Cu o carte temerară ne provoacă Mircea Munteanu „Mongolul”, o lucrare menită să pună cu adevărat în lumină valorile Mongoliei, o carte mai mult decât o simplă prezentare geografică a acestei ţări.
„Pe urmele lui Gingis Han” este o reală restabilire a unor adevăruri despre o ţară altfel nedreptăţită, depărtarea de noi făcând-o greu accesibilă, iar amintirile din vremea şcolii pălesc sub bombardamentul informatic actual.
Tocmai de aceea această prezenta lucrare devine un adevărat îndreptar, o carte menită să şteargă praful indiferenţei şi al necunoaşterii, o carte ce pune la îndemâna lectorului nu numai simpla descoperire a unei ţări şi a unui univers întreg, unul marcat de istorie şi frumos, ci şi pătrunderea într-o nouă dimensiune existenţială, una cu altă poveste proprie pe umeri, una cu oamnei dârji, evident marcaţi de clima şi de peisajul arid în care le este dat a trăi.

Cu o poezie provocatoare ne bate la uşă în primii săi paşi făcuţi pe câmpia literelor, o poezie marcată de biografism, iar metafora locurilor natale este obsesivă.
O poezie plină de trăire, în care lectorul este captivat şi capacitat în acelaşi timp, făcut complice la actul sacru al confesiunii.
O poezie marcată de dorul de acasă, deloc o poezie a înstrăinării câtă vreme Daniel Toma aduce foarte multe simboluri din lumea „nouă” în care trăieşte de două decenii, după cum ne spune în „Cuvânt către cititor”.
Confratele Mihai Firică are cuvinte de încurajare pentru poetul de-acum londonez: „Merită să avem aşteptări mari de la poezia sa şi să luăm în seamă ceea ce spune, ipostaze în care spectatorul are profit garantat”, o părere pe care o susţin cu toată tăria.

În urmă cu doi ani Ioan Romeo Roșiianu lansa în lumea virtuală un site literar: eCreator. Era o noutate absolută care  se ocupa numai de literatură: poezie, proză, eseu, tradiții, teatru, critică literară, parodii, interviuri. Roșiianu este un recidivist  și un pionier în publicistica literară din Maramureș. Prin anul 2000 editase o publicație cultural –literară Millenium. Un amic mă ironiza prietenește: ce dracu și tu te-ai dat cu clerul ? Aici în Nord literatura a prins mai  greu rădăcini nu doar din cauza orgoliilor creatorilor dar și din lipsa unei tradiții literare care să creeze cadrul necesar existenței unei reviste: cititori, colaboratori, organe dispuse să sprijine fenomenul literar, deși există cenacluri literare, universități, teatre, cotidiene care să le facă cunoscute.

Recent, la Sibiu, a avut loc Festivalul International de Poezie „Artgothica”, editia a VII-a, orasul in care s-au decernat Premiile Nationale pentru Poezie „Mircea Ivanescu” 2017. Premierea a avut loc la Biblioteca Judeteana „Astra” Sibiu, loc incarcat de istorie.
Printre premiantii acestui an s-a numarat si poetul Ioan Romeo Rosiianu, care a primit din partea Asociatiei Artgothica Sibiu DIPLOMA DE EXCELENTA „Argothica 2017”, pentru serviciile aduse poeziei romanesti.
De asemenea, in cadrul aceluiasi festival de poezie, Ioan Romeo Rosiianu a prezentat Antologia „Asii Cuvantului (50+5 poeti), aparuta la Editura Ceconi Baia Mare, in colectia „eCreator”.

https://ziarmm.ro/premiu-national-pentru-poetul-romeo-rosiianu/

 VINERI, 18 august 2017

Ora 11,00 - Centrul Cultural Sighetu Marmației, str.Libertății nr.24/A

Simpozion: “Sighetu Marmației între tadiţie şi modernitate“

Participă: Primarul municipiului Sighetu Marmatiei, membrii Consiliului Local, cetățeni de onoare ai municipiului, foști primari și membri ai Consiliului Local, personalitati ale vietii economice, sociale si culturale din comunitate.

Ora 11,00 – 14,00 Parcul “Grădina Morii“ : INSTALAREA TABERELOR CAVALEREȘTI ȘI A CORTURILOR MEȘTEȘUGARILOR

Pare greu de imaginat pentru orice om normal că, în România, românii să fie discriminați etnic de o minoritate națională, cea maghiară.

Cu toate acestea, în Harghita și Covasna, două județe în care maghiarii sunt majoritari, românii au viață grea cu autoritățile… statului român, în cele mai multe cazuri de etnie maghiară.

Cei interesați pot achiziționa volumul „Uitați în inima României” de pe site-ul www.dacia-art.ro aici.

MILIAN OROS SAU „RADIOGRAFIA CLIPEI”

        Motto „Învață de la ziua de ieri, trăiește pentru astăzi și speră la ziua de mâine. Cel mai important lucru este să nu te oprești niciodată  din întrebat”. Albert Einstein

        Termenul de radiografie se folosește mai mult în medicină și anume o radiografie înregistrează pe film fotografic imaginea structurală a unui obiect, se permite astfel  examinarea  obiectelor netransparente pentru lumină  pe baza proprietății  acestor radiații(gama sau x) de a fi penetrante.
        În cele ce urmează voi încerca să prezint o radiografiere dincolo de cuvinte sau pornind de la ele în lumina iubirii față de actul creator a romanului „Jurnalul”scris de Milian Oros –o carte de comunicare și iubire.

Într-o lume plină de vanităţi rănite şi de orgolii nemăsurate, a te apuca să împlineşti o antologie literară ce se vrea a fi şi o anumită formă de clasificare şi stratificare în lumea versurilor poate fi un demers sinucigaş.
Realizarea unei astfel de lucrări va împărţi lumea în două mari tabere... inegale.
Cei 55 de poeţi asupra cărora m-am oprit sunt cât se poate de reprezentativi pentru zonele din care provin, oameni cu nume şi renume, personaje cunoscute şi impuse în peisajul cotidian şi contemporan al literaturii române.

A apărut în cadrul Proiectului literar „eCreator”, iniţiat şi condus de către poetul Ioan Romeo Roşiianu, la Editura „Ceconii” Baia Mare,  în condiţii grafice deosebite Antologia „Aşii cuvântului”(50 + 5 poeţi), unde sunt cuprinşi un număr de 55 de poeţi.
Cu bucurie şi satisfacţie semnalăm faptul că printre aceştia se regăsesc şi 10 poeţi maramureşeni sau cu rădăcini în Maramureş ori altfel spus, care au fost „adoptaţi” literar definitiv de către cei din Nord: Ştefan Doru Dăncuş, Gelu Dragoş, Ioan Dragoş, Vasile Gogea, Dragomir Ignat, Ştefan Jurcă, Vasile Muste, Iacob Oniga, Nicolae Scheianu şi Ioan Romeo Roşiianu, un adevărat ziditor şi făuritor de culegeri de poezie, după criterii bine definite de autorul ei.

Valentina Cristina Vadana – „La grad de Stea”, Ed. Ceconii, Baia Mare, 2017

O mai veche vorbă românească spune că un om, pentru a rămâne nemuritor, trebuie să facă un copil, să ridice o casă, să planteze un copac şi să scrie o carte.
Ei bine, volumul - inspirat numit „La grad de Stea” - cu care intră-n lumea bună a literelor Valentina Cristina Vadana nu este unul prin care ţine cumva să împlinească o prezicere vizionară asupra propriului destin, ci este un alt pas firesc în fiinţarea ei, o mai altfel de prelungire energetică, spirituală.