UK Bookmakers

Sistemul elitist francez de Inalte Studii „Grandes Ecoles”, un sistem educativ, de mare complexitate si prestigiu, unic in lume!

Scris de Thomas CSINTA. Posted in Ancheta


Şcolile Superioare franceze de Înalte Studii (Les Grandes Ecoles) sunt instituţii de invăţământ superior, elitiste, deosebit de selective (accesibile numai unui procent de 6-7% dintre absolvenţii de liceu), fiind considerate în Franţa ca filiera şcolară "tradiţională" şi "regală" către o carieră de înalt nivel în domeniul ştiinţelor, ingineriei, economiei, comerţului, justiţiei, culturii şi civilizaţiei, a artei precum şi in domeniul administratiei publice centrale de stat sau în domeniul militar. (A se vedea pentru detalii si articolele autorului: http://cufr-romania.blogspot.ro/2013/09/cufr-consultanta-universitara-studii-si.htmlhttp://cufr-romania.blogspot.ro/2013/09/conseil-universitaire-formation.html)

            Accesul în aceste scoli, (care sunt constituite intr-o organizatie nationala La Conference des Granders Ecoles - CGC, o asociatie creata in 1973 conform legii asociatiilor din 1901), in general, are loc dupa absolvirea unei scoli pregatitoare (Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles - CPGE) cu o durata de doi ani (post-bac) echivalenti cu doi ani universitari (stiintifici).

Asociatia CGE are ca membri activi 174 de scoli superioare (si ceva mai multe, cu statut de asociare), deosebit de cotate in Franta, dar si in strainatate (Europa, SUA, Canada, Japonia, etc.) atat in topul scolilor reputate pentru invatamantul lor elitist pe care il promoveaza cat si pe piata de competente, respectiv, pe piata muncii. (130 de scoli superioare de ingineri, printre care si "X - Polytechnique""Mines –Scoala Nationala Superioara de Mine – Paris""Ecoles Centrales-Scolile Centrale""Aero Sup-Scola Nationala a Aeronautici si Spatilului", "Arts et Meties-Scolile Superioare de Arte si Meserii", "Ponts et  Chausse-Scoala Nationala de Poduri si Sosele", "Supelec-Scoala Superiora de Electricitate", "Telecoms-Scolile Nationale Superioare de Telecomunicatii", 27 de scoli economico – comerciale si de management, printre care "HEC – Inalte Studii Comerciale" si "ESSEC – Scoala Superioara de Stiinte Economice si Comerciale", "ESCP-Scoala Superioara de Comert Paris", "EM Lyon-Scoala de Management Lyon", "EDHEC-Ecole de Haute Etudes Commerciales-Scoala de Inalte Studii Comerciale", grupul ESC (Scoli Superioare de Comert), 17 alte scoli in domeniul administratiei publice, social – politic, arta, printre care si cele 4 celebre Scoli Normales Superioare–"ENS–Normale Sup"), "Ecole Nationale d'Administration-Scoala Nationala de Administratie–ENA", "Institutul de Studii Politice-IEP-Sciences Po", "Ecole de Haute Etudes en Sciences Sociales-Scoala de Inalte Sudii in Stiinte Sociale-EHESS", "Ecole Nationale de la Magistrature-Scoala Nationala de Magistratura-ENM", "Ecole de l’Air-Scoala Superioara al Aerului", "Ecole Militaire-Scoala Militara- Saint Cyr-Military Academy", etc.)

Indiferent de modul lor de organizare şi de statutul lor (publice sau private, consulare sau private sub contract cu statul, universitare sau independente), Şcolile Superioare franceze de Înalte Studii propun in principiu un învăţământ în 3 ani de studii (uneori 4, Normale Sup’) si o gamă vastă de specializări în toate domeniile de activitate ale societatii civile precum şi domeniul militar, al securităţii statului sau in domeniul apărării naţionale.

 

Sistemul Şcolilor Superioare franceze de Înalte Studii, dupa modul în care ele sunt accesibile, precum şi dupa modul in care ele functioneaza ca institutii educationale (de invatamant) si de cercetare, este unic in lume.

