Camerele de supraveghere sunt ”cartoful fierbinte” al regulamentului GDPR privind protecția datelor personale, care se va aplica în România și în restul Uniunii Europene începând din 25 mai. Experții arată că există mai multe condiții legate de amplasarea camerelor video. De asemenea, aceștia spun că inclusiv persoanele fizice autorizate trebuie să se supună noului regulament, iar singurele care nu trebuie să îl adopte sunt instanțele și instituțiile din domeniul securității naționale, care au alte legi după care funcționează.

Imaginile video sunt date personale

”Supravegherea video – sunt peste 550 de milioane de camere de supraveghere în lume. Constituie imaginile video, oriunde ar fi ele plasate, date personale? Cu siguranță. Pentru că pot conduce la identificarea noastră, că suntem într-un anumit loc și facem o anumită operațiune.
Dacă acestea sunt prost folosite, dacă nu avem acordul celor care lucrează într-un anumit perimetru sau dacă există victime, acestea nu pot fi amplasate”, a declarat consultantul Radu Crahmaliuc, în cadrul unui eveniment ținut de către Axis Communications.

Românii ar putea să plătească amenzile la jumătate, în termen de 15 zile, în loc de 48 de ore. Deputatul PSD Ionela Dobrică a depus, pe 24 aprilie, o iniţiativă legislativă care prevede modificarea termenului legal până la care contravenientul poate achita amenda contravenţională.
În prezent, cel care săvârşeşte o abatere contravenţională şi este sancţionat cu amendă poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, în termen de 48 de ore. Prin noua propunere legislativă acest termen ar putea fi prelungit până la 15 zile. “Există foarte multe beneficii ale unei astfel de modificări legislative. Cele mai importante dintre acestea vizează creşterea încasărilor la buget şi degrevarea instanţelor de judecată de cauzele care au ca obiect contestaţia împotriva sancţiunilor contravenţionale”, a declarat iniţiatoarea acestui proiect.
Ionela Dobrică susţine că în acest fel vor creşte încasările la bugetele locale.

La ghișeul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Maramureș s-a prezentat, conform programării electronice, cetățeanul F.V.D., pentru înmatricularea unei autoutilitare, marca IVECO - Fiat.  La preluarea documentelor, agentul șef adjunct de poliție G.D. a avut suspiciuni cu privire la autenticitatea unor ștampile de pe documentele depuse. El nu a dat curs solicitării de înmatriculare și l-a anunțat pe șeful serviciului.
          ”La verificarea documentelor s-a constatat că autoutilitara a fost achiziționată de către cetățeanul care s-a prezentat la ghișeu, printr-un contract de înstrăinare-dobândire, de la o persoană domiciliată în orașul Borșa. Acesta a dobândit autoutilitara din Italia, conform unui contract de vânzare-cumpărare aferent. La verificarea operativă efectuată de către șeful de serviciu și agentul de la ghișeu a reieșit că autoutilitara nu este înregistrată în evidențele fiscale ale unităților administrativ teritoriale Dragomirești și Borșa. De asemenea, amprenta ștampilei de pe fișa de înmatriculare ce reprezintă viza Primăriei Dragomirești, respectiv amprenta ștampilei de pe contractul de înstrăinare-dobândire de la Primăria Borșa prezentau urme de falsificare”, a spus subprefectul Alexandru Cosma.

Elena Udrea nu poate fi extrădată, grație statutului de refugiat politic în Costa Rica, pentru că simpla depunere a unei cereri de recunoaștere a statutului de refugiat politic încetează procesul de extrădare în cazul respecttivei persoane.
„Depunerea unei cereri de recunoaștere a statutului de refugiat sau de azil politic suspendă imediat implementarea procesului de extrădare a străinului, până când procedura este completă printr-o decizie finală. Dobândirea statutului de refugiat sau a azililui politic încetează imediat procedurile de extrădare a refugiatului”, potrivit immigrationservicescr.com.
Astfel, chiar dacă Elena Udrea doar a depus o cerere de obținere a statului de refugiat politic, statul român nu poate cere extrădarea acesteia, până când autoritățile din Costa Rica nu vor soluția cererea depusă de fostul ministru al Turismului.

Legile justiției au trecut de Parlament. Luni, pachetul legislativ a trecut de Senat, după ce săptămâna trecută, legile au trecut de Camera Deputaţilor. Opoziția a anunțat deja că va contesta din nou legile la Curtea Constituțională.

Care sunt principalele modificări aduse legilor justiției

Legea 303/2004 a fost modificată în sensul că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari. Legea prevedea că preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, tot la Legea 303/2004, a fost eliminată implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de magistraţi pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.

Dreptul de proprietate asupra Casei Tineretului din Baia Mare a fost câștigat în instanță de Consiliul Județean Maramureș. Astfel, procedurile de intrare în posesia clădirilor aflate în paragină au fost demarate, iar Fundația Județeană pentru Tineret Maramureș va preda imobilul în cel mai scurt timp.
Potrivit Sentinței Civile nr. 1744, din 21 iunie 2017 emisă de Tribunalul Maramureș și a Deciziei Curții de Apel Cluj nr. 6689 din 15 decembrie 2017, Hotărârea Consiliului Județean Maramureș nr. 80/23 mai 2013 își menține legalitatea. Prin urmare, șeful administrației județene, Gabriel Zetea a dispus constituirea unei comisii de preluare – predare a imobilului Casa Tineretului. În acest sens, în cursul zilei de marți, 20 martie 2018, membrii comisiei s-au deplasat la fața locului și au demarat procedurile specifice pentru preluarea în patrimoniul județean a aceastei clădiri care, până recent, s-a aflat în administrarea Fundației Județene pentru Tineret Maramureș.

