UK Bookmakers

Raport referitor la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Rosia Montană si stimularea si facilitarea dezvoltării activitătilor miniere din România

Scris de C.L.. Posted in Economie


Necenzuratmm va prezinta raportul referitor la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Rosia Montană si stimularea si facilitarea dezvoltării activitătilor miniere din România

În conformitate cu prevederile Hotărârii Parlamentului României nr.56/2013, Comisia a fost sesizată cu examinarea Proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România,

precum şi a amendamentelor depuse de Guvern, deputaţi şi senatori.

La întocmirea prezentului raport, în conformitate cu prevederile Art. 1 lit. b) şi Art. 8 alin. (1) din Hotărârea Parlamentului României nr. 56/2013, Comisia a luat în considerare punctele de vedere şi opiniile exprimate de reprezentanţii autorităţilor publice şi instituţiilor specializate, prezenţi la dezbateri, precum şi de către celelalte persoane invitate la lucrări, respectiv reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale cu activitate semnificativă în domeniu şi alte persoane interesate. De asemenea, în cadrul audierilor comisiei, au fost aduse informări și documente solicitate de la mai multe instituții ale statului, care se regăsesc în Anexa 1 la raport. Anexa 2 a raportului conține materialele petiționarilor, ONG-urilor și sindicatelor. Stenogramele audierilor din Comisie (perioada 23.09-15.10.2013) sunt parte integrantă a Anexei 3 din prezentul raport.

Astfel, potrivit prevederilor Art. 6 alin. (2) din Hotărârea Parlamentului României nr. 56/2013, la lucrările comisiei au fost invitaţi:

-       Domnul Ministru Daniel Constantin Barbu, Ministerul Culturii

-       Domnul Ministru Robert Cazanciuc, Ministerul Justiţiei

-       Domnul Secretar de Stat Florin Aurel Moţiu, Ministerul Justiţiei

-       Doamna Ministru Rovana Plumb, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

-       Domnul Gheorghe Duțu, Preşedinte Agenția Națională Pentru Resurse Minerale

-       Domnul Ministru Dan-Coman Şova, Ministrul Delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine

-       Domnul Ministru Liviu Voinea, Ministrul Delegat pentru Buget, Ministerul Finanțelor Publice

-       Domnul Ministru Nicolae-Liviu Dragnea, Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice

-       Doamna Ministru Maria Grapini, Ministrul Delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism, Ministerul Economiei

-       Domnul Ministru Varujan Vosganian, Ministerul Economiei

-       Domnul Ministru Daniel Constantin, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

-       Domnul Ştefan Marincea, Director General al Institutului Geologic al României

-       Domnul Decan Victor Mocanu, Facultatea de Geologie şi Geofizică, Universitatea Bucureşti

-       Domnul Ion Stamin Purcaru, Director General S.C. CONVERSMIN S.A.

-       Domnul Iulian Offenberg, Şef Serviciu Programe, Proiecte, Avize S.C. CONVERSMIN S.A.

-       Domnul Nicolae Stanca, fost Director General al Regiei Autonome a Cuprului Deva

-       Domnul Mihail Ianăş, fost Preşedinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale

-       Domnul Jack Goldstein, Inventator şi cercetător

-       Domnul Victor Ailenei, Cercetător

-       Domnul Victor Frătean, Cercetător

-       Domnul Dragoş Tănase, Director General Roşia Montană Gold Corporation

-       Domnul Nicolae Suciu, Prim-Vicepreşedinte Afaceri Guvernamentale şi Relaţii Comunitare Roşia Montană Gold Corporation

-       Domnul Horea Avram, Vicepreşedinte de Mediu Roşia Montană Gold Corporation

-       Doamna Cecilia Szentesy, Director Proiectare Tehnică Roşia Montană Gold Corporation

-       Domnul Victor Cornel Pătrăşcoiu, Inginer Şef al CNCAF MINVEST S.A. DEVA

-       Doamna Ana Maria Curtean, Consilier Juridic al CNCAF MINVEST SA DEVA

-       Doamna Aurelia Ballo, Director General INCD ECOIND

-       Doamna Cristiana Cosma, Şef Laborator INCD ECOIND

-       Domnul Laurenţiu Dinu, Tehnolog INCD ECOIND

-       Preotul Ionuţ Corduneanu, Vicar Administrativ Patriarhal, Biserica Ortodoxă Română

-       Excelenţa Sa Academician Prof. Univ. Dr. Ionel Haiduc, Preşedintele Academiei Română

-       Domnul Academician Valentin Vlad, Vicepreşedintele Academiei Române

-       Părintele Andrei Mărcuş, Secretar Vicarial, reprezentantul Bisericii Romano – Catolice și reprezentantul Bisericii Greco – Catolice