Majoritatea dintre aceste scoli sunt scoli de inginerie (278) si economico-comerciale (286), multe dintre ele fiind foarte vechi (centenare sau bi, tri-centenare) si foarte prestigioase cum sunt: Scoala Politehnica (X), Scoala Nationala Superioara de Mine Paris (Mines), Scoala Nationala Superioara de Poduri si Sosele Paris (Ponts), Scoala Nationala Superioara a Aviatiei Civile (Aero’Sup), Scoala Superioara de Electricitate (Sup’Elec), Scolile Centrale (5), Scoala Nationala Superioara de Arte si Meserii (Arts et Metiers), Scolile Nationale Superioare de Telecomunicatii (Telecoms), Scolie Superioare de Agronomie (Sup'Agro), Scoala Superioara de Inalte Studii Comerciale (HEC), Scola Superioara de Stiinte Economice si Comerciale (ESSEC), Scoala de Management Lyon, Scolile Superioare de Comert (Sup’ de Co), Institutul National Superior de Stiinte Economice si Comerciale (INSEEC) sau altele care formeaza cadre superioare de inalt nivel in domeniul stiintelor, artelor, arhitecturii, justitiei, politicii si administratiei publice sau in domeniul militar ca Scolile Normale Superioare (Normale’Sup, 4), Scoala Nationala de Administratie (ENA), Institutele de Studii Politice (Sciences Po, 9), Scoala Nationala de Magistratura (ENM), Scola de Inalte Studii in Stiinte Sociale (EHESS), Scolile Nationale de Arhitectura (20), Scolile Nationala de Arta (57), Scoala Politehnica (X), Scoala Militara (Saint Cyr), Ecole de l’Air, etc.

 

Ca maniera generala, CPGE (Classes Preparatoire aux Grandes Ecoles, Bac+2 ani universitari), care permit accesul in aceste scoli, in urma unui concurs scris si oral deosebit de dificil (din programa scolara ai celor doi ani post-bac), fie ca sunt publice sau private, functioneaza pe langa marile licee franceze cu statut de "scoli postliceale", dintre care cele mai renumite sunt: Louis le Grand, Saint LouisStanislas,Hernri IV, Lavoisier, Carnot, Chaptal, Paul Valery (Paris),Hoche, Sainte Genevieve, Notre Damde du Grandchamp (Versailles), Blaise Pascal (Orsay)Saint Jean, Albert Chatelet (Douai), Lazaristes, Sainte MarieLe Parc,Chartreux, Ampere (Lyon), Lakanal (Sceaux), Pierre de Fermat, Ozenne (Toulouse), Montaigne, Lebrun (Bordeaux),Kleber, Licee International (Strasbourg), Champollion (Grenoble), Joffre (Montpellier), Thiers, Notre Damme de Sion (Marsilia), Clemenceau (Nantes), Massena (Nisa), Henri Poincare (Nancy), Saint Vincent Providence (Rennes), Descartes (Tours), Saint Paul, Gaston Betger, Faidherbe (Lille), Catrnot (Dijon), Corneille (Rouen), Blaise Pascal (Clermont–Ferrand, Kerichen (Brest), Henri Bergson, Mongazon (Angers), Louis Thuillier (Amiens), Pothier (Orleans), Francois 1er (Havre), Gay Lussac (Limoges), Malherbe (Caen), Vernet (Valence), Claude Fauriel (Saint Etienne), Montaigne (Mulhouse), Touchard (Le Mans), Louis Percaud (Besancon), Dumont d’Urville (Toulon), Emmanuel d’Alzon (Nimes), Rene Josue Valin (La Rochelle), Dupuy de Lome (Lorient), Jean Bart (Dunkerque), Franklin Roosvelt (Reims), etc.

Exista insa si cateva "independente" foarte reputate, clasate in top-ul claselor pregatitoare ca: Integrale, Prepacom-Prepasup, Initiale, Ipecom, HEC CCI, Ipesup, ISTH-ES, etc.

Accesul in aceste CPGE este deosebit de selectiv si este consiliul profesooral al acestetei institutii care ia aceasta decizie, impreuna cu comitetul director, pe baza unui dosar in care este prezentat detaliat nivelul de pregatire al absolventului de liceu, rezultatele sale scolare, atsat in timpul anilor de studii cat si la bacalaureat, precum si recomandarile profesorilor de specialitate.

