De ce considerau oamenii canibalismul benefic pentru sănătate? Răspunsul oferă o privire în cele mai nebunești cotloane ale istoriei europene, într-o perioadă în care aceștia erau obsedați de mumiile egiptene.
Impulsionate mai întâi de credința că rămășițele umane măcinate puteau vindeca orice, de la ciuma bubonică la o durere de cap, și apoi de ideile macabre pe care oamenii din epoca victoriană le aveau despre distracția de după cină, cadavrele bandajate ale egiptenilor antici au fost subiectul fascinației din Evul Mediu până în secolul al XIX-lea.
Credința că mumiile ar putea vindeca bolile i-a determinat pe oameni, timp de secole, să ingereze ceva cu un gust îngrozitor. Mumia, produsul creat din cadavre mumificate, a fost o substanță medicinală consumată timp de secole de bogați și săraci, disponibilă în farmacii și creată din rămășițele unor mumii aduse din mormintele egiptene în Europa.

O echipă de cercetători de la Sony Computer Science Laboratories din Franța a explorat motivul pentru care a crescut dezinformarea în pandemie.
În lucrarea lor, publicată în revista Nature Human Behavior, Pietro Gravino, Giulio Prevedello, Martina Galletti și Vittorio Loretom au analizat cererea și oferta de știri despre COVID-19 în timpul pandemiei și au comparat modul în care au răspuns instituțiile de presă.
Una dintre cele mai remarcabile trăsături este amploarea pe care a avut-o dezinformarea în pandemie, atribuită nu doar virusului și persoanelor care au fost infectate, ci și modului în care a răspuns la amenințare comunitatea medicală.

Fiecare câine este diferit și, în funcție de rasă, mărime, vârstă și starea de sănătate, cerințele sale nutriționale pot varia.
Dar cât de des? Un studiu recent a evaluat peste 10.000 de câini oferă unele indicii referitoare la legătură aparentă dintre frecvența mâncării și sănătatea animalelor. Potrivit acestui studiu, câinii adulți care sunt hrăniți o singură dată pe zi obțin un punctaj mai bun la evaluările privind sănătatea, prin comparație cu cei care sunt hrăniți mai des, arată Science Alert.
„Prin raportare la gen, vârstă, rasă și alți factori de confuzie, am descoperit că acei câini care sunt hrăniți o dată pe zi punctau un scor scăzut pe o scară a disfuncțiilor cognitive, dar aveau și șanse mai mici de a dezvolta tulburări gastrointestinale, dentare, ortopedice, urinare, ale ficatului sau pancreasului”, spune unul dintre autorii studiului, Emily Bray de la Universitatea din Arizona.

Ministrul Culturii Lucian Romașcanu anunță o anchetă internă la Teatrul Național București după distribuirea neautorizată în sala Studio a unei publicații.
„În urma celor sesizate public privind distribuirea unui ziar la sala Studio a TNB, conducerea ne-a informat că mâine va dispune o anchetă internă și va depune plângere la poliție pentru distribuție neautorizată de materiale în incinta TNB.
Nimeni din conducere nu a fost informat despre acest demers extrem de grav.

„O publicație naționalistă, revanșardă, rasistă și antieuropeană”

„Nu putem tolera ca o instituție-simbol de cultură a României (și nicio instituție a Ministerului Culturii) să devină spațiul de propagare a unor materiale private, indiferent de conținutul lor, cu atât mai mult a unor materiale care ar putea face propagandă unor interese străine României”, a transmis Ministrul Culturii, citat de Mediafax.

Miliardarii ruși de top au pierdut peste 80 de miliarde de dolari din avere în ultimele săptămâni, și pierderile se vor amplifica, pe măsură ce sancțiunile și confiscările încep să se facă simțite.
Turbulențele economice legate de invazia președintelui Vladimir Putin în Ucraina au șters aproximativ o treime din averea celor mai bogați 20 de miliardari din Rusia în ultimele săptămâni, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Impactul sancțiunilor asupra oligarhilor, împreună cu prăbușirea rublei și a economiei rusești și cu indignarea globală cu privire la Ucraina, au adus rapid sfârșitul unei ere pentru o întreagă elită rusă din întreaga lume.
Două superiahturi au fost deja confiscate în ultima zi – Dilbal al lui Alisher Usmanov și Amore Velo al lui Igor Sechin. Miniștrii britanici cer confiscarea proprietăților rusești din Marea Britanie și a fost creat un nou grup operativ global pentru a vâna și confisca bunurile rușilor sancționați, scrie CNBC.