-       Domnul Lucian Croitoru, Consilier al guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară, Banca Naţională a României

-       Domnul Bogdan Cosmâncă, Banca Naţională a României

-       Doamna Viorica Curea, Preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România

-       Doamna Profesor Universitar Doctor Afrodita Iorgulescu, Academia de Studii Economice

-       Domnul Lector Universitar Doctor Ovidiu Maican, Academia de Studii Economice

-       Domnul Cercetător Gheorghe Manea, Academia de Studii Economice

-       Domnul Prorector Victor Arad, Facultatea de Mine, Universitatea din Petroşani

-       Doamna Profesor Universitar Doctor Maria Lazăr, Facultatea de Mine, Universitatea din Petroşani

-       Experţi / specialişti, confederaţii sindicale şi patronale, organizatori ai protestelor din Piaţa Universităţii şi participanţi la aceste proteste, alte persoane interesate care şi-au exprimat dorinţa de a participa la discuţiile din cadrul Comisiei, prezentându-şi argumentele pro şi contra promovării proiectului de lege şi a proiectului minier.

Prima parte a raportului cuprinde sinteza audierilor desfășurate în cadrul Comisiei în perioada 23.09 – 15.10.2013.

La prima audiere a Comisiei Speciale “Roşia Montană” din data de 23 septembrie 2013, au participat:

-          Domnul Ministru Daniel Constantin Barbu, Ministerul Culturii

-          Domnul Secretar de Stat Florin Aurel Moţiu, Ministerul Justiţiei

Domnul Ministru Daniel Barbu a subliniat faptul că, prin adoptarea proiectului de lege, nici una din prevederile legale româneşti nu este încălcată. Dimpotrivă, beneficiile statului român sunt majore, mai ales în ceea ce priveşte conservarea patrimoniului naţional. Mai mult decât atât, fără o companie care să investească în patrimoniul naţional de la Roşia Montană, statul român nu ar avea fondurile necesare să protejeze zona.

Referitor la clasarea Roşiei Montane pe lista tentativă a UNESCO, Ministrul Barbu Daniel a menţionat, pe de o parte, că acest demers trebuie iniţiat de locuitorii din zonă, precum și faptul că la momentul actual clasarea la UNESCO nu este o aşteptare realistă, deoarece zona nu se află într-o stare bună de conservare.

În legătură cu obținerea avizului, domnul Ministru Daniel Barbu a explicat că termenele nu sunt pentru cercetarea arheologică, care presupune timp, ci sunt pentru avize.

Ministerul Culturii a dat aviz favorabil cu observaţii proiectului de lege, punct de vedere exprimat în urma expertizei a 368 de specialişti, subliniind faptul că instituția a dorit sa fie doar avizator al proiectului, nu iniţiator.

         În a doua partea a audierii, domnul Florin Aurel Moţiu, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Justiţiei, a luat cuvântul pentru a preciza motivul absenței domnului Ministru Robert Cazanciuc, precum și poziţia oficială a Ministerului Justiţiei: favorabilă proiectului de lege.

În cadrul audierilor care au avut loc în data de 24 septembrie 2013 au fost invitaţi:

-          Doamna Ministru Rovana Plumb, Ministerul Mediului şi al Schimbărilor Climatice

-          Domnul Gheorghe Duțu, Preşedinte Agenția Națională Pentru Resurse Minerale

Doamna Rovana Plumb şi-a exprimat susţinerea proiectului de lege, aducând mai multe argumente:

- nevoia de a stimula şi facilita dezvoltarea activităţilor miniere în România;

- perimetrul de la Roşia Montană este deja deosebit de poluat iar proiectul de lege prevede eliminarea poluării istorice;

- cianurarea este o metodă sigură din punct de vedere al protecţiei mediului, dacă se respectă standardul cuprins în ceea ce priveşte concentraţia de cianuri;

- referitor la construcţia iazului de decantare, doamna Ministru Rovana Plumb a susţinut că proiectul iazului a trecut prin Comisia Naţională de Siguranţă a Barajelor, unde au fost solicitate absolut toate elementele privind proiectarea pentru a îndeplini cerinţele de siguranţă şi că va avea o suprafaţă de aproximativ 300 de hectare.

Un alt argument important a fost legat de garanţia financiară de mediu care acoperă închiderea activităţii miniere, reabilitarea ecologică şi monitorizarea post-închidere mină, precum şi garanţia privind responsabilitatea în caz de accidente, evaluată pe situaţii de risc. 

