REC, Sex, Play: De ce se înregistrează oamenii când fac sex? Filmele din dormitor, în văzul tuturor

Sociologii vorbesc despre un fenomen. Anual, milioane de cupluri îşi înregistrează performanţele amoroase. Unele dintre aceste imagini rămân ca amintiri „nebune“. Altele ajung pe internet, fiind înghiţite de pornografie. În fine, o altă categorie se transformă în mijloace de răzbunare, pretexte crude de descărcare a geloziei. Toate acestea au un singur nume: „Sex Tape“.
Laura, astăzi în vârstă de 26 de ani, şi prietenul ei de atunci, cu 4 ani mai mare, s-au „vizionat“ peste câteva zile. Senzaţia a fost „ciudată“, spune astăzi.
Pe de o parte, era încurcată, vizualizându-se sub forma unei imagini proiectate pe monitorul unui calculator. Pe de altă parte, era fascinaţie. „Orice fată are o doză de narcisism în ea“, spune Laura. Practic, la acel moment, momentul filmat, intimitatea dintre cei doi trecuse pe al doilea plan. Fata se urmărea pe sine, mişcările, contururile corpului, într-un act bizar de voyeurism autoreflexiv. Se uita pe gaura cheii la sine însăşi.
În această separaţie, jenă şi fascinaţie, stă întregul concept de „Sex Tape“. Sintagma, împrumutată din limba engleză, nu a primit traduceri în niciuna dintre marile limbi. Şi francezii, şi germanii, şi spaniolii şi italienii îi spun la fel: „Sex Tape“. Această universalitate simplistă poate fi regăsită şi în modul de perpetuare a înregistrărilor intime, făcute „ca să ne aducem aminte cum a fost atunci“.
Potrivit unui sondaj realizat de agenţia Ifop, în aprilie 2014, 28% din cuplurile franceze îşi înregistrează actele sexuale. Majoritatea rămân la nivelul unor „imagini de familie“. O parte, însă, ajung pe internet. În aceeaşi lună a anului trecut, pe site-ul pornografic xvideos.com, aproximativ 45.000 de materiale video erau „Sex Tape“-uri. Cupluri înregistrându-se în faţa webcam-urilor, în aer liber, în casă, în cadă, pe masă, sub masă, în pat, în toalete publice, în avioane, trenuri sau maşini. Peste tot.
Despre transformarea acestui concept într-un fenomen social vorbeşte şi reacţia industriei pornografiei. Pentru o zonă în care se virează anual tone de dolari şi euro, distribuiţi în producţii cu actori plătiţi, echipamente performante, locaţii închiriate şi machiaj, astfel de produse, realizate la un nivel financiar minimal („un bărbat, o femeie, o cameră de filmat“, spunea sociologul francez Jean Baudrillard) reprezintă un dezastru.
Replierea industriei nu s-a făcut însă în sensul clasic: conceperea unor noi producţii, prin care consumatorul de pornografie să poată fi deturnat de la nivelul înregistrărilor de amatori, ci preluând însăşi esenţa „duşmanului“. Rezultatul este unul bizar: filme pornografice cu bugete respectabile, care încearcă să imite „minimalismul“ „Sex Tape“-urilor.
Citeste mai departe: http://adevarul.ro/life-style/dragoste-si-sex/rec-sex-play-inregistreaza-oamenii-fac-sexs-filmele-dormitor-vazut-tuturor-1_54d624d0448e03c0fd5e32b2/index.html
