UK Bookmakers

O posibila reforma a Justitiei Franceze. O reforma fara forma si fara fond!

Scris de Thomas CSINTA. Posted in Ancheta


In timp ce Ministerul de Justitie francez, reflecteaza din ce in ce mai mult la abandonarea modelului inchizitoriu (inchizitorial) al Justitiei franceze propus inca in timpul mandatului prezidential al lui Sarko (Nicolas Sarkozy) si care dateaza deja de patru secole, Ministerul de Justitie roman, nu exclude o eventuala posibilitate de a "importa" din acesta, anumite elemente in Jurisdictia romana, care, avand in vedere, coruptia generalizata in Romania, la toate nivelele si in toate structurile administrative, respectiv, socio-profesionale a sicietaii civile, poate afecta grav democratia si principiile fundamentale ale Statului de Drept! (A se vedea si articolele autorului: http://www.necenzuratmm.ro/justitie/42514-justitia-romana-incotro-catre-modelul-inchizitorial-incizitoriu-al-justitiei-franceze.html; http://www.necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42484-sacalii.html)

 

Mostenit de la Inchizitie si adoptat de catre Napoleon, Codul de Instructie Criminala francez din 1808, o adevarata reforma a vremii, nu este altceva decit un «mise à jour» (adusa la zi !) a Ordonantei de Procedura Criminala din 1670.

Prin acest Cod de Instructie, in 1811, Juriul de Acuzare este inlocuit cu JI (Judecatorul de Instructie), un magistrat independent, pe care Napoleon il considera cel mai « puternic » om in Franta ! Mostenitor al Locotenentului Criminal, apoi al Magistratului de Siguranta, de-a lungul timpului el devine actorul principal, «monstrul scaru» al unei justitii de tip inchizitorial care se «prelungeste prin continuitate» pina in zilele noastre.Aparent fara «uzura morala», el este astazi, in realitate, profund « alerat», afladu-se intr-un impas din care tot aparent (cel putin !) se pare ca nu mai exista iesire.Inzestrat cu sarcini complet antagoniste, pe de o parte cu acea de Investigatie, iar pe de alta parte cu cea de Jurisdictie, fara sa-si dea seama, el este «transormat» de catre lege in elementul central care pune in evidenta toate contradictiile sistemului juridic inchizitorial! Un sistem «in cadere libera» pe scara valorilor democratice si ale drepturilor fundamentale ale omului.

PREAMBUL

De foarte mult timp Codul Penal de Procedura francez nu a fost reforma.

De sute de ani el nu a fost suferit modificari esentiale!

Codul de instructiune criminala din 1808 de care inca suntem foarte atasati in secolul XXI, nu este altceva decat o reactulizare a ordonantei din 1670, conform careia in cazul procedurilor juridice penale, Juriul de Acuzare este suprimat si înlocuit prin Judecatorul de Instructie, un « mostenitor » feroce al Locotenentului Criminal, apoi, al Magistratului de Siguranta.

Desi teoretic, el este un magistrat independent, lipsit de « culoare politica », dispunand de toate mijloacele, in tot ceea ce intreprinde, pentru descoperirea adevarului si trimiterea celor vinovati in fata instantelor judecatoresti, el serveste, practic, cu precadere, interesele Ministerului Public!

Adica, al acuzarii.

Ca element central al unui sistem juridic de tip inchizitorial, el isi alege singur echipa sa de anchetatori din randul politistilor (apartinand Ministerului de Interne) sau/si jandarmilor (apartinand Ministerului Apararii Nationale), oameni ai legii, in care are deplina incredere. Ca magistrat, el este totusi, un fals judecator pentru ca simultan dispune de doua functii antagoniste (dar si complementare !) cea de investigatie pe de o parte si cea de jurisdictie pe de alta parte.

Iata si atributiile principale ale acestui Judecator de Instructie, care si aztazi (cu mici modificari nesemnificative !) sînt aceleasi ca în 1811 cand el a fost «incoronat» :

a) Utilizarea tuturor mijloacelor posibile (legale dar si mai putin legale!) pentru a determina pe inculpat sa-si recunoasca vina ;

b) Utilizarea detentiei provizorii, ca mijloc de instructie, exercitand astfel o puternica presiune psihologica asupra acuzatului cu scopul de a-l face sa-si marturiseasca fapta (care eventual nici nu a comis-o !) ;

c) Nici o prezumptie de nevinovatie, acuzatul considerandu-l intodeauna vinovat, pana cand cu anchetatorii sai ajunge la o concluzie contrara.

Si atunci ne punem firesc si întrebarea : de ce oare este necesar mentinerea unui asemenea sistem juridic inchizitorial in Franta la începutul secolului XXI ?

Pentru ca fata de alte state care nu au cunoscut inchizitia (statele anglo-saxone!) jurisdictia franceza ramane ferm atasata ideii ca inculpatul sa-si marturiseasca fapta !