 Ministrul Mediului a susţinut că nu au existat investigaţii în ceea ce priveşte istoricul companiei în acest proiect şi a asigurat comisia că a negociat cu seriozitate aplicarea tuturor standardelor şi condiţiilor impuse în conformitate cu prevederile legale, precizând că, până în momentul începerii exploatării, Ministerul Mediului are doua filtre în ceea ce priveşte respectarea mediului: Acordul de mediu şi Autorizaţia integrată de mediu.

 În eventualitatea în care nu se respectă condiţiile şi standardele impuse în procesul de construcţie sau în activitatea propriu-zisă de exploatare, statul, prin autoritatea de reglementare, poate opri această lucrare în orice moment. Monitorizarea se va face printr-un sistem nou, respectiv Programul Watch, în care sunt implicate instituţiile statului – în speţă în domeniul mediului Garda de Mediu, Agenţia de Protecţie a Mediului, Agenţia Naţională de Resurse Minerale. 

În timpul audierilor, doamna Ministru Rovana Plumb a dorit să atragă atenţia asupra cuprinsului Art. 8 în care sintagma “prin excepţie” ar trebui înlocuită cu “în conformitate”, menţionând că acest articol întăreşte responsabilitatea companiei de a suporta cheltuielile tuturor relocărilor, însă numai cu avizul şi indicaţiile administratorului monumentului respectiv. În cadrul şedinţei a fost discutat şi Art. 6, privind obligaţiile de mediu, asupra căruia membrii comisiei au dorit să se consulte cu doamna Ministru.

 La întrebarea unuia dintre membrii comisiei despre eliminarea Anexei 2 în care sunt principalele date de autorizare a proiectului de lege, Doamna Ministru Rovana Plumb a afirmat că susține eliminarea acesteia.

 Punctul de vedere al Ministerului Mediului este favorabil proiectului de lege referitor la exploatarea minieră de la Roşia Montană.

         Directorul Agentiei Naţionale de Resurse Minerale, domnul Gheorghe Duţu, a precizat că, în conformitate cu prevederile legii, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale reprezintă autoritatea competentă abilitată pentru aplicarea Legii nr. 85/2003 şi a Legii nr. 238/2004 privind resursele minerale. De asemenea, a comunicat Comisiei Speciale informaţii şi date importante despre proiectul Roşia Montană şi despre Licenţa de exploatare nr. 47/1999, care a fost acordată în baza prevederilor Art. 46 al Legii minelor nr. 61/1998 companiei naţionale Minvest Deva S.A. ca titular, având ca afiliat S.C. Eurogold Resourse S.A. Licenţa a fost aprobată în Hotărârea de Guvern nr. 438/1999. Prin Ordinul nr. 310 din octombrie 2000, licenţa a fost transferată către Roşia Montană Gold Corporation, având de această dată calitatea de titular, iar compania naţională Minvest S.A. având calitatea de afiliat. Acest transfer este legal, conform procedurilor, inclusiv cu aprobarea Ministrului Economiei, după cum susţine domnul director.

         În perioada 1999-2013, au fost făcute lucrări de dezvoltare geologică pentru cercetarea gradului şi cunoaşterea calitativă a zăcământului. S-au executat 1.253 de foraje şi au fost recoltate 65.782 de probe în lucrări miniere subterane. Planul proiectului este structurat în mai multe etape: pregătirea pentru exploatare - aproximativ 3 ani, exploatarea propriu-zisă - 17 ani, închiderea şi ecologizarea zonei - 2 ani, urmată de monitorizarea continuă.

         Conform studiilor făcute de specialişti, rezerva geologică este de 231.578 mii tone, cu un conţinut de aproximativ 1,46 grame de aur pe tonă şi 6,85 grame argint pe tonă. Rezerva industrială exploatabilă, cea care stă la baza studiului de fezabilitate, este de 214.905 tone cu acelaşi conţinut. S-a constatat că este vorba despre 247.053 kg de aur şi 904.883 kg de argint, cantităţi care pot rezulta în urma procesării. Conţinutul produsului final, care este valorificat, este estimat la 17 % aur şi 83 % argint.

         În cazul în care sunt descoperite elemente suplimentare, acestea sunt cuantificate imediat, existând posibilitatea de a le include în licenţă printr-un act adiţional, în timp ce alte elemente din Acord, inclusiv redevenţa, pot fi supuse renegocierilor.

         Directorul ANRM a precizat că evaluarea şi toate prospecţiunile geologice au fost gestionate şi susţinute financiar de Roşia Montană Gold Corporation şi efectuate de companii atestate în România şi străinătate.

        Ca urmare a analizei informaţiilor pe care ANRM le-a avut la dipoziţie, punctul de vedere al acestei instituţii este unul favorabil proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană.

