nou început/ din propriul sfârșit,/ din propriul trecut”.

         În data de 12 decembrie 2024, o delegație a Consiliului Județean Maramureș a participat la prezentarea solemnă a titlului de ”Tezaur  uman viu”, acordat de Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al României violonistului virtuoz Ion Shiman, pentru contribuția lui în conservarea patrimoniului cultural intangibil., la invitația Comunității Teritoriale Solotvino.
    La eveniment au participat consilierii județeni Vlad Duruș, Adrian Vlad și Pop Călin însoțiți de un reprezentant al  Serviciului Diasporă și Relații Internaționale, pentru a prezenta mesajul de felicitare și placheta cu distincția de excelență oferită domnului Ion Shiman, un adevărat ambasador al folclorului maramureșean în regiunea Transcarpatia, Ucraina și în alte țări din Europa.
      Ceremonia de prezentare a titlului de Tezaur uman viu a avut loc în sala de festivități a Casei de cultură din Biserica Albă, reabilitată de curând, în prezența ES Alexandru Victor Micula - Ambasadorul României la Kiev, d-lui Grațian Pârvu – Consulul României la Solotvino, d-lui dr. Virgil Ștefan Nițulescu - președintele Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, d-nei lector dr. Natalia Lazăr - membră în Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reprezentanților Administrației Militare de Stat a regiunii Transcarpatia și ai raionului Tiachiv, precum și a primarului comunei Solotvino, dl Vasile Iovdii.

Doar câteva zile ne mai despart de debutul evenimentului „Crăciun în Satu' de pe Deal”, care anul acesta se va desfășura sub egida celei de-a XVI-a ediții a îndrăgitului „Crăciun în Maramureș”.

În perioada 16-20 decembrie, preșcolarii și școlarii care vesteau în mod tradițional Nașterea Domnului la sediile instituțiilor locale vor colinda la case simbolice din Muzeul Satului, unde gazde vor fi următoarele instituții: Consiliul Județean Maramureș, Primăria Municipiului Baia Mare, Instituția Prefectului - Județul Maramureș, Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului, Spitalul de Pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Rușdea" Baia Mare, Tribunalul Maramureș, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Baroul Maramureş, Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Gheorghe Pop de Băsești" al Județului Maramureș, Inspectoratul de Jandarmi Județean "Pintea Viteazul" Maramureș, Ansamblul Folcloric Național "Transilvania", Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale "Liviu Borlan" Maramureș, Organizaţia de Management al Destinației Maramureș și Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială – ASSOC Baia Mare.

În 31 octombrie a avut loc o ultimă acțiune din proiectul ”Diversitate prin tradiție”
al Asociației Esperando, finanțat în cadrul Programului pentru finanțarea nerambursabilă din
bugetul județean a programelor, proiectelor și acțiunilor în domeniul cultură.
Persoanele cu dizabilități implicate în activitățile proiectului au primit câte un pachet cu
produse care să le stimuleze să își continue activitatea artistică: acuarele și obiecte de pictat, dar și
câte un tricou personalizat.

     Uniunea Editorilor din Republica Moldova este îngrijorată de consecințele imixtiunilor străine în alegerile prezidențiale și referendumul constituțional. Credem că doar alegerile libere și corecte, cu respectarea pluralismului, pot asigura un viitor prosper, alături de națiunile civilizate. Valorile umaniste, cărțile, cultura și educația arată că intelectul prevalează în fața forței brute.
     Societatea noastră își aliniază standardele la țările dezvoltate, căutând să-și depășească trecutul totalitar. Rusia, investind resurse considerabile, exploatează slăbiciunile unei democrații în formare, pentru a-și impune favoriții în funcții publice și pentru a devia ascensiunea europeană a statului nostru.
     Noi optăm pentru rațiune, umanism, civilizație și libertate, susținând progresul și alinierea cu valorile lumii civilizate.
     Ne declarăm adeziunea pentru Maia Sandu, candidatul pe care îl susține întreaga lume liberă și prosperă.