Aparent, acest sistem juridic costa mult mai putin administratiei centrale de stat, decît cautarea probelor juridice incriminatorii împotriva lui!

In sfarsit, de ce sa fie ameliorata calitatea unei justitii atat de «eficace !?», a carei singura « calitate » pentru a asigura ordinea se bazeaza pe frica pe care ea o inspira ?

APROFUNDAREA DOSARULUI

 

In 1981, dupa castigarea alegerilor prezidentiale de catre François Mitterrand (Partidul Socialist), prin abolirea Pedepsei Capitale in Franta (prin intermediul Ministrului sau de Justitie, celebrul avocat abolitionist, aparator voluntar ai celor condamnati la moarte, Robert Badinter), a avut loc cea mai semnificativa reforma a justitiei, dupa introducerea ghilotinei, o « masina democratica si umana » privind executiile, de catre Joseph-Ignace Guillotin (medic si om politic francez) in 1791. (A se vedea si articolele autorului : « Pedeapsa Capitala » : http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/12/pedeapsa-capitala.html; «Ghilotina. O masina de ucis "democratica" si "umana"»: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/10/ghilotina-o-masina-de-ucis-democratica.html; «Sacalii»: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2009/03/sacalii.html; http://www.necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42484-sacalii.html)

In 2007, castigarea puterii politice in Franta de catre UMP (Uniunea pentru Majoritatea Prezidentiala) si alegera in fruntea statului ca Presedinte a lui Nicolas Sarkozy (el insusi avocat de profesie), acesta promite o noua reforma a justitiei (in curs !), care, nu pare deloc a fi mai putin semnificativa decat cea propusa de catre mitterrandistii in 1981. Este vorba de doua schimbari radicale :

1. Suprimarea JI (Judecatorului de Instructie) si inlocuirea lui cu Procurorii Parchetului, ca in majoritatea statelor anglo-saxone (dar si in altele ca si in Romania de-altfel)

2. Suprimarea JP (Juriului Popular) si inlocuira lui tot cu un Complet de Judecata, dar in loc de trei, compus din cinci magistrati (el fiind pastrat numai in recurs)

Pentru a intelege importanta acestei reforme pe care a propus Presedintele statului, prezentam pe scurt, modul in care functioneaza justitia franceza de tip inchizitorial.

Astfel, in materie de jurisdictie penala, justitia franceza, dispune de doua tipuri de proceduri :

a) COR - Corectionala [(infractiuni «minore» : furt, talharie, înselaciune, accidente rutiere, deturnare de fonduri (sume «rezonabile» !), prostitutie, proxenetism, trafic de droguri («usoare»), agresiune sexuala, vagabondaj, trecere fraudolosasa de frontiera, falsificare de documente, trafic de influenta, port ilegal de arma, etc.)]

In acest caz, Completul de Judecata este compus din trei magistrati, unul fiind presedinte, iar Ministerul Public (acuzarea) este reprezentat de catre Procurorul General al Republicii sau la Tribunalele de Inalta Instanta, de catre un reprezentat al sau, Avocatul General al acuzarii.

Pedepsele in COR sunt «relativ» mici, intre amenzi penale, respectiv, pedepse cu suspendare si maximum, pedepse private de libertate de ordinul anilor.

b) CRI - Criminala [(marea criminalitate : crima organizata, viol, jaf armat, evaziune fiscala (sume mari), tentativa de omor (asasinat), prin imprudenta (din culpa), omor cu sau fara premeditare, asasinat, terorism, spionaj, trafic de droguri (« dure »), sechestrare de persoane (kidnapping), crime politice, de razboi sau crime împotriva umanitatii, etc.)]

In acest caz Completul de Judecata este reprezentat de catre un «Juriu Popular», format din cei trei magistrati si inca noua jurati alesi la intamplare de pe listele electorale. In cazurile de crime politice, el se numeste « special » si toti membri sai sunt magistrati, transformandu-se astfel un Juriu Popular intr-un Juriu Profesional.

Pedepsele in CRI sunt lungi, de ordinul zecilor de ani, respectiv, inchisoare (recluziune criminala) pe viata. (A se vedea si articolul autorlui: "Condamnat la inchisoare pe viata": http://www.necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42413-condamnat-la-inchisoare-pe-viata.html)

Ministerul Public, reprezentand acuzarea, in general, dispune de unul sau doi “Avocati generali ai acuzarii”, in functie de complexitatea dosarului. Judecatorul de Instructie (chiar doi sau trei, in functie tot de complexitatea dosarului) care instruieste un dosar penal, atat in COR cat si in CRI este numit de catre Procurorul General al Republicii.

El este un magistrat independent de puterea politica si dispune, practic, de puteri «nelimitate », cautand probe atat pro cat si contra inculpatului (art.81 din CPP), fiind astfel insarcinat cu doua atributii antagoniste.