In perioada 24 – 26 septembrie 2013, următoriimembri ai Comisiei Speciale s-au deplasat la Roşia Montană:

- Preşedinte Darius-Bogdan Vâlcov

- Vicepreşedinte Haralambie Vochiţoiu

- Vicepreşedinte Andrei Dominic Gerea

- Senator Ioan Chelaru

- Senator Petru Ehegartner

- Senator Toni Greblă

- Senator Alexandru Vegh

- Deputat Tudor Ciuhodaru

- Deputat Mircea Dolha

- Deputat Gheorghe Emacu

- Deputat Florin Iordache

- Deputat Korodi Attila

- Deputat Ştefan Viorel

Lucrările Comisiei la Roşia Montană au început pe data de 25 septembrie 2013 cu vizitarea perimetrului minier.

Delegaţia parlamentară, condusă de domnul senator Darius-Bogdan Vâlcov, a vizitat:

- Staţia pilot de tratare a apelor acide care funcţionează deja în Roşia Montană şi este deschisă publicului;

- Zona protejată Tău Găuri – amenajată pentru vizitarea turistică;

- Zona protejată Cârpeni – zonă de cercetare arheologică;

- Cariera Cetate;

- Cariera Cârnic;

- Piatra Corbului – arie naturală protejată, al doilea monument de interes naţional de la Roşia Montană;

- Piatra Despicată – monument al naturii, propus pentru strămutare. Aria naturală protejată a fost cuprinsă în 1956 în lista monumentelor naturii. În anul 2001 s-a primit acceptul de relocare a acesteia într-o zonă protejată şi s-a propus a fi relocată, pentru protecţia ei, în zona Piatra Corbului care se află la o distanţă de aproximativ 300 m. În cazul în care nu se va realiza strămutarea există riscul de alunecare;

- Tăurile protejate din Centrul Istoric;

- Zona protejată Centrul Istoric – cele 317 case incluse în planul de reabilitare, obiective restaurate;

- Complexul de galerii Cătălina Monuleşti – galeria romană unde au fost descoperite celebrele tăbliţe cerate romane;

- Casa restaurată nr. 392, care este un depozit arheologic. Această casă restaurată este fosta clădire a Primăriei şi se doreşte transformarea ei în hotel. Până în prezent au fost deja restaurate 20 de clădiri iar alte 100 de proiecte au fost avizate pentru a fi restaurate.

La ora 16:00, în timpul întâlnirii cu reprezentanţi ai Sindicatului „Viitorul Mineritului”şi cu alte ONG-uri pro minerit şi locuri de muncă, au luat cuvântul:

-  Domnul Cristian Albu, Preşedintele Sindicatului „Viitorul Mineritului”

-  Domnul Marian Ioan, Preşedintele Asociaţiei Pensionarilor

-  Domnul Andrei Jurcă, Preşedintele unui ONG Pro Roşia Montană

-  Doamna Mariana Seghe, Preşedintele Asociaţiei pentru Mediu

-  Domnul Petru Ilie, Preşedintele Sucursalei Judeţene Alba a Partidei Rromilor “Pro Europa”

-  Domnul Alexandru Pedata, Preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltare Comunitară “Împreună”

-  Domnul Bota Petre Marinel, Miner

-  Domnul Gabriel Constantin, Miner

-  Domnul Nelu Prişa, Liderul Comunităţii de Rromi de la Roşia Montană

-  Doamna Ana Pedata, reprezentanta Asociaţiei Studenţilor din Roşia Montană

- Doamna Sanda Lungu, protagonista clip-ului publicitar de promovare al companiei Roşia Montană Gold Corporation

Preşedintele Sindicatului „Viitorul Mineritului”, domnul Cristian Albu susţine proiectul de lege deoarece oamenii din Roşia Montană vor locuri de muncă, vor prosperitate şi nu vor să exporte forţa de muncă. Dumnealui afirmă, referitor la mediul înconjurător, că acesta este deja poluat deoarece în Roşia Montană se face minerit de 2000 de ani.

Domnul Marian Ioan, preşedintele Asociaţiei Pensionarilor, îi reprezintă pe pensionarii din Abrud, Roşia Montană, Câmpeni şi Baia de Arieş. Dumnealui susţine acest proiect pentru că nu prezintă nici un pericol.

Preşedintele unui ONG Pro Roşia Montană, domnul Andrei Jurcă, este pentru implementarea acestui proiect la Roşia Montană deoarece această comună s-a născut prin minerit, s-a dezvoltat prin minerit şi e absolută nevoie să se dezvolte această activitate. Susţine acest proiect pentru locurile de muncă pe care le creează şi pentru turismul care s-ar putea face dacă ar exista o infrastructură. 

Punctul de vedere al acestora a fost favorabil proiectului, argumentat de dorinţa oamenilor din Roşia Montană de a avea locuri de muncă, singurul lucru pe care l-au cerut fiind şansa de a putea munci, de a putea trăi decent.