De ordinul a catorva sute pe intreg teritoriul Frantei, GPGE sunt specializate in trei mari filiere care "prelungesc" prin "continuite" bacalaureatele specifice (pe profile) :

 

Stiintifice-Ingineresti (“Maths Sup”- anul I, “Maths Spe”- anul II, cum sunt ele cunoscute in mod traditional), astazi numite si grupate in anul I astfel: MPSI (Matematica-Fizica-Stiinte Ingeneresti); PCS (Fizica-Chimie-Stiinte Ingineresti); PTSI (Fizica-Tehnologie-Stiinte Ingineresti), respectiv, BCPST (Bilogie-Chimie-Fizica-Stiintele Vietii si Pamantului, inclusiv, Stiinte agronomice si Stiinte veterinare), iar in anul II: MP (Matematica-Fizica); PC (Fizica-Chimie), PT (Fizica-Tehnologie) si PCPST, care permit accesul in Scolile Normale Superioare (Stiintifice), in Scolile de Ingineri (inclusiv cele de Agronimie), precu si in cele Veterinare. (A se vedea pentru detalii si articolele autorului: http://cufr-romania.blogspot.ro/2013/09/les-classes-preparatoires-scientifiques.htmlhttp://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/06/le-palmares-des-prepas-scientifiques-mp.htmlhttp://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/07/le-palmares-des-prepas-scientifiques.html)

Economice-Comerciale (Prepa HEC-Inalte Studii Comerciale-anul I si Prepa HEC-Inalte Studii Comerciale- anul II, cum sunt ele cunoscute in mod traditional), astazi numite si grupate in trei filiere: ECS (Economic-Comrercial/filiera Stiintifica); ECE (Economic-Comercial/filiera Economica) si ECT (Economic-Comercial/filiera Tehnologica), care permit accesul in Scolile Normale Superioare (Stiintifice),  in Scolie Superioare de Stiinte Economice si Comerciale, respectiv, in majoritatea scolilor in domeniul stiintelor socio-umane, inclusiv, cele juridice. (A se vedea pentru detali si articolele autorului: http://cufr-romania.blogspot.com/2013/09/les-classes-preparatoires-economiques.htmlhttp://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/11/le-palmares-des-prepas-economiques-et.html)

Literare-Artistice (traditional cunoscute sub numele: "hypokagne"-anul I si "khagne"-anul II), care permit accesul in Scolile Normale Superioare, Scolie de stiinte sociale si politice, precum si cele juridice sau cele de arhitectura (design, decoratiuni interioare, etc.) si de arte (dramatica, film, televiziune, actorie, imagine, sunet, regie, scenografie, desen, pictura, sculptura, audiovisual, etc.)

In ultimii ani, avand in vederea calitatea invatamantului, precum si posibilitatile cu totul deosebite, pe care le ofera Scolile Superioare de Inalte Studii pe piata muncii atat in Franta cat si in strainatate, din ce in ce mai multi absolventi de liceu se orienteaza catre CPGE, in detrimentul universitatilor franceze, care sunt mult mai slab cotate de catre DRH (Directorii de Resurse Umane) din cadrul marilor companii industriale sau financiar – economice franceze si in care esecul scolar in primii ani de studii, in ciuda nivelului mult mai scazut al invatamantului, acesta respecta "Legea ½ " din teoria dezintegrarilor radioactive ! Promovabilitatea, de la an la an, "strict crescator" (in special in Licenta), este de numai cca 45-55.

In aproape zece ani (ultimii zece ani !) numarul elevilor “preparatoristi” (admisi in Clase Pregatitoare pentru Concursurile de Admitere in Scolile Superioare de Inalte Studii) a inregistrat o crestere semnificativa !

Anual, printrei ei, se numara si o duzina de absolventi ai liceelor prestigiase din Romania, care fac pregatire in cadrul institutiei CUFR.

Astfel, daca in anul universitar 2000 – 2001 numarul lor era de 70.263 (in toate cele trei tipuri de clase pregatitoare confundate), in ciuda dificultatilor de a fi admis in aceste CPGE, acum, dupa aproape un deceniu si jumatate, numarul lor a ajuns la peste 80.000, (o crestere de  cca 8,78%), din care 62% in cele stiintifice - ingineresti, 24% in cele economice – comerciale si 14% in cele literare – artistice.

In schimb, umarul studentilor din cele 85 de universitati franceze a diminuat la 635.714 in de la 708.800, in acelasi interval de timp. (A se vedea pentru detalii si articolele: http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/07/autonomie-universitaire-liste-des.htmlhttp://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2014/01/etudes-de-droit-en-france.htmlhttp://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2014/01/liste-dufr-facultes-deconomie-en-france_6444.htmlhttp://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2014/01/etudes-deconomie-en-universite-france.html)

Exista o diferenta semnificativa si intre costurile studiilor celor doua categorii de stundenti !

