Elita masonică vine la București. Ce se speculează
În perioada 14-18 mai 2014 se desfășoară a XIII-a Conferinţă Mondială a Marilor Loji. Cea mai mare reuniune masonică organizată vreodată în Europa Centrală şi de Sud-Est va avea loc în România. Luând în considerare rolul pe care l-a jucat Masoneria în politica mondială, nu pot fi reprimate întrebările cu privire la miza acestei reuniuni. Care vor fi implicațiile asupra istoriei României?
Conform anunțului făcut de către Agenția de Presă Masonică, la eveniment participă delegaţi din Europa, America de Nord şi de Sud, Asia şi Africa. Evenimentul nu are nicio legătură cu actuala criză din Ucraina, așa cum ar putea presupune unii. Se știa încă din 2011 că Bucureștiul va găzdui această reuniune masonică, după ce țara noastră a fost preferată în fața Rusiei.
Evenimentul atrage, pe lângă reprezentanți ai ordinului din peste 200 de țări, multe alte personalități ale vieții publice. Devine astfel un prilej de afirmare a valorilor românești.
România – interes maxim pentru masoni
Miza pozitivă a Conferinței pentru România este subliniată, așa cum era de așteptat, chiar de către conducerea masonică. Adresându-se „fraților” din organizație, Radu Bălănescu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale, punctează importanța acestei întâlniri considerate istorice nu doar pentru masonerie, ci în special pentru gazde. În scrisoarea publicată pe Masonic Forum Magazine, liderul masonilor români apreciază că prin acest eveniment „poziţia României pe harta Masoneriei Universale este una de maximă importanţă”. Citând un alt lider mason la nivel mondial, Bălănescu consideră că „trebuie să reuşim să ne unificăm în jurul unui program în care să lucrăm toţi împreună pentru a ne atinge ţelurile”. Acesta este de fapt proiectul pentru România. Și nu numai pentru ea.
O parte din presa românească nu ezită în exprimarea unei percepții pozitive vis-a-vis de eveniment. Întrunirea masonilor „focalizează asupra României un interes global şi arată că, cel puţin pe acest palier, suntem consideraţi a fi în elita mondială”, scrie Cristian Unteanu, în Adevărul. În opinia jurnalistului, desfășurarea Conferinței la București reprezintă o recunoaștere implicită a rolului pe care l-a jucat masoneria în istoria națională. „Într-o perioadă de timp relativ foarte scurtă, masoneria română a reuşit să devină cea mai puternică şi bine consolidată organizaţie în estul european, cu mulţi oameni tineri, ceea ce o deosebeşte radical de alte organizaţii similare din lume, marcate de o medie de vârstă destul de ridicată şi care încearcă acum să se inspire din modelul românesc pentru a-şi reîmprospăta rândurile cu energii tinere”, adaugă acesta.
Misterul din jurul masoneriei
La o analiză superficială, România pare să obțină numeroase beneficii din găzduirea acest eveniment. Nu pot fi însă ignorate anumite aspecte care justifică reținerile celor care sunt în opoziție cu această manifestare. Ele sunt rezultatul caracteristicilor organizațiilor masonice, indiferent de localizarea lor.
Cunoscută și sub denumirea mai amplă de „francmasonerie”,organizația are ca ideal înfrățirea membrilor ei prin idealuri comune morale, spirituale și sociale. Ceea ce îi unește este ritualul comun și jurământul depus pe una din cărțile sfinte ale marilor religii (Biblia, Coranul,Vedele hinduse sau alte scrieri considerate sacre). Din conglomeratul valorilor masonice nu lipsește „Mare Arhitect al Universului”. Aceasta este o denumire generică prin care este identificat creatorul Universului. Pare să fie o trimitere la Dumnezeul creștin, însă este mai mult de atât. Este vorba despre o concepție despre Dumnezeu și nu personalizarea Sa. Luând în considerare doar aceste aspecte, se constată că practica masonică face conexiuni cu elemente religioase (între care şi elemente creştine).