Opinia generală este aceea că mineritul nu afectează turismul şi că poluarea există deja cu mult timp înainte ca Roşia Montană Gold Corporation să înceapa explorarea.

La ora 17:25 a avut loc întâlnirea cu autorităţile locale şi regionale, în cadrul căreia au luat cuvântul:

- Domnul Ion Dumitrel, Preşedintele Consiliului Judeţean Alba

- Domnul Gheorghe Feneşer, Prefectul Judeţului Alba

- Domnul Eugen Furdui, Primarul Comunei Roşia Montană

- Domnul Nicolae Simina, Primarul din Abrud

- Domnul Cornel Napău, Primarul Comunei Bucium

- Domnul Florin Cazacu, Primarul Municipiului Brad

- Domnul Traian Ştefan Popa, Primarul Comunei Stremţ

- Domnul Adrian Preda, Consilier local al Primăriei Abrud

- Domnul Nicolae, locuitor al Comunei Roşia Montană

 Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, domnul Ion Dumitrel s-a declarat în favoarea demarării proiectului de lege Roşia Montană care ar duce implicit la dezvoltarea Munţilor Apuseni. Este convins că nu sunt probleme legate de mediu sau de patrimoniu, problema cea mai mare fiind cea a locurilor de muncă.

 Domnul Gheorghe Feneşer este convins că acest proiect este de fapt o gură de oxigen pentru România, deoarece pe întreg parcursul proiectului vor fi investite peste 6 miliarde de euro, prin taxe şi impozite, bani care vor ajuta economia. Referitor la protecţia mediului şi restaurarea patrimoniului, părerea Prefectului este că acestea nu sunt puse în pericol.

 Primarul Comunei Roşia Montană, domnul Eugen Furdui este de părere că orice lege se dezbate, se analizează, i se aduc amendamente iar dacă acest proiect de lege va fi aprobat vor fi multe beneficii: în primul rând, redevenţa va creşte de la 2% la 6%, existenţa garanţiei de mediu, care înainte nu era prevazută, de 140 de milioane de dolari şi se va asigura protejarea patrimoniului.

  De asemenea, au fost aduse lămuriri referitoare la Planul Urbanistic General din 2002 care a fost suspendat în instanţă, pe motiv de incompatibilitate a doi consilieri locali. Referitor la expropriere, părerea domnului Primar este că va fi nevoie de o lege a exproprierii, iar fiecare primar va trebui să analizeze şi să negocieze situaţia proprietăţilor cât mai clar şi corect.

 Legat de expropriere, Primarul din Abrud, domnul Nicolae Simina menţionează că nu este de acord cu prevederile Art. 4 pct. 7 din Proiectul de lege, deoarece acestea au ca efect încălcarea principiului autonomiei locale şi a dreptului asupra proprietăţii, motiv pentru care solicită eliminarea acestui articol din raport.

 Domnul Cornel Napău, primar în Comuna Bucium, are atât argumente pro cât și contra Proiectului de lege. Se declară împotriva proiectului deoarece consideră că exproprierea localnicilor nu se face așa cum ar trebui, perioada de exploatare de 17 ani este prea scurtă și ar trebui să existe un singur iaz de decantare. Motivul de susținere al proiectului este legat de înființarea locurilor de muncă, atât de necesare în zonă.

 Concluzia generală a fost aceea că oamenii din Roşia Montană au nevoie de minerit, au nevoie de locuri de muncă şi consideră că singura lor opţiune este repornirea mineritului în zonă.

           La ora 19:00 a avut loc ultima întâlnire cu reprezentanţii Fundaţiei Pro Munţii Apuseni, precum şi cu reprezentanţii altor asociaţii şi fundaţii din oraşul Câmpeni. La această întâlnire au fost susţinute punctele de vedere contra proiectului de lege.

         Au luat cuvântul:

        - Domnul Sorin Sălăgean, Preşedintele Fundaţiei Pro Munţii Apuseni

        - Domnul Ioan Buran, Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine

        - Domnul Ioan Mocan, Preşedintele Asociaţiei Proprietarilor de Pensiuni din Ţara Moţilor

        - Domnul Claudiu Ştefani, Vicepreşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Dezvoltării Regiunii Centru

        - Domnul Gheorghe Paşca, Avocat din Alba

        - Doamna Maria Oprea, Director Agenţia de Turism ELMARIA

        - Doamna Dumitra Costea, Director Comunicare Fundaţia Pro Munţii Apuseni

        - Domnul  Ioan Gugiu

        - Preotul Cristian Motora

         Preşedintele Fundaţiei Pro Munţii Apuseni, domnul Sorin Sălăgean nu este de acord cu proiectul pentru că această arie va fi încadrată într-o zonă de risc, ceea ce va avea un impact negativ asupra turismului, asupra dezvoltării afacerilor, asupra costurilor de mentenanţă a parcurilor auto şi a transportatorilor terţi, asupra asigurărilor de viaţă şi dezvoltării agriculturii. 