Prefectul Vasile Moldovan a participat în București, la un forum dedicat gestionării situațiilor de urgență în care au fost prezentate echipamente și soluții de intervenție la producerea unor situații de urgență.  Reprezentantul Guvernului în teritoriu a spus: ”Forumul s-a desfășurat la Palatul Parlamentului - Camera Deputaților, unde au fost prezenți prefecții din teritoriu. Ne-au fost prezentate de către firme specializate în domeniu soluții inteligente, ca exemple de bună practică între sectorul public și cel privat, echipamente și metode de lucru la producerea unor situații de urgență sau dezastre (calamități naturale) ”.
    În domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor au fost vizualizate echipamente de voce și date securizate, în toate zonele de acoperire, pentru transmiterea rapidă a informațiilor, echipamente de alarmare complexe, inclusiv portabile, respectiv de comunicații în mediu ambiental zgomotos sau cu infrastructură de securitate critică, specifică intervențiilor la frontieră sau în caz de inundații. Aceste sisteme de voce și date au fost concepute pentru a asigura protecția activelor și siguranța vieții sălbatice.

Magistraţii Tribunalului Cluj au respins vineri cererea de ordonanţă preşedinţială, din partea controversatului afacerist politician Liviu Alexa, care cerea obligarea lui Daniel Metz, managerul firmei multinaţionale NTT DATA, la a se abţine în a-l critica public. Anterior Alexa îi ceruse explicaţii magnatului pentru că şi-a permis să finanţeze un post de radio fără să-i ceară permisiunea.

Minuta Tribunalului Cluj

Admite în parte apelul declarat de Daniel Metz împotriva Ordonanţei preşedinţiale din dosarul Judecătoriei Cluj Napoca, pe care o schimbă în parte şi în consecinţă
Respinge cererea de ordonanţă preşedinţială formulată şi precizată de către reclamantul Alexa Liviu Doru Alin în contradictoriu cu pârâtul Daniel Metz. Decizia este definitivă.
Alexa i-a cerut explicaţii toamna trecută lui Daniel Metz, pentru intrarea pe piaţa media, prin înscrierea la competiţia pentru o frecvenţă radio, la care aspira şi el. Imediat managerul NTT DATA a relatat presei episodul, într-o conferinţă publică, declarând că nu înţelege să cedeze ameninţărilor.

Domnul deputat Adrian Todoran s-a sesizat cu privire la achiziționarea unui mijloc de transport de către Primăria Repedea. El s-a adresat, la începutul acestei luni, Instituției Prefectului-Județul Maramureș și a reclamat situația prefectului Vasile Moldovan, cu solicitarea de a verifica legalitatea actelor întocmite, modul netransparent de achiziționare al autovehiculului și dispunerea de măsuri legale, inclusiv de urmărire penală. A atașat la sesizare Hotărârea nr. 25 din 28 aprilie 2017 a Consiliului Local Repedea, respectiv Proiectul de Hotărâre nr. 25 din 28 aprilie 2017, poza cu autoturismul Dacia Duster și extrase din legislație referitoare la atribuțiile primarului, respectiv al prefectului.
Primește răspuns la sesizare, dar nemulțumit procedează în stilul caracteristic, cu acuze și atacuri mediatice, inclusiv de a solicita Ministrului Afacerilor Interne sancționarea prefectului de Maramureș. Nu ne îndoim că o va face, la fel cum a afirmat că hotărârea de consiliu este falsificată și semnată de primarul și secretarul comunei. La fel cum a făcut referire la o haină politică, la spălarea pe mâini, la fel cum a afirmat că instituția care veghează la aplicarea corectă a legii i-a răspuns că nu e de competența sa.  

Polițiștii rutieri nu vor mai putea folosi radarul fix sau mobil din mașini neinscripționate și fără să poarte uniformă; Senatul a adoptat, miercuri, proiectul de lege inițiat de PNL, cu 92 de voturi pentru și un vot împotrivă. Proiectul merge la Camera Deputaților, for decizional în acest caz.
Inițiatorul afirma în expunerea de motive că inițiativa sa a venit în urma constatării că există o practică, care a început să apară în ultimul an, cu precădere, prin care polițiștii de la Poliția Rutieră folosesc mașini neinscripționate, folosesc aparatul radar de tip pistol fără a fi în uniformă, cu alte cuvinte, cu intenția clară de a nu fi depistați în trafic de către conducătorii auto.
Potrivit inițiativei legislative, dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehiculele care sunt inscripționate cu însemnele distinctive ale poliției rutiere, iar dispozitivele mobile tip pistol pot fi folosite la maxim 10 metri de un autovehicul al Poliției. În plus, se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule fără însemne distinctive sau de polițiști care nu poartă uniformă.