El isi alege echipa de anchetatori (politisti si/sau jandarmi) cu care inlesneste instruirea dosarului (clasat secret de instructie!), putand ordona inculparea invinuitului (termen inlocuit din 1994 cu « mis en examen», punere sub acuzare sau urmarire penala) arestarea si incarcerarea lui (in detentie preventiva) sau urmarirea lui, daca il lasa in libertate sub control judiciar, la propunerea unui magistrat care « militeaza » in favoarea prezumptiei de nevinovatie, numit JLD [( Judecator de Libertate (si de Detentie)] », introdus de catre jurisdictia franceza din 1 ianuarie 2001, intocmai pentru a limita « puterea » Judecatorului de Instructie.

El poate ordona perchezitii, poate utiliza, in functie de caz, mijloace sofisticate de ascultare telefonica sau camere de luat vederi, poata audia martori pro si contra persoanei inculpate, poate inlesni diferite actiuni de diversiune sub acoperire, etc.

In principiu, poate folosi orice mijloc (legal si nu numai!) pentru descoperirea adevarului.

Daca in timpul derularii anchetei considera ca nu exista suficiente probe materiale pentru trimiterea acuzatului in fata instantei judecatoresti, el poate elibera acuzatul din detentie preventiva si poate ordona incetarea urmarii penale contra acestuia, respectiv, clasarea dosarului.

Daca intre timp insa apar « elemente noi » in defavoarea fostului acuzat, el poate ordona redeschiderea dosarului acestuia si punerea lui din nou sub urmarire penala.

Din contra, daca in dosarul acuzatului se acumuleaza probe care il incrimineaza, acesta poate decide inchiderea dosarului si trimiterea inculpatului in fata instantelor judecatoresti.

El poate fi sesizat si «indirect» de catre Parchet sau de catre victima care se constituie in parte civila.

Este Curtea de Casatie sau Curtea de Apel, prin PGCC (Procurorul General al Curtii de Casatie), respectiv, prin PGCA (Procurorul General al Curtii de Apel) care il pot desesiza de instruirea unui dosar, fie pentru « incomptetenta », fie pentru ca in el apar anumite elemente care i-ar putea viola impartialitatea !

In general, el are obligatia sa instruiasca un dosar cu care este insarcinat intr-un timp « rezonabil » (art.175-2 din CPP), ceea ce, contrar jurisdictiilor anglo-saxone (dar si celei romanesti !), teoretic se « traduce » prin cca 4 luni (renuvlabil inca o data) in COR si cca un an (renuvlabil inca o data) in CRI !

In practica insa intr-un dosar COR, o ancheta, in medie dureaza cca 10 luni, iar in CRI trei 30-35 de luni.

Daca intr-un dosar COR, teoretic, exista posibilitatea ca acuzatul sa fie pus in libertate sub control judiciar (practic destul de rar !), intr-un dosar CRI acest lucru nu este posibil. Nici macar in cazul achitarii unei cautiuni, care nu este utilizat ca mijloc de punere in libertate a unui acuzat de catre jurisdictia franceza, decat in cazuri cu totul exceptionale si numai intr-un dosar COR.

In ceea ce priveste apararea, « puterea » ei in raport cu JI (Judecatorul de Instructie) este foarte limitata.

El poate asista acuzatul in fata lui (nu insa sa si vorbeasca in locul lui !) dar numai dupa ce acesta i-a fost prezentat de catre PJ (Politia Judiciara) si care a inregistrat declaratiile acestuia intr-un Procesul Verbal, in maximum 24 de ore (renuvlabil o data) din momentul arestarii lui.

Evident, acest lucru se intampla numai daca PJ considera ca suspectul (invinuitul) poate fi incriminat, deci poate raspunde penal pentru crima care i se reproseaza.

Cu rare exceptii JI foloseste detentia provizorie ca mijloc de instructie.

Si fara sa tina cont prea mult de parerea avocatului apararii, care evident, vrea cu orice pret, intotdeauna, anchetarea clientului sau in libertate !

In orice caz, el nu poate participa la ancheta Judecatorului de Instructie (cu echipa sa de anchetatori) si nici nu are dreptul sa faca investigatii pe cont propriu sau sa faca o ancheta paralela. Din contra, are dreptul sa consulte dosarul clientului sau cu aprobarea Judecatorului de Instructie si sa adune probe in favoarea clientului sau pe care le poate prezenta in pledoaria sa la proces in fata Curtii (Completului de Judecata).

In sfarsit, odata lansata instruirea dosarului de catre JI, soarta acuzatului, practic, este in mainile lui si nu in cele ale avocatului sau. Sunt rare cazurile in Franta, in care acesta din urma poata impresiona un JI.

Astfel, un JI bun sau foarte bun, “scolit” (absolvent al unui “Grande Ecole”) si cu experienta, va instrui corect si impartial un dosar, atat in COR cat si in CRI. Din contra, altul, slab, dezinteresat, « mai putin scolit » (absolvent al unei universitati si eventual si al uneia de mana a doua), lipsit si de experienta, va comite multe greseli, va neglija o serie de elemente din dosar care vor fi decisive in pronuntarea sentintei judecatoresti, putand fi, in general, in defavoarea acuzatului.