         Domnul Ioan Buran, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine, este împotriva acestui proiect deoarece, dacă se va demara, agricultura va fi cea mai afectată şi nu se va mai putea dezvolta. Acesta este de părere că toată zona va fi poluată, inclusiv apa şi aerul. În continuare, domnul Buran declară că principala activitate a oamenilor din Munţii Apuseni este agricultura, nu mineritul. În zonă, locuitorii se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi cultivarea fructelor de pădure.

        Preşedintele Proprietarilor de Pensiuni din Ţara Moţilor, domnul Ioan Mocan, afirmă că zona Munţilor Apuseni, considerată rezervaţie naturală, este una dintre cele mai căutate şi mai mai frumoase zone turistice din România. Dumnealui spune că, la momentul actual, în această zonă se face şi agricultură şi turism, incompatibile cu activitatea de minerit.

        Directorul Agenţiei de Turism Elmaria, doamna Maria Oprea prezintă situaţia din turism până la data de 01 septembrie 2013 cu menţiunea că acesta a fost într-o continua creştere din anul 2010 şi până în prezent. Doamna Oprea este împotriva acestui proiect deoarece, odată cu începerea proiectului minier, dispar beneficiarii activităţii de turism – 4720 de persoane. Aceasta propune promovarea cetăţilor dacice, siturilor medievale şi altor destinaţii care vor fi considerate ecoturistice, precum şi promovarea sfeoturismului.

        Doamna Dumitra Costea, director comunicare al Fundaţiei Pro Munţii Apuseni, este împotriva acestei legi deoarece o consideră anticonstituţională. Susţine că în nici o altă ţară din lume nu se face o asemenea exploatare în care se pune în pericol viaţa oamenilor.

        Punctul de vedere negativ a fost de susținut de riscurile de mediu care vor influența alte afaceri ce nu vor putea fi dezvoltate. Mai mult decât atât, infrastructura va fi distrusă, iar turismul şi agricultura montană nu se vor mai putea practica.

În ziua de 26 septembrie 2013, Comisia şi-a desfăşurat lucrările între orele 18:20 – 21:10.

Au fost invitate 27 de persoane, reprezentanţi ai unor ONG-uri şi cele care au solicitat prezenţa pe site-ul www.comisiaroşiamontana.ro. De asemenea, au fost trimise 11 invitaţii la ONG-uri care sunt împotriva proiectului aflat în dezbatere. Lista cu aceste ONG-uri a fost pusă la dispoziţie de către domnul Ministru al Culturii Daniel Constantin Barbu.

În sală au fost prezenți următorii invitați:

-  Domnul Eduard Sorin Pantilimon, Inginer aeronautică

-  Domnul Potra Florin Lucian, Inginer

-  Domnul Vlad Bujdei Tebeică

-  Domnul Pantelică Radu, Dezvoltator software

-  Domnul Liviu Georgescu, Inginer în îmbunătăţiri funciare şi ingineria mediului

-  Domnul Iulian Boia, Blogger şi antreprenor

- Domnul Ştefan Vianu, Profesor Departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură Ion Mincu

-  Domnul Mădălin Chirilă, Blogger şi antreprenor

-  Domnul Ovidiu Grosu, Antreprenor

-  Doamna Poenariu Ana, Ziaristă

-  Domnul Adrian Constantin Cucu, Specialist în Relaţii Internaţionale

- Doamna Afrodita Iorgulescu, Matematician şi fost profesor la Facultatea de Cibernetică şi Informatică Economică, Academia de Studii Economice

-  Domnul Ion Drăghici

-  Domnul Octavian Georgescu, Inginer software

-  Domnul Nistor Sergiu, reprezentant ICOMOS

-  Domnul Ilie Ioan Izvoranu, reprezentant Fundaţia Ecologică Română

Dezbaterile au început cu domnul Eduard Sorin Pantilimon, opozant al proiectului de lege, care a adus în discuţie problema Muzeului Aurului, de la Brad.

Domnul Potra Florin Lucian declară că susţine investiţiile străine, deoarece România are nevoie de locuri de muncă, dar nu în felul în care se propune prin acest proiect. De asemenea, a vorbit despre lipsa unui Business Plan care să stea la baza proiectului aflat în discuţie şi de garanţiile băneşti pe care le consideră insuficiente. În ceea ce priveşte statul român, „ca proprietar al acestui zăcământ” consideră că ar putea să-l exploateze în beneficiul propriu.

