HARTA INFLUENŢEI ÎN EUROPA. România, periferia şi urgenţa naţională: „Avem nevoie de 5.000 de superfuncţionari europeni şi 25.000 de experţi acasă”
Deşi e a şaptea ţară ca număr de locuitori din UE, România rămâne codaşă la numărul de funcţii de conducere în instituţiile europene, arată o centralizare realizată de Bruegel, un think-tank economic din Belgia. Doar şase state membre au o performanţă mai proastă la acest capitol, însă sunt de 3,7 până la 15 ori (chiar 37 de ori, dacă ne referim şi la Luxemburg) mai mici decât ţara noastră. Aceasta înseamnă că mergem după indicaţiile altor ţări, în special ale Germaniei şi Marii Britanii, două ţări care, în ciuda contextului economic din Europa sau a valului de euroscepticism creat de criza economică, au ştiut să îşi promoveze cât mai mulţi cetăţeni în funcţii importante în UE. Gândul vă prezintă, în continuare, o analiză a uneia dintre cele mai mari probleme naţionale ale României, însoţită cu explicaţiile unor experţi români de la Bruxelles: Doru Franţescu, director al VoteWatch.eu, Dan Luca, directorul Institutului EurActiv şi Alin Mituţa, directorul Europuls.ro.
Germania rămâne ţara care conduce Uniunea Europeană, nu doar politic şi economic, ci - un aspect mult mai puţin discutat - prin numărul foarte mare de nemţi care ocupă funcţii de conducere în cele mai importante instituţii UE, conform unei centralizări făcute de Bruegel, un think-tank economic din Belgia. În total, Germania are cele mai multe funcţii de management în Comisie şi Parlament - 15,4%, 20% din funcţiile de coordonare şi 12% din posturile executive din grupurile parlamentare.
Pe locul al doilea este tocmai ţara în care anumite forţe politice întreţin discuţia despre ieşirea din UE. Astfel, chiar dacă Marea Britanie s-a confruntat cu un val considerabil de euroscepticism, a avut mereu grijă să îşi apere interesele în interiorul spaţiului comunitar şi să-şi susţină cetăţenii să ajungă în funcţii-cheie, având, în 2015, 11,4% din posturile de top din Comisie şi Parlament, precum şi 14% din poziţiile executive şi de coordonare din grupurile parlamentare - 14% -, chiar dacă are doar 9,7% din totalul europarlamentarilor.
Italia, Spania şi Franţa sunt, în 2015, următoarele trei ţări din acest clasament al „superfuncţionarilor”. Între acest „top 5” şi România există încă 16 ţări care, fiind mai mici chiar, sunt mai bine reprezentate la vârful instituţiilor europene. Doar şase state se descurcă mai prost decât România - Estonia, Irlanda, Luxemburg, Slovacia, Letonia şi Croaţia (ultima aderată), însă sunt state de 3,7 şi până la 37 de ori mai mici decât România.
„Trebuie sa ne trezim, fiindcă 2019, anul Preşedinţiei UE a României, este mâine”
„România este subreprezentată în Bruxelles atât în interiorul instituţiilor publice europene, cât şi în zona de cercetare şi sectorul privat, ceea ce face ca reprezentarea intereselor celor din ţară să fie deficitară”, a explicat pentru gândul Doru Franţescu, director al VoteWatch.eu, un think-tank cu sediul în Bruxelles.
Un alt expert român, Alin Mituţa, director al Europuls, un institut care a semnalat această problemă a subreprezentării într-un studiu din 2014, spune că este un deficit vechi şi generalizat al României: „Cred că de fapt, nu este vreo noutate pentru nimeni: România sub-performează în raport cu potenţialul său în mai toate domeniile legate de Uniunea Europeană, de la absorbţia fondurilor europene la această reprezentare a intereselor româneşti la Bruxelles”.
Un alt expert care a scris în repetate rânduri pe subiectul subreprezentării României în UE, Dan Luca, directorul Institutului EurActiv din Bruxelles, încearcă să meargă la cauza problemei: „Noi, în acest moment, nu avem o şcoală de 'cadre europene', articulată, care să fie de interes strategic pentru România. Există, desigur, câteva facultăţi şi mastere în studii europene, dar nu este suficient. Inerţia sistemică nu rezolvă problema”. România ar avea nevoie de o soluţie structurală, care s-ar putea traduce printr-un program amplu de pregătire, care să dea naştere unei culturi a afacerilor europene”.