Intre cele doua extreme, un JI mediocru ca magistrat, in principiu, prezinta in fata instantei judecatoresti un dosar lacunos, lasand Curtea sa ia o decizie aleatorie.

De fapt, un JI dispune conform unei «reguli de aur» de urmatoarele posibilitati, evident, atat in functie de calitatille sale intelectuale, de experienta sa profesionala, cat si in functie de probele pe care le-a adunat la dosar cu echipa sa de investigatie:

a) Isi da seama « in timp rezonabil » ca cel pe care l-a inculpat si l-a incarcerat in preventiv (in COR sau CRI) nu este vinovat si in acest caz il repune in libertate, incetand urmarirea sa penala.

b) Isi da seama tot « in timp rezonabil » ca exista suficiente probe materiale la dosar care il incrimineaza pe acuzat si in acest caz, termina instructia si îi inchide dosarul, trimitand pe acesta in fata instantei judecatoresti. In acest caz inculpatul va fi condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea privata de libertate egala cel putin cu timpul cat a fost incarcerat in preventiv.

c) Nu poate sa decida « in timp rezonabil » daca cel acuzat este sau nu vinovat.
In acest caz procedeaza ca la b), transferand responsabilitatea sa Curtii de Justitie, lasand instanta sa decida de vinovatia (sau nevinovatia) inculpatului in locul lui pe baza probelor materiale pe care le-a intrunit in dosar.

d) Depaseste « timpul rezonabil » de ancheta in instruirea dosarului.

In acest caz chiar daca ajunge la concluzia nevinovatiei acuzatului, in loc sa-l repuna in libertate aplica c) pentru a evita ca acuzatul sa solicite justitiei despagubiri materiale si morale (la care el nu are dreptul de-altfel, dacat daca Crtea de Justitie il achita).

Ca regula generala, nu exista coruptie in jurisdictia franceza si un JI indiferent cum ar fi el, nu poate fi tras la raspundere pentru modul cum a instruit dosarul si in concluzie nici nu poate fi sanctionat.
O singura exceptie a facut celebrul proces de pedofilie de la Outreau in 2004 (cel mai mare din intreaga istorie a Frantei) in care 18 acuzati (pe nedrept !) au fost incarcerati in preventiv timp de btrei ani si jumatate (in medie) si ulterior judecati de catre Curtea Suprema de Justie (Juriul Popular) de la Saint Omer (Pas de Calais) pentru abusuri sexuale, violuri in grup, incesturi si acte sexuale barbare comise asupra unor minori in timpul unor orgii organizate de catre Parintele Dominique Wiel.

Dosarul instruit de catre tanarul JI Fabrice Burgaud, « sper scolit » (IEP-Sciences Po, ENM-Scoala Nationala de Magistratura), insa lipsit de experienta (atunci in varsta de 30 de ani), a condus la cea mai grava eroare judiciara in Franta, din toate timpurile (inculpatii fiind achitati la proces !).

Motiv pentru care el a facut obiectul unei anchete parlamentare pe 8 februarie 2006 fiind audiat fara intrerupere intre orele 16 h 45 à 23 h 56, in urma caruia el nici nu s-a scuzat si nici nu pare sa fi regretat ceea ce a facut! (A se vedea si articolul autorului : «Procesul Outreau »: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2009/03/procesul-outreau-capitularea-sistemului.html)

Si revizuirea unui proces in jurisdictia franceza este un «fenomen» deosebit de rar, chiar daca este vorba de o grava eroare judiciara ! (A se vedea si articolul autorului : «Revizuirea proceselor in procedura juridica penala»: http://www.necenzuratmm.ro/justitie/42444-revizuirea-condamnarilor-penale-in-jurisdictia-franceza.html ).

 

COMENTARIUL AUTORULUI

 

Sa analizam pe scurt cele doua elemente fundamentale ale acestei reforme care nu este exlus sa intra in vigoare intr-un viitor nu foarte indepartat, in ciuda protestelor unor magistrati care au jucat un rol important in jurisdictia franceza.

Mentionez ca voi expune aici un punct de vedere personal, impartial, din afara reperului jurisdictional, bazat pe experienta mea (urmarirea de aproape a catorva sute de procese penale in peste zece ani de activitate, atat in COR cat si in CRI) care nu angajeaza sub nicio forma responsabilitatea revistelor pe care le reprezint. Din pacate, in general, un JI nu este un magistrat de invidiat !

Nici pentru statutul sau social si nici pentru salariul, relativ modest, cu care el este retribuit! Rar sunt absolventii scolilor de elita (Grandes Ecoles) de profil care devin JI, motiv pentru care, in majoritatea cazurilor, ei sunt niste « mici » si « obscuri » functionari necunoscuti, « locatari» ai unor birouri tixite cu dosare penale, de mai mare sau mai mica importanta, prin TGI (Tribunalele de Inalta Instanta).
Evident, exista si exceptii, care confirma regula!