Daca in universitati (Licenta, primul ciclu universiar), pregatirea unui student costa in medie de intre 8.000 – 10.000 de euro/an, intr-o scoala pregatitoare (bac+2 ani de studii) costul unui elev "preparatorist" variaza intre 13.500 -20.000 de euro/an.

Subliniem aici insa faptul ca si volumul de ore intr-o CPGE, (in care cursurile debuteaza la inceptul lunii septembrie si se termina pe la mijlocul lunii iulie, anul viitor) este considerabil mai mare decat in ciclul I de studii intr-o universitate !

Insa, si in cadrul scolilor pregatitoare exista si "neomogenitati" in ceea ce priveste admiterea candidatior si situatia lor materiala, respectiv, statul lor social.

In principiu, clasele pregatitoare stiintifice-ingineresti accepta intre 75-80% studentii propusi de catre consiliile profesorale ale liceelor de provenienta, in timp ce cele economico- comerciale numai intre 45-50%, respectiv, intre 30—35% cele artistice – literare.

In schimb, daca in cele stiintifice si literare-artistice au acces si absolventi de liceu care provin din medii sociale, relativ, defavorizate, in cele economice–comerciale, o mare majoritate de studenti au o situatie materiala deosebit de buna, cu atat mai mult cu cat majoritatea lor sunt fie private (independente), fie consulare (sub tutela CCI – Camerelor de Comert si Industrie), in cazuri mai rare private sub contract cu statul ("semiprivate"), ca de-altfel si scolile economice si comerciale, respectiv, de management !

 

Merita sa mentionam aici si faptul ca din pacate, in ultimii 40 de ani numarul elevilor-preparatoristi absolventi de clase pregatitoare, proveniti din medii familiale defavorizate a scazut considerabil, respectand tot o lege de tip " ½ " !

Astfel, daca in Normale Sup' in anii ‘60, 14% dintre studenti erau de origine sociala modesta (proveniti din familii de muncitori), astazi numarul lor nu reprezinta decat 6,5-7 procente.

Si in alte scoli de inalte studii, indiferent de profil, procentul de mixitate sociala este relativ scazut, numarul studentilor provenind din medii sociale favorizate (din parinti intelectuali, inalti functionari ai statului, militari de rang inalt, etc.) este considerabil, predominant.

 

Dorind sa-si imbunatateasca calitatea invatamantului in primul ciclu universitar si sa rivalizeze cu clasele pregatitoare de pe langa marile licee traditionale, cca 20 de universitati, mai cotate in topul universitatilor, au infiintat si ele clase pregatitoare, care sunt integrate in cadrul Licentei  (Universitatile : Paris 9, Bretagne-Sud, Poitiers, Haute-Alsace, Pointe a Pitre, etc.).
In principiu, acesti "preparatoristi" in Licenta, sunt absolventi de licee, care au esuat la limita in privinta admiterii lor in Clase Pegatitoare (de pa langa licee), fiind insa admisi la universitate cu "magna cum laude", ei avand un nivel de pregatire mult mai ridicat decat  colegii lor "universitari".
Astfel, ei vor parcurge programa celor doi ani de Prepa (CPGE), in trei ani (pe intreaga perioada a Licentiei L1-L2-L3) si daca reusesc sa faca fata, vor obtine acelasi atestat ca si colegii lor din Prepa si se vor putea prezenta la aceleasi concursuri de admitere exigente si clasice ca si "preparatoristii" traditionali (accesibile numai absolventilor de Prepa).

Din contra, pe toata durata Licentei, ei vor parcurge si programa acesteia si in orice moment pot renunta la Prepa, pentru a se consacra in integralitate studiilor universitare pe care le urmeza, in paralel!