Domnul Pantelică Radu a participat la demonstraţiile din Bucureşti şi a dorit să transmită membrilor comisiei dorinţa protestatarilor din Piaţa Universităţii: „[…] proiectul de la Roşia Montană să fie retras. Indiferent de ce argumente sunt pro sau contra, voinţa străzii este să fie retras”.

Domnul Liviu Georgescu,contestatar al acestui proiect, a subliniat că în momentul acesta nu există argumente pro exploatare la Roşia Montană, însă aceasta este posibilă respectând „[…] nişte condiţii oneste pentru statul român, pentru beneficiari […] adică pentru populaţie, pentru mediu […].”

Domnul Iulian Boia a informat comisia că este foarte interesat de ceea ce se întâmplă la Roşia Montană şi şi-a exprimat dorinţa de a afla cum se acordă licenţele în România.

Domnul Ştefan Vianu a susţinut că acest proiect contravine, în mod direct, Constituţiei României şi că „Nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor”.

Domnul Mădălin Chirilă considerăcă, dacă „nu avem nevoie de acel aur, din moment ce 80% îl dăm canadienilor, atunci să-l lăsăm acolo, să facem frumoasă zona aceea, s-o dezvoltăm economic”.                                                     

Domnul Ovidiu Grosu a prezentat un material structurat pe cinci domenii, „cinci principii care sunt încălcate flagrant”. A dorit să ştie cum a fost obţinută licenţa, dar şi ce avize au stat la baza obţinerii acesteia. A vorbit despre aspectul ecologic şi cultural al zonei. În concluzie, domnul Ovidiu Grosu este „total contra exploatării miniere din Roşia Montană în condiţiile actuale”.

Domnul Adrian Constantin Cucu a susţinut: „[…] din punctul meu de vedere, de-abia de acum încolo începe adevărata democraţie în România […] pentru că acum au ieşit oameni în stradă, se exprimă şi protestează. […] Este inadmisibil să se dea o lege care să încalce alte legi, inclusiv legea fundamentală a statului român, Constituţia, în speţă”. A continuat prin a arăta că „societatea civilă a dovedit că are capacitatea, calificarea, energia şi voinţa necesară pentru a susţine o dezvoltare alternativă a Roşiei Montane, că se pot crea şi alte căi de dezvoltare a zonei, nu prin minerit sau prin cianură. Spre exemplu, în turism. Un lucru foarte important de menţionat este că Gabriel Resources nu are o asigurare a proiectului minier”. Din punctul său de vedere, cea mai bună soluţie este „retragerea definitivă a acestui proiect, pentru că este abuziv, imoral şi ilegal […]” şi doreşte includerea Roşiei Montane în patrimoniul internaţional UNESCO.

Doamna Afrodita Iorgulescu a vorbit de existenţa unui grup mare din ASE care din 2002, susține cu argumente, că acest proiect nu este de interes naţional, iar din punct de vedere economic nu este viabil.

Domnul Ion Drăghici a adresat rugămintea membrilor comisiei de a respinge acest proiect iniţiat de Guvernul României şi de a propune Guvernului organizarea unui referendum pe această temă.

Domnul Octavian Georgescu a recomandat membrilor comisiei să consulte specialiştii din Academia Română şi Institutul Geologic. Acesta cere „anularea proiectului de lege şi interzicerea mineritului pe bază de cianuri la scară cel puţin medie. Proiectul trebuie respins”.

 Domnul Nistor Sergiu a început prin a prezenta ICOMOS România, filială a ICOMOS Internaţional, o organizaţie trecută în Convenţia Patrimoniului Mondial, ca organism de expertiză în domeniul patrimoniului construit, pe lângă UNESCO. Acesta a continuat prin a explica membrilor comisiei punctul de vedere negativ al ICOMOS cu motivația că nu se pot concilia exploatarea şi păstrarea vestigiilor. În materialul prezentat, dl. Nistor afirmă că este vorba despre: ”[…] valori arhitecturale, arheologice, istorice, etnografice, religioase ştiinţifice, tehnice. Nu discut de patrimoniul natural, care nu face parte din expertiza organizaţiei mele.”

Domnul Ilie Ioan Izvoranu sugerează membrilor comisiei să afle cum este posibil ca „[…] un studiu important, studiul geologic făcut de inginerul Sântimbrean, a ajuns pe mâna Companiei Gold Corporation, cum s-au luat cele 70 de tone drept mostre de verificat, ce este cu manipularea pieţei de capital şi ce reprezintă noţiunea de spot sau futures pe piaţa de capital”. De asemenea, acesta îşi exprimă rugămintea de a se verifica dacă statul român este proprietarul terenului din zonă şi propune formarea unui colectiv „capabil să prezinte proiecte, eventual finanţabile pan-europene”.