Este vorba de unii colosi ai acestei profesiuni, adevarati « elefanti » ca : Eric Halphen (anticoruptie : HLM Paris, HLM Hauts de Seine, etc.), Renaud van Ruymbeke (politico-financiar : Urba, Fregatele din Taiwan, Clearstream I si II, Madoff, etc.), Eva Joly (politico-financiar : OM, Dosarul Bernard Tapie, Elf, Fragatele din Taiwan, etc.), Jean-Louis Bruguière (antiteroriste : Action Directe, DC-10 UTA, Dosarul lich Ramírez Sánchez – Carlos, Dosarul Sperone, Atentate Paris 1995, Juvénal Habyarimana, NY -11 septembrie 2001, Madrid - 11 martie 2004, Julia, Karach - 8 mai 2002, etc.), Philippe Courroye (politico-militar : Trafic de arme catre Angola-Angolagate, Finantare ilegala RPR, Dosarul Pierre Bédier, Dosarul Woerth-Bettencourt, Dosarul Bourreau-Guggenheim, etc.)

In principiu toti JI pe care i-am cunoscut au fos onesti, impartiali, dar nu neaparat bine pregatiti din punct de vedere profesional si nici « supradotati », intelectual. Insa, nu am cunoscut niciodata un JI corupt, decat, mai mult sau mai putin influentabil de catre « consilierii » lui din echipa de ancheta, care, din contra, pot fi corupti !
Pentru ca atat in PN (Politia Nationala) cat si in JN (Jandarmeria Nationala), fenomenul chiar daca este superficial, el exista. (A se vedea si articolul autorului: http://dossiers-criminels.blogspot.ro/2012/12/le-juge-dinstruction-entre-le-mit-et-la.html; http://dossiers-criminels.blogspot.ro/2013/03/le-role-du-procureur-de-la-republique.html)

Evident, suprimarea JI si inlocuirea lui cu Procurorii de la Parchet, pune in pericol, cel putin teoretic, independenta justitiei, pastrarea secretului de instructie (fiind implicati mai multi magistrati), insa ar reduce considerabil timpul de instruire al dosarelor si ar evita eventualele erori judiciare, care pot scapa mai usor unui singur magistrat instructor.

Din studiile pe care le-am efectuat pe aceasta tematica, avand la baza dosarele pe care le-am urmarit de aproape, reiese ca in principiu, in practica, cel putin in COR, instructia are o importanta capitala si are un rol decisiv.

Desi JI este un magistrat independent care pastreaza secretul de instructie, dosarul pe care el a instruit, atat Ministerul Public (Avocatul General al Acuzarii) cat si Completul de Judecata (format din cei trei magistrati), cunosc detaliat.

Cum cel din urma cunoaste notorietatea JI, in cazul in care el este considerat «fiabil », rareori Completul de Judecata “se abate” de la propunerea lui, indiferent de pledoaria Avocatului Apararii si de rechizitoriul Ministerului Public.

In concluzie, Completul de Judecata va pronunta o sentinta care va fi « compatibila » cu « previziunile » JI.
Indiferent daca el ramane fidel (in majoritatea cazurilor!) sau nu rechizitoriului Ministerului Public.
In acest caz, avocatul apararii este mai mult un saltinbanc.

Daca insa JI este considerat « nefiabil » de catre Ministerul Public si de catre Completul de Judecata, in principiu, se va ajunge la un compromis, cel din urma facand o medie (ponderata) intre pedeapsa solicitata de catre Ministerul Public in rechizitoriul sau si concluzia JI din dosar, fara ca avocatul apararii sa-si schimbe « statutul » sau de saltinbanc.

Cu alte cuvinte, in practica, sentinta pronuntata de catre Completul de Judecata in COR ar fi mai obiectiva in cazul in care ancheta ar fi efectuata de catre Parchet si nu de catre un JI.

Parchetul insa are « culoare » politica, in general, ceea ce face ca sentinta pronuntata de Completul de Judecata sa fie « colorata » !

Sa serveasca intereselor societatii civile (si nu acuzatului) si sa corespunda mult mai putin realitatii.

In concluzie, dupa terminarea anchetei de catre JI si trimiterea acuzatului in fata instantei, in COR zarurile sunt, in principiu, aruncate, iar soarta lui depinde in mare masura de dosarul intocmit de catre JI, indiferent de demersul si pledoaria apararii, in particular, al avocatului-saltinbanc !

In ceea ce priveste suprimarea JP (Juriului Popular) in prima instanta, propusa de catre MAM (Michèle Aliot-Marie), Ministrul Justitiei, ar fi dramatic, un adevarat dezastru pentru acuzat.