In general, clasamentul CPGE se stabileste in functie de numarul elevilor preparatoristi (studentilor) care reusesc marile si traditionale concursuri de admitere: Stiintifice (ENS),Ingineresti (X, Mines-Ponts, Centrale-Supelec, CCP, E3A),Comerciale (HEC, ESSEC, ESCP, EDHEC, EM Lyon), Militare(Saint Cyr-"La Spéciale", Ecole de l'Air-"Le Piège", Scoala Navala-"La Baille", Scoala militara a Aerului), Stiinte Administrative, Social-Politice (ENA-Scoala Nationala de Administratie, IRA-Institutele Regionale de Administratie, ENM-Scoala Nationala de Magistratura, Institutele de-Sciences Po, EHESS), Artistice(ENSMDP-Scoala (Conservator) Nationala Superiora de Muzica si Dans-Paris, inclusiv cu FSMS-filierea muzician-inginer de sunet, ENSLL-Scoala Nationala Superioara  "Louis Lumière", FEMIS-Scoala Nationala Superioara pentru meseriile de Imagine si Sunet-Paris, ENSTTL-Scoala Nationala de Arta si Tehnici Teatrale-Lyon), etc. (A se vedea pentru detalii si articole autorului legate de aceasta problematica: http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/09/les-grands-concours-classiques.htmlhttp://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/10/classement-2010-des-grandes-ecoles_14.htmlhttp://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/10/les-grands-concours-classiques-des.htmlhttp://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/11/palmares-des-grandes-ecoles-de-commerce.htmlhttp://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/11/classements-general-des-grandes-ecoles.htmlhttp://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2011/02/les-ecoles-dart.html; http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2011/02/ecoles-superieures-publiques-aux.html)

Conform ultimelor statistici efectuate de catre presa specializata, topul primelor cinci clase pregatitoare ar fi  urmatorul (cu toate ca surse diferite, indica "mici" variatii in clasament): 

 

a) Clase Pregatitoare Stiintifice-Ingineresti

a1) Liceul “Sainte Genevieve” (Versailles, Paris)

a2) Liceul "Hoche" (Versailles, Paris)

a3) Liceul "Stanislas" (Paris)

a4) Liceul "Henri IV" (Paris)

a5) Liceul "Louis le Grand" (Paris)

 

b) Clase Pregatitoare Economice-Comerciale

b1) Liceul "Sainte Genevieve" (Versailles, Paris)

b2) Ipesup (Paris)

b3) Liceul "Louis le Grand" (Paris)

b4) Liceul "Saint Louis" (Paris)

b5) Liceul "Henri IV" (Paris)

 

c) Clase Pregatitoare Literare-Artistice

c1) Liceul "Chateaubriand" (Rennes)

c2) Liceul "Henri IV" (Paris)

c3) Liceul "Fenelon" (Paris)

c4) Liceul "Edouard Herriot" (Paris)

c5) Liceul "Condorcet" (Paris)

 

COMENTARIUL AUTORULUI

 

Conform MEN (Ministerul Educatiei Nationale franceze, ordonanta din 27 august 1992), o "scoala de inalte studii"("grande école") este un institutut de invatamant superior (public, privat sau privat sub contract cu statul, respectiv, consular) deosebit de exigent, dispunand de un corp profesoral de elita, care isi selecteaza candidatii printr-un concurs de admitere foarte sever (scris si oral) si propune un invatamant de inalt nivel academic, pentru frecventarea caruia  sunt necesare cunostinte de specialitate si de cultura generala mai mult decat aprofundate!

 

Primele scoli de acest gen au fost infiintate pe la mijlocul secolului XVIII, avand ca scop formarea cadrelor tehnice, comerciale si militare in domeniul tehnologiei de varf, respectiv, in domeniul agriculturii, precum si ai inaltilor functionari al aparatului central de stat : Armata si Apararea Nationala, Mine, Poduri si Sosele, Ape si Paduri, Porturi si Arsenale, Agricultura si Stiinte Veterinare, Administratia Centrala de Stat, Magistratura si Justitie, etc.

Pe 23 noiembrie 1994, Statul francez a definit pritr-un decret cele trei tipuri de CPGE care permit accesul in aceste scoli elitiste, mentionate mai sus : stiintifice-ingineresti, ceconomice-comerciale, respectiv, literare-artistice, cu o durata de doi ani post-bac, echivalenti cu primii doi ani universitari, dupa bacalaureat.

 

In infintarea acestor scoli de inalta tinuta stiintifica putem mentiona urmatoarele etape importante :

 

A)  Inaintea Revolutiei Franceze: Scolile Militare, printre care si Ecole Centrale (Paris), care formau cadrele tehnice miltare terestre si navale, respectiv ; Scolile de pregatire ai ofiterilor tehnici si ingineri, al statului francez : EICVR (École des Ingénieurs - Constructeurs des Vaisseaux Royaux) in 1741, ERPC (École Royale des Ponts et Chaussées) in 1747, ERGM (École Royale du Génie de Mézières) in 1748, si EMP (École des Mines de Paris) in 1783 ; Scolile regale militare pentru Corpul Militar al Statului : EAM (Ecole d’Arts et Métiers) in 1780, ERVL (Ecole Royale Vétérinaire de la Lyon) in 1761 si ERVA (Ecole Royale Vétérinaire de la Alfort- Paris) in 1765.

