10 mistere pe care stiinţa nu le poate explica
Dacă cei mai mulţi dintre noi îşi imaginează că un savant este un om care descifrează mistere prin munca lui de cercetare, în realitate misiunea acestora este mult mai complicată. De multe ori, savanţii nu reuşesc să afle răspunsurile la întrebările pe care şi le pun, dar acest lucru nu reprezintă o problemă, dimpotrivă, tocmai asta este esenţa cercetării, crede fizicianul Brain Cox.
„Îmi place necunoscutul, despre asta e vorba în ştiinţă. Există miliarde de lucruri şi de locuri despre care nu ştim absolut nimic. Şi faptul că nu ştim mă incită, mă face să-mi doresc să ajung acolo, să aflu adevărul.
Asta este ştiinţa. Cred că dacă nu îţi place necunoscutul nu poţi deveni om de ştiinţă. Nu am nevoie de un răspuns. Nu am nevoie de răspunsuri pentru orice. Eu am nevoie de întrebări la care să caut răspunsuri”, a mărturisit Brian Cox, fizician la Universitatea din Manchester.
Într-adevăr, ştiinţa are încă multe mistere imposibil de rezolvat, unele dintre acestea fiind deseori aduse în atenţia publicului şi a experţilor, în speranţa că se va găsi în cele din urmă o explicaţie.
1. De ce există mai multă materie decât antimaterie?
Antimateria este opusul materiei, când cele două se întâlnesc ar trebui să se anihileze reciproc fără a lăsa nimic în urmă, iar acest fenomen ar fi trebuit să se producă la scurt timp după apariţia Universului, când s-au format materia şi antimateria.
Dar, dacă acest lucru s-ar fi întâmplat conform calculelor oamenilor de ştiinţă, atunci nu ar mai fi existat destulă materie care să formeze galaxiile, stelele şi planetele.
Astfel, fizicienii încearcă să afle de ce rămas aşa de multă materie în Univers. Una din explicaţii invocă existenţa mesonilor, particule subatomice instabile, care există foarte puţin timp (câteva microsecunde) şi care sunt compuse dintr-un quark şi un antiquark.
Mesonii sunt mai rezistenţi decât opusul lor, antimesonii, de aceea particulele normale, alte materiei, sunt mai numeroase comparativ cu antiparticulele.
2. Unde a dispărut litiul-7?
La scurt timp după apariţia Universului, când temperatura era extrem de ridicată, s-au sintetizat în cantităţi uriaşe izotopi de hidrogen, heliu şi litiu-7. În timp ce hidrogenul şi heliul sunt şi acum prezente din abundenţă, izotopul litiu-7 pare să fi dispărut în mare parte, în prezent fiind identificată doar o treime din procentul estimat de cercetători.
Fenomenul a fost observat prima dată acum 30 de ani, de Monique şi Francois Spite de la Observatorul din Paris. De atunci, savanţii caută să afle de ce acest element chimic pare să nu respecte modelul formării Universului, fiind detectat într-o cantitate mai mică decât ar fi trebuit, conform calculelor.
Mesonii sunt particule subatomice instabile compuse dintr-un quark şi un antiquark Mesonii sunt particule subatomice instabile compuse dintr-un quark şi un antiquark
Toate studiile realizate până acum nu au reuşit decât să adâncească şi mai mult misterul, precizând că de fapt procentul de litiu-7 ar trebui să fie şi mai mare.
Există mai multe teorii care încearcă să explice unde se află litiul-7 dispărut. Astfel, izotopul s-ar putea afla în miezul stelelor, iar instrumentele noastre actuale nu îl pot detecta.
3. De ce dormim?
Cercetătorii au aflat de mult că oamenii au un ritm circadian, care le reglează perioadele de somn şi de veghe şi le impune un anumit program de odihnă, dar nu ştiu de ce se întâmplă asta.
Există unele organisme care nu au deloc nevoie de somn, dar oamenii nu pot trăi altfel. În timpul somnului ţesuturile se regenerează mai repede, iar oamenii îşi petrec o treime din viaţă dormind.
Tot în timpul somnului organismul nostru eliberează hormonul de creştere, care este esenţial mai ales pentru dezvoltarea normală a copiilor.
Şi psihicul se regenerează în acest interval de odihnă, iar creierul este extrem de activ chiar şi atunci când visăm. Şi visele sunt încă un mare mister, dar cercetătorii cred că ele sunt un mecanism prin care creierul reorganizează informaţia asimilată în timpul zilei şi şterge detaliile inutile.
Lipsa somnului duce la scăderea energiei şi afectează grav starea de spirit şi performanţele. Când nu dorm suficient, oamenii devin iritabili, intoleranţi, nu se pot concentra la muncă şi nu pot lucra eficient.
Orele de somn care sunt necesare unui adult variază de la o personă la alta, dar medicii consideră că în medie oamenii au nevoie de aproximativ 8 ore de somn pe noapte.
În această perioadă, corpul nostru primeşte şi o cantitate de energie calculată clar de experţi: 50 Kcalorii în 8 ore de odihnă, adică echivalentul unei felii de pâine, extrem de puţin.
Dacă omul are nevoie de 8 ore de somn într-o zi, necesităţile altor specii diferă foarte mult. Astfel, o pisică are nevoie de 12 ore de odihnă, un piton de 18 ore, o oaie de numai 3,8 ore, iar o girafă de cel mult 2 ore.
Citeste mai mult: http://www.descopera.ro/stiinta/13372317-10-mistere-pe-care-stiinta-nu-le-poate-explica