Dupa cum am mai precizat in CRI, compus din noua jurati alesi de pe listele electorale, la intamplare, Juriul Popular « secundeaza » Juriul Profesional de la COR compus din cei trei magistrati.

Motivatia Ministerului ar fi ca si in cazul dosarelor CRI, in prima instanta, un Complet de Judecata compus din magistrati ca si in COR (dar cu inca doi in plus, adica in total cinci) ar fi suficient pentru pronuntatea unei sentinte juste. In acest caz Juriul Popular ar fi solicitat numai in Apel (Recurs).

Acest lucru ar « profesionaliza » Completul de Judecata si deci teoretic ar fi un « pas inainte » in jurisdictie! In realitate insa, el reduce considerabil sansele acuzatului de a fi achitat la proces sau sa fie condamnat la o pedeapsa privata de libertate mai putin severa.

Situatia ar decurge intr-o oarecare masura ca si intr-un dosar COR, ceea ce ar fi foarte grav, avand in vedere pedepsele severe si foarte severe care se pronunta in aceasta procedura juridica penala (zeci de ani de detentie sau recluziune criminala pe viata cu o perioada de siguranta care poate atinge in general 22 de ani sau chiar si 30 de ani in cazuri exceptionale).

Intocmai, in dosarele CRI, rolurile Juriului Popular si al Avocatul apararii sunt importante. Un bun avocat poate sesiza lacunele unei instructii, erorile comise de catre JI in timpul instruirii dosarului si poate sensibiliza « auditoriul », adica Juriul Popular, ceea ce se intampla extrem de rar (sau deloc !) in cazul Juriului Profesional compus din magistrati.

Astfel, in functie de situatiile socio-profesionale ale juratilor, ale trairilor lor, precum si ale experientelelor lor de viata, deseori sentinta pronuntata este favorabila acuzatului, de-altfel, acesta fiind adevaratul motiv pentru care MAM doreste suprimarea JP in prima instanta.

Aceasta masura ar fi una dintre o serie de alte masuri restrictive pe care a luat Presedintele Sarkozy in timpul mandatului sau legate in special de reprimarea delincventei, precum si a imigratiei clandestine. (A se vedea si articolele autorului : «Lolek si Bolek»: http://www.romanians.nl/modules.php?name=News&file=article&sid=1052; «Modelul de prevenire al delincventei a lui Sarko»: http://www.romanians.nl/modules.php?name=News&file=article&sid=1080; "Metoda imigratiei selective a lui Sarko": http://www.romanians.nl/modules.php?name=News&file=article&sid=1018; «Copilul minune al secolului XXI»: http://www.romanians.nl/modules.php?name=News&file=article&sid=1092; «Oameni cu sange rece»: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/10/oameni-cu-sange-rece.html, «Lupta impotriva crimei organizate care exploateaza mizeria umana»: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2009/03/lupta-impotriva-crimei-organizate-care.html; «Fara sentimente»: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/10/fara-sentimente.html; «No mercy»: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/10/no-mercy.html; «Democratia in pericol ?!» : http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/10/democratia-in-pericol.html «Intoarcerea acasa»: http://www.romanians.nl/modules.php?name=News&file=article&sid=1169; "Recidiva criminala de natura sexuala": http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/10/recidiva-criminala-de-natura-sexuala.html; «Unde sunt cei responsabili?»: 33.%20305-8-2006%20%28Unde%20sant%20cei%20responsabili%29.pdf; «Criminali periculosi»: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2012/10/thomas-csinta-monitorul-org-pentru-ap_2390.html).
In practica, spre deosebire de COR, in CRI, Apararea (Auxiliarii de Justitie-Avocatii) si Juriul Popular pot influenta soarta procesului.

Insa, fie ca este vorba de COR, fie ca este vorba de CRI sentinta pronuntata trebuie sa satisfaca partile !
Atat pe cei inculpati cat si partea civila, respectiv, Ministerul Public ! Este o lege nescrisa a jurisdictiei franceze.

Si acest lucru, in majoritatea cazurilor, nu se intampla (A se vedea si articolul autorului : «Marile probleme ale copilului in lumea contemporana. Abandonul si Infanticidul»: http://www.necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42168-marile-probleme-ale-copilului-in-lumea-contemporana-abandonul-si-infanticidul.html).
Este si motivul pentru care Curtea de Apel este « sugrumata » datorita contestatiilor.
Si nu numai din partea celor inculpati, dar si din partea Ministerului Public (Parchetului) sau a partii civile.

In realitate, in ciuda faptului ca JI este un magistrat independent si in ciuda faptului ca Juriul Popular nu ar fi influentat de catre mijloacele mass-media (ceea ce nu se intampla !), intotdeauna exista o presiune politica, direct sau indirect asupra lor.

Pentru ca dosarele penale trebuie solutionate in « timp rezonabil ».

In prima faza, ancheta debuteaza in conditii normale si se cauta probele pro si contra acuzatului.