 

B)  In timpul Primei Republici si al Imperiului Francez, intre 1794-1795 : ECTP (Ecole Centrale des Travaux Publiques, École polytechnique – X din 1795), École Normale (École Normale Supérieure - ENS, Normale Sup’ din 1845) si CNAM (Conservatorul National de Arte si Meserii) ; iar ulterior : EGAM (École du Génie et de l'Artillerie) la Metz, EIM (École des Ingénieurs Militaires), ENSTA (École Nationale Supérieure de Techniques Avancées - ParisTech), École des Géographes (geografie si topografie), Écoles de Marine (Ecole navale, in 1818), EIV (École des Ingénieurs de Vaisseaux numita mai tarziu ENSGM - École Nationale Supérieure du Génie Maritime, iar ulterior incorporata in ENSTA ParisTech), Écoles de Navigation (fosta Scoala de Matematici si Hidrografie al Marinei statului si Scolile de Hidrografie ale Marinei Comerciale) si ESLO (École Spéciale des Langues Orientales), respectiv, conform legii Daunou a instructiunii publice, École Spéciale Militaire de Saint Cyr (in 1802), ENSMSE (École Nationale Supérieure des Mines) la Saint-Étienne in 1816, ESCP (Ecole Supérieure de Commerce – Sup de Co’) la Paris in 1819, ENC (École Nationale des Chartes) in 1821, EREF (École Royale des Eaux et Forêts – Ecole Forestière) in 1824, IRA (Institution Royale Agronomique) la Grignon in 1826 si ECAM (École Centrale des Arts et Manufactures, pentru ingineri civili) in 1829.

 

C) In timpul celui de-al Doilea Imperiu Colonial (incepand din 1815): ECLille (École des Arts Industriels et des Mines, care devine IIN-Institut Industriel du Nord, iar ulterior École Centrale) la Lille in 1854, ECLyon (École Centrale lyonnaise pour l'Industrie et le Commerce, ulterior, Ecole Centrale) la Lyon in 1857

 

D)  In timpul Republicii a III-a (1870-1940): IEP (Ecole Libre des Sciences Politiques, devenita din 1945 Institut d'Etudes Politiques – Scoences Po’ ) la Paris in 1871, Ecoles de Commerce la Rouen in 1871, la Lille, la Lyon si la Marsilia in 1872, iar la Bordeaux in 1874, ENST (École nationale supérieure des télécommunications, fosta EST-École Supérieure de Télégraphie, respectiv, ESPT-École Supérieure des Postes & Télégraphes) in 1878, HEC (Ecole des Hautes Etudes Commerciales) la Paris in 1881, EPCIP (École de Physique et de Chimie Industrielles, astazi ESPCI ParisTech) la Paris in 1882, ECMarseille (École supérieure d'ingénieurs, devenita Ecole Centrale) in 1891, ENSEEIHT (École Nationale Supérieure d'Electrotechnique, d'Electronique, d'Informatique, d'Hydraulique et des Télécommunications, fostul "Cours Municipal d’Electricité Industrielle") la Toulouse in 1907.

 

E)  In timpul Republicii a IV-a si a V-a  (1956-1958 si pana in prezent) ENA (École Nationale d'Administration), ENME (École Nationale de la Météorologie), ENSP (École Nationale de la Santé Publique), ESTP (École Nationale des Travaux Publics de l'État), ENSAE (Ecole Nationale Supérieure de l’Aviation de de l’Espace, fosta ENAC-École Nationale de l'Aviation Civile), EHESS (École des Hautes Études en Sciences Sociales, ENSAI (École Nationale de la Statistique et de l'Analyse de l'Information), EA (École de l'Air, ESSA (École du Service de santé des armées) la Bron (Lyon), ENM (École Nationale de la Magistrature), ENGREF (École Nationale du Génie Rural, des Eaux et des Forêts, astazi, Agro Paris Tech), ENSV (École Nationale des Services Vétérinaires, astazi VetAgro Sup’), ESSEC (Écoles supérieure des sciences économiques et commerciales (ESSEC), EDHEC (Ecole de Hautes Etudes Comerciales).