Acuzațiile la adresa masonilor nu se limitează doar la aspecte care țin de limbajul specific sau de concepția despre univers. Atunci când masoneria apare în discursul public este de cele mai multe ori învăluită într-o aură de mister. Prea puține se cunosc din interiorul organizației. Păstrarea secretului constituie o obligație vitală pentru oricine devine membru. Fie și doar pentru aceste aspecte, masoneria este asociată la nivelul gândirii colective cu ocultismul. Adversarii ei consideră că utilizarea unor politici subversive nu este străină de caracterul și practica organizației. Aceasta îi determină să prezinte masoneria într-o lumină diabolică, socotind-o o pseudoreligie, cu o organizare ermetică, antisocială, complotistă, cu scopul instaurării unei noi ordini mondiale. O emblemă a răului absolut.
Pe de altă parte, nu poate fi negat rolul eminamente pozitiv pe care masoneria continuă să îl joace în evoluția societății. În argumentarea pro-masonică se invocă actele de caritate și diverse proiecte umanitare. Și nu sunt puține (burse de studii, premieri ale elitelor în parteneriat cu Academia Română). De asemenea, calitatea membrilor nu trece neobservată. Adesea oameni cu multiple competențe și răspunderi, masonii reușesc să acceadă în poziții cheie influențând politicile publice. Inclusiv în România. Conform unui raport SRI, masonii pot fi găsiți în instituții de învățământ, medicină, organisme financiare, structuri politice.
Istoria României creionată de organizații masonice
Mentalitatea francmasonică s-a manifestat în decursul istoriei prin mișcări care au militat în favoarea drepturilor omului și în favoarea democrației. De exemplu, răscoala lui Horea se înscrie în marele scenariu al lojelor masonice de ridicare a popoarelor-națiuni împotriva anacronicelor rânduieli feudale. Nu este exlus ca liderul revoltei țărănești să fi avut conexiuni masonice.
De asemenea, artizanii revoluției pașoptiste cu rol determinant în deschiderea porților modernismului românesc au fost masoni. Kogălniceanu, Bălcescu, Alecsandri și alți unioniști au avut o contribuție esențială la nașterea României. Gândirea Masonică a jucat un rol decisiv. „Nu cred ca greșesc prea mult dacă spun că a fost o generație de masoni. Este mult mai ușor să spui cine n-a fost mason la 1948 decât să întocmești o listă a acestora”, afirma istoricul Horia Nestorescu-Bălcești cu privire la rolul determinat jucat de pașoptiștii masoni. Dacă A.I. Cuza a fost sau nu mason nu mai are nicio relevanță, atâta timp cât mulți dintre cei care și-au oferit serviciile în derularea marilor proiecte de reformare a țării erau adepții masoneriei. Nu trebuie uitat că Mihai Kogălniceanu a fost primul ministru care a girat marile reforme.
Continuând pe firul istoriei, Marea Unire de la 1918 nu poate fi evaluată în mod corect decât printr-o raportare la influența Lojei masonice. Ion Nistor, artizanul unirii Bucovinei cu România a fost mason. La fel ca și Vaida Voevod, care a negociat interesele României la finalul războiului și a devenit ulterior prim-ministru. Motivul aderării acestuia la masonerie a fost faptul că majoritatea delegaților la Conferința de pace de la Paris erau masoni.
Cât de discretă va rămâne organizația?
Acestea sunt doar câteva aspecte care evidențiază rolul pe care l-au jucat masonii în istoria României. De cele mai multe ori, implicarea lor a fost la nivelul cel mai înalt al politicii. Nu rare au fost ocaziile când bulversări de ordin social au fost inițiate și coordonate de membrii Lojei române. Uneori au făcut-o la vedere. Alteori din culise. Acționând nu ca organizație secretă, ci ca una discretă, conform definiţiei organizaţiei. S-ar putea să aibă dreptate.
S-au inserat atât de bine în derularea unor evenimente cruciale din istorie, încât astăzi chiar și antimasonii le apreciază involuntar contribuția. Fiindcă ea se regăsește în cărțile de istorie. De multe ori, însă, orchestrarea din spatele unor evenimente scapă observatorilor. Rămâne de văzut care vor fi deciziile ce vor fi luate la București. Este și o ocazie pentru publicul român să sesizeze cât de transparentă a devenit organizația. Desigur, în măsura în care presei i se va permite accesul.
http://semneletimpului.ro/international/elita-masonica-vine-la-bucuresti-ce-se-speculeaza.html