Daca demersul functioneaza, dosarul va fi solutionat, mai devreme sau mai tarziu, in « timp rezonabil » si probabil pedeapsa pronuntata de catre Completul de Judecata va satisface partile implicate in poroces.

Din contra, daca probele directe lipsesc (ceea ce se intampla in majoritatea dosarelor COR, dar in special in cele CRI), in etapa a doua, justitia este « obilgata » sa « confectioneze » probe, sau sa caute alti eventuali vinovati pentru solutionarea dosarelor, in special in cazul crimelor de sange sau in cazul crimelor politice. Este societatea civila care « solicita», care « pretinde ».

Si nimeni nu-si face probleme de constinta, in caz de o eroare comisa.

Nici Ministerul Public si nici Completul de Judecata.

Nici JI in particular si nici Justitia franceza, in general, nu se scuza.

Important este ca sa existe un posibil vinovat!

Ca el sa fie inculpat si ulterior condamnat! Deci dosarul sa fie inchis.

Adica, clasat! (A se vedea si articolul autorului : «Asediul»: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/07/asediul.html; «Michel Fourniret un monstru sacru (Padurarul din Ardennes)»: http://www.necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/42265-padurarul-din-ardennes.html)

Aici, merita sa mentionez si faptul ca in majoritatea cazurilor, cel acuzat este « sfatuit » sa recunoasca ceea ce justitia îi reproseaza, (inca de la interpelarea lui de catre PJ, atunci cand avocatul lui nici nu este prezent la interogatoriu), fara sa-si dea seama ca Procesul Verbal redactat atunci il va incrimina pe parcursul intregii anchete.

Acest lucru, din experienta mea, poate fi util acuzatului in anumite situatii, dar il poate si compromite atat in fata justitiei cat si in fata societatii civile. Si intocmai datorita Juriului Popular.

Utilitatea lui consta in faptul ca in nenumarate cazuri acuzatul nu are niciun fel de alibi si poseda un cazier juridiciar « neortodox », datorita unor antecedente penale !

In acest caz, un asemenea acuzat va fi putin credibil in fata Juriului Popular, chiar daca in dosarul in care el este judecat, este nevinovat !

Astfel, pentru a scapa de o sentinte severa, el poate sa recunoasca o crima pe care nu a comis-o (adica sa pledeze vinovat !) dar sa-si regrete fapta si sa solicite indulgenta in fata Curtii de Justitie din partea Juriului Popular.

Desi acest sistem functioneaza in numeroase situatii, nu rare sunt si acele, in care acuzatul revine asupra declaratiilor sale, in special atunci cand apar in dosarul lui in timpul desfasurarii anchetei elemente care îi sunt favorabile.

In concluzie, este adevarat ca aceasta reforma a justitiei pe care o propune Presedintele Frantei, dupa doua secole de functionare, pare a fi atat necesara cat si utila! Dar numai teoretic!

Justitia ar putea face economii pe de o parte, iar sentinta pronuntata de catre magistrati ar fi mai adaptata realitatii, juriul fiind unul profesional. Practic insa, el va restrange sansele inculpatului de a fi disculpat (achitat) si va viola si mai mult drepturile sale fundamentale, prin reducerea avocatului apararii in CRI la acelasi statut de saltinbanc ca si in COR.

La urma urmei, tribunalele pronunta sentintele judecatoresti in numele « Poporului », ceea ce par mai acceptabile din punct de vedere deontologic atunci cand sunt pronuntate de catre un Juriu Popular, decat atunci cand ele sunt pronuntate de catre un Juriu Profesional compus din magistrati, mai mult sau mai putin, « colrati » politic si cu eventuale orientari sociale discriminatoare.

Dintre profesionistii care s-au exprimat relativ la aceasta reforma, conform declaratiilor reputatului avocat Eric-Dupond-Moretti, majoritatea magistratilor dar si ai auxiliarilor de justitie (in special avocatii penalisti in CRI, dar si grefierii si supraveghetorii din inchisori, respectiv, educatorii de la Protectia Judiciara a Tineretului) considera ca in fata Juriului Popular este singur loc unde Poporul francez poate face dreptate, iar cu suprimarea lui, acest « loc » consacrat de la Revolutie pana in prezent, va disparea pentru totdeauna.

Este de aceasi parere si cunoscutul avocat penalist Pierre Haïk : « Confiscarea proceselor criminale de catre un Juriu Profesional compus din magistrati, nu mi se pare un lucru bun, cu atat mai mult cu cat sentinta este pronuntata in numele Poporului francez. Deci este normal ca el sa-si exprima punctul sau de vedere ».

Iar, in ceea ce il priveste pe Joseph-Cohen Sabban, avocat penalist, specializat in terorism, trafic de stupefiante si crima organizata, el considera ca « ar fi un mare pacat daca numai din simple ratiuni bugetare acele crime grave in care el pledeaza sa fie magistratii de care sa depinda sentinta » !