 

In 1982 a fost creata o alta Asociatie lege 1901, avand ca membri 16 de scoli si institutii elitiste din Franta, numita si G16+ (CCGA-Club Carrières Grandes Ecoles) avand ca membri: AgroParisTech, ENSAI, Centrale Paris, EDHEC, EMLyon, ENA, ENSAE, ESCP/EAP, ESSEC, ETP, Harvard (HBS Club de France), HEC, IAE de Paris, INSEAD, Mines (ParisTech, Saint-Étienne et Nancy), Navale, Normale Sup’ (ENS), Polytechnique (X), Ponts et Chaussées ParisTech, Travaux publics (ESTP), Sciences Po’ Paris, Sup’Aero, Sup’Élec, Télécom ParisTech, precum si CNISF (Conseil National des Ingénieurs et des Scientifiques de France.

 

In principiu, cca 38-40.000 de elevi sunt admisi anual in CPGE(cu o durata de 2 ani, in general prin concurs de dosare scolare si recomandari ale consiliilor profesorale, dar si prin concurs scris si oral), cca 28-30.000 sunt admisi intr-o scoala superioara "post-prépa" (cu o durata de 3 ani) si intre cca 2.000-2.200 intr-o scoala superioara post-bac (cu o durata de 5 ani, cu ciclul pregatitor integrat), in genul institutiilor superiore de invatamant romanesti si tipic europene (clasice): Concursurile de Admitere: INSA, GEIPI, PUISSANCE 11/FESIC, ADVANCE, AVENIR, SESAME, ACCES, etc, (A se vedea si articolul autorului: http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2014/06/les-grands-concours-des-grandes-ecoles.htmlhttp://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/05/classement-des-grandes-ecoles.htmlhttp://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/05/grandes-ecoles-dingenieurs-post-bac.htmlhttp://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/09/les-meilleurs-des-grandes-ecoles-par.htmlhttp://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/10/les-grandes-concours-classiques-des.html).

 

NOTA AUTORULUI


Originea socio-profesionala ai studentilor (elevilor) "preparatoristi" este semnificativ diferita fata de ai celor inscrisi in universitatile franceze.

Daca cca 30-31% dintre studentii universitatilor au parintii lor cadre superioare sau profesiuni liberale (43-44% in cazul studentilor in filierele farmaceutice si medicale), in cazul elevilor “preparatoristi” este de cca 54-55%!

Cca 25% dintre studentii universitatilor au parintii lor muncitori sau mici functionari (13-14% in filierele farmaceutice si medicale), in raport cu parintii elevilor"preparatoristi", care au aceasi origine socio-profesionala nu,ai intr-un procent de cca de 11-13%.  Procentul de bursieri in CPGE oscileaza intre 20-25%.

In principiu, sunt putin elevi "preparatoristi" care dupa absolvirea unei CPGE nu reusesc (accidental!) la Concursurile de Admitere in Scolile Superioare de Inalte Studii, undeva intr-o scoala membra a CGE (Conference de Grandes Ecoles)!
Ei vor integra (automat!), o universitate (dintre cele 85, mai sus mentionate),  automat, in L3 (Licenta-anul III)  si vor constitui "elita" studenteasca, "no comment", a  acesteia.

Un studiu care am efectuat la sfarsitul deceniului trecut, a pus in evidenta faptul ca CGPE (stiintifice-ingineresti) au absolvit 23.282 de elevi.

Dintre ei, 18.552 au fost clasati “admisibili” in Scoli de Inalte Studii Stiintifice si Ingineresti  (Grandes Ecoles d'Ingenieurs et de Commerce) si 17.460 au fost declarati "admisi" intr-una dintre scolile in care s-au prezentat la Concursurile de Admitere (mai sus mentionate).

Nu toti insa s-au multumit cu rezultatele pe care le-au obtinut.

Numai 13.906 s-au inscris in acele scoli in care au fost admisi, restul au preferat sa dubleze (sa repte) anul II de Prepa (o metoda des utilizata: Prepa in trei ani!), pentru ca in anul universitar urmator, in urma unui alt concurs,  sa fie admisi intr-o scoala mai buna decat cea in care au fost acceptati.

 

Articolul cu detalii pe CUFR-Romania

http://cufr-romania.blogspot.ro/2014/05/accesul-in-scolile-superioare-franceze.html

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2019