Invazia Ucrainei de către Rusia a amplificat presiunea pentru sancțiuni economice mai dure asupra Moscovei.
Keir Starmer, liderul Partidului Laburist din Marea Britanie, a fost printre cei mulți care au cerut ca Moscova să fie exclusă din rețeaua Swift (principala rețea internațională de plăți din lume) cu scopul de a afecta comerțul rusesc.

Ce este rețeaua Swift?

Rețeaua Swift (Societatea pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale) este principalul sistem de mesagerie securizat pe care băncile îl folosesc pentru a efectua plăți transfrontaliere rapide și sigure, permițând comerțului internațional să se desfășoare fără probleme.
A devenit principalul mecanism de finanțare a comerțului internațional. În 2020, aproximativ 38 de milioane de tranzacții au fost efectuate în fiecare zi prin platforma Swift, facilitând tranzacții în valoare de trilioane de dolari, notează The Guardian.

Focul grecesc a fost o armă incendiară inventată de Imperiul Bizantin în secolul al VII-lea e.n. Arma le-a oferit bizantinilor un avantaj tehnologic în timpul luptelor navale și terestre.
Informațiile care există în prezent despre focul grecesc provin din referințe din manualele militare bizantine și dintr-o serie de surse istorice secundare și cronicari contemporani ai perioadei.
Toate aceste surse se refereau la substanța care provoca incendiul ca „foc de mare”, „foc roman”, „foc lichid”, „foc lipicios” sau „foc fabricat”, care nu putea fi stins de apă, unele surse sugerând că apa a intensificat flăcările, potrivit Heritage Daily.
Armele incendiare și cu flăcări au fost folosite în războaie încă din secolul al IX-lea î.e.n. și se bazau pe substanțe combustibile precum sulf, petrol și amestecuri pe bază de bitum.

Care sunt cele mai importante valori pentru cetăţenii lumii dincolo de familie? Pentru români contează munca mai mult decât prietenii, distracţia sau religia.
Un studiu realizat în 94 de ţări a încercat să afle care sunt cele mai importante valori pentru oamenii din întreaga lume, fiind listate şase variante – familia, munca, prietenii, timpul liber (distracţia), politica şi religia.
Rezultatele citate de Visual Capitalist arată că cetăţenii din 93 de ţări au optat pe primul loc pentru familie, singura excepţie fiind Indonezia, unde alegerea principală a fost religia, scrie ZF.
Indonezia este o ţară preponderent musulmană, este chiar statul cu cel mai mulţi musulmani din lume, circa 87% dintr-un total de 265 de milioane de oameni. În celelalte state musulmane, religia a venit de regulă pe locul doi după familie.

În timp ce fricile precum cea de înălţime, de şerpi şi de păianjeni sunt frecvente, mai mult de unul din zece oameni se teme de ceva mai neobişnuit, cum ar fi numerele, copacii sau buricul. Britanicii şi-au dezvăluit cele mai ciudate temeri, pe listă figurând nasturii, baloanele şi culoarea galben.
Cercetătorii au intervievat 2.000 de adulţi pentru a dezvălui amestecul eclectic de fobii al naţiunii, printre care se numără trypophobia – frica de găuri mici – şi nlaiguphobia – frica de deschizători de conserve.
Nomofobia – teama de a rămâne fără telefonul mobil – este, de asemenea, o fobie „populară”, la fel ca şi arachibutirofobia – teama de untul de arahide care se lipeşte de cerul gurii, potrivit Mirrors.
Înălţimea, păianjenii, şerpii şi spaţiile închise sunt în fruntea listei celor mai frecvente temeri, alături de dentişti, fantome şi întuneric.

De asemenea, a reieşit că 77% dintre adulţi au o fobie de ceva, 15% dintre ei recunoscând că au ceea ce ar putea fi considerată o frică neobişnuită.

La 5 noiembrie 1880 s-a născut scriitorul Mihail Sadoveanu, povestitor, nuvelist, romancier, om politic (m. 19 octombrie 1961).
Mihail Sadoveanu a fost membru corespondent al Academiei Române din 26 mai 1916, membru titular din 1 iunie 1921 şi membru titular activ din 12 august 1948.
Cunoscut mai degrabă ca un ilustru scriitor decât ca om politic, Mihail Sadoveanu a lăsat posterităţii o operă care se întinde pe o jumătate de secol, având „amploarea unei întregi literaturi”. Raportat la curentele literare, Mihail Sadoveanu a fost caracterizat de critica literară drept un realist cu viziune romantică şi un romantic care aduce detalii ca un realist, un contemplativ.