Din contra, celebrul Judecator de Instructie Eric Halphen considera ca verdictele pronuntate de catre Curtea de Justitie cu Jurati sunt deseori influentate de partea « afectiva si sentimentala » al Juriului Popular, deci suprimarea lui ar fi justificata.

Pentru Christophe Régnard, Presedintele USM (Uniunea Sindicala ai Magistratilor, cu cca 2/3 de aderenti dintre cei 8.000 de magistrati francezi), suprimarea Juriului Popular este « un mijloc prin care francezii isi vor adapta justitia, la noile conditii de criminalitate cu care se confrunta societatea », insa neluarea unor masuri complementare adecvate in favoarea magistratilor Parchetului, proiectul nu este «fiabil » !

Din contra, Jean de Maillard, Vicepresdintele TGI Orléans, cu magistratii sai, se opune categoric reformei, considerand ca prin aceasta, « centrul de greutate al proceselor penale criminale va fi deplasat catre Parchet».

In fond, chiar si celor care sunt responsabili cu aceasta reforma se pare ca lucrurile nu sunt inca suficient de clare.

MAM, prin Guillaume Didier, purtatorul de cuvant al Ministerului de Justitie, sustine ca reforma ar putea fi adoptata numai pentru crimele « mai putin grave » si ca nu ar fi vorba de disparitia definitiva a Juriului Popular din procedurile juridice penale criminale. In plus, nici nu mi se pare o idee originala a lui MAM.

Daca imi aduc aminte bine, inca din 1996, Jacques Toubon, pe atunci Ministru al Justitiei a incercat si el sa faca o asemenea propunere, insa, datorita unei conjuncturi nefavorabile atunci, el a renuntat la acest proiect.

Desigur, o reforma profunda a justitiei franceze ar fi necesara. Pentru ca sistemul judiciar francez de tip inchizitorial, uzat atat moral cat si “fizic”, crapa prin toate partile.

Cred insa, ca nu suprimarea Judecatorilor de Instructie (dusmanii mei de clasa, cu care intotdeauna am avut numai divergente!) sau a Juriilor Populare este necesara.

Ci revalorizarea avocatului penalist, ca auxiliar de justitie si aparator atat al drepturilor partii vatamate (civile) cat si al inculpatului.

Acordarea lui a unor drepturi care sa-i permita sa faca fata presiunii exercitate asupra lui de catre Judecatorul de Instructie : dreptul de a fi prezent la intocmirea Procesului Verbal al clientului sau de catre Politia Judiciara imediat dupa arestarea (retinerea) acestuia ; dreptul de a interveni in locul clientului sau in timpul interogatoriilor Judecatorului de Instructie ; dreptul de a avea o dezbatere in contradictoriu cu Judecatorul de Instructie care instruieste dosarul clientului sau, de fiecare data, cand este necesar ; dreptul de a participa la ancheta desfasurata de catre Judecatorul de Instructie si in cazul in care situatia o impune, dreptul de a efectua o contra-ancheta (sau paralela) pe cont propriu in favoarea clientului sau ; dreptul de a colabora in interesul clientului sau cu JLD (Judecatorul de Libertate si de Detentie), « creat » in 2000 si « functional » de la 1 ianuarie 2001, intocmai pentru diminuarea puterii excesive a Judecatorului de Instructie; dreptul de a aduna in dosarul clientului sau probe materiale (documente, martori, etc.), indiferent de cele obtinute de catre Judecatorul de Instructie cu echipa sa, care sa poata orienta ancheta intr-o directie favorabila reducerii antagonismului dintre atributiile cu care acesta din urma este insarcinat : investiagita pe de o parte si jurisdictia pe de alta parte.

In ceea ce priveste Curtea cu Jurati, ar trebui inlocuiti cei trei magistrati care fac parte din Juriul Popular, cu alti trei cetateni alesi de pe listele electorale la intamplare, astfel incat el sa fie compus numai din cetateni onorabili, impartiali, adevarati reprezentanti ai Poporului.

« Doisprezece oameni furiosi »!

Ca in sistemul judiciar american.

La urma urmei, inculpatul are dreptul sa sensibilizeaze Juriul Popular, iar indoiala trebuie sa-i fie benefica, intotdeauna. Din contra, ar trebui pastrat in luarea deciziei de catre Juriu, sistemul actual de votare si nu inlocuit cu cel “unanim”, utilizat in SUA.

In felul acesta am fi siguri ca Poporul, indiferent daca a luat o decizie corecta sau nu, si-a facut datoria in fata societatii civile!

 

Articolul pe Investigatie Jurnalistica

http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/08/o-posibila-reforma-justitiei-franceze-o.html

Articolul in Ziarul Politia Capitalei

68.1.%20Revista%20Politia%20Capitalei%20-%20Septembrie%202010%20%28...

68.2.%20Revista%20Politia%20Capitalei%20-%20Octombrie%202010%20%28O...

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2018