O carte despre cum să faci văzut nevăzutul este cea pe care ne-o propune dr. Gheorghe Mitrofan, un om ce a făcut dintr-un serviciu o misiune de onoare și viață.
Un amestec inedit de jurnal și (re)evocări a ascuns într-o consistentă carte despre lumea televiziunii românești, o poveste ce-a început pentru el încă din data de 1 aprilie 1961.
N-a fost, nu este și nu va fi o farsă istorică acest adevăr cioplit meșteșugit pe albul unei hârtii ce-i rămâne datoare confesării.
E ca un balerin ce merge pe vârfuri Gheorghe Mitrofan, unul ce se teme cumva să nu tulbure liniștea lemnului ce-a nemurit greutăți, poveri și amintiri.
La vârsta de 30 de ani deja scria o istorie tehnică pentru TVR, iar tânărul rebel și visător a fost cel care-a inovat titratea cu caracter transparent sau peliculă transparentă, premieră mondială altfel.
Ca om care a trăit aproape trei decenii în studiourile de televiziune, ca reporter, redactor, realizator sau moderator știu mirarea vederii la televizor, reținerea uimirii între ce se vede de acasă din fotoliu și ce meșteresc tehnicienii de platou și nu numai.

Ioan Romeo Roşiianu trece de la condiţia epistolarului voit suprem la cea de sacerdot (hierofant) şi zămisleşte litanii  (“Litanii pentru sufletul gol”  şi “Litanii pentru inima surdă”)  şi  autopsiază  inima surdă, pentru a-i înţelege tristeţea (melancolia) ca stare existenţială.
Ioan Romeo Roşiianu a fost zămislit într-o zodie complicată, în care insatisfacţiile sau satisfacţiile întârziate l-au îmbolnăvit grav cu tristeţe aproape iremediabilă ṣi pe care şi-o camuflează mai mereu în exuberanţă şi-n veselie de moment.
Viaţa (nepotrivită sau potrivită) pe care-o trăieṣte cu felul său de a fi, îl determină pe Ioan Romeo Roṣiianu, asemenea lui Socrate, să-ṣi bea pȃnă la fund paharul amărăciunii ṣi pentru asta are-n dotare pocalul pe care după golire, îl umple cu vorbe ṣi nu cu vinul euharistic, miruind în felul lui pe cei care-i apreciază poezia.
Nu este “Poetul morţii” ṣi de aceea Ioan Romeo Roṣiianu este preţuit pentru esenţa poeziei sale pȃnă ṣi de luntraṣul Charon, care uimit de litaniile sale îi refuză bănuţul ṣi trecerea peste Styx.

         Litaniile-poem din cartea lui Ioan Romeo Roşiianu, LITANII PENTRU INIMA SURDĂ, pot da imaginea unor referințe poetice excelente pe marginea trăirilor şi frământărilor sale sufleteşti ṣi intelectuale, a litigiilor sale cerebrale, însă fondul lor rămâne unul unic şi adânc, lăsând să se întrevadă o mare coerență artistică, dedusă dintr-o experiență bogată şi nemijlocită cu faptele de trăire ṣi simțire, sau de imaginație, al căror aspect divers, nu ne poate înşela asupra acelor linii de mare forță intelectuală care traversează subtextul cărții, unindu-i înțelesurile şi făcând-o superior delectabilă.
        Am spus şi cu altă ocazie faptul că Ioan Romeo Roşiianu a fost şi a rămas un poet în inima şi-n simțirea căruia totul prinde nuanță liturgică căpătând un pronunțat iz de sfântă împărtăşanie, armonizăndu-se perfect cu trăirile şi simțirile sale interne, cu dorurile şi ofurile sale atât de felurite în care, pe prim plan se află moşii şi strămoşii săi, în primul rând părinții, tata şi mama, din care descinde direct.