        Concluzia rezultată, în urma opiniilor exprimate de persoanele invitate în această şedinţă, este respingerea proiectului de lege în forma propusă şi găsirea unor noi soluţii pentru demararea proiectului minier.

 La audierea din 30 septembrie 2013 au fost invitaţi:

-          Domnul Ministru Dan-Coman Şova, Ministru Delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine

-          Domnul Ministru Robert Cazanciuc, Ministerul Justiţiei

          În introducere, domnul Ministru Şova a subliniat faptul că Guvernul Ponta avea obligaţia să ia o decizie clară în privinţa Proiectului Minier de la Roşia Montană.

        Prin acest proiect de lege, Guvernul a dorit o reglementare legală care să îmbunătăţească poziţia statului român, prioritar fiind interesul national, deoarece licenţa nu prevedea:

        - garanţii de mediu;

        - referiri la patrimoniul cultural;

        - avantaje pentru comunitatea de la Roşia Montană;

        - obligaţii cu privire la eliminarea poluării istorice;

        - garanţii pentru statul român cu privire la păstrarea cotei de participare la capitalul social;

        - nicio garanţie cu privire la încasarea efectivă a dividendelor;

        - nicio prevedere în legătura cu existenţa şi exploatarea altor metale ce ar putea fi găsite.

        În opinia domnului Şova, statul român este vulnerabil doar dacă nu se face proiectul, având în vedere faptul, că în cazul, în care firma Roşia Montană Gold Corporation se află în incapacitate financiară, ori dacă nu respectă condiţiile de mediu şi de protecţie a patrimoniului cultural, licenţa se anulează.                                            

      Ca urmare a discuţiei, au fost propuse două amendamente: la Art. 10, prin care preţul mediu al produsului finit va fi stabilit cu o majoritate de 85% din Consiliul de Administratie, precum şi un amendament pentru listarea la bursa a companiei. De asemenea, au fost semnalate ambiguităţi în formularea Art. 2 alin. 4 şi propuneri pentru îmbunătăţirea Art. 12 alin. 1, care se referă la datele financiare ale companiei exploatatoare.

      În concluzie, Ministrul Şova şi-a reafirmat intenţia de a vota Proiectul de Lege subliniind faptul că portofoliul său de Ministru al Marilor Proiecte îl obligă să fie în favoarea investiţiilor străine, nu să le anuleze.

      Punctul de vedere al Ministerului Marilor Proiecte este unul favorabil proiectului de exploatare minieră considerând că beneficiile financiare sunt importante, însă numai atâta timp, cât cele mai înalte standarde de mediu şi de ocrotire a patrimoniului cultural şi arheologic sunt respectate, cât avem garanţia dezvoltării durabile a comunităţii şi cât poluarea istorică va fi eliminată.

      Domnul Ministru Robert Cazanciuc a ţinut să precizeze faptul că Ministerul Justiţiei analizează doar raţiunile de legalitate ale unui proiect legislativ, iar acest proiect de lege, din punctul lor de vedere, nu încalcă niciun text imperativ.

       Cu toate acestea, în timpul întâlnirii cu membrii comisiei, au fost aduse în discuţie o serie de vulnerabilităţi ale proiectului legislativ legate, în special, de aplicabilitatea acestuia. Ministrul a precizat că nu exista o lege care să interzică introducerea unor ”reglementări speciale, cu un anumit caracter particular,” continuând însă prin a afirma faptul că: “În ipoteza în care actul, în forma în care ne-a fost prezentat pentru aviz, ar ajunge la Curtea Constituţională, ar exista un asemenea risc.”

De asemenea, domnul ministru a atras atenţia şi asupra altor ambiguităţi în text în ceea ce priveşte numărul mediu de locuri de muncă, garanţia unei compensaţii rezonabile pentru statul român sau parametrii relevanţi ai legislaţiei fiscale, precum şi asupra Art. 6 alin. 2 privind exproprierile.

Ministrul Cazanciuc a precizat faptul că actul Ministerului Justiţiei apărut în data de 13 august nu era un aviz negativ, ci doar un punct de vedere cu privire la varianta de lucru a proiectului de lege.

Concluzionând, avizul Ministerului Justiţiei este favorabil cu observaţii şi cu menţiunea că este numai un aviz de legalitate şi că Ministerul Justiţiei nu se poate pronunţa pe oportunitatea unui asemenea demers sau pe viabilitatea proiectului. 

        În ziua de 1 octombrie 2013, Comisia şi-a desfăşurat lucrările avându-l ca invitat pe:

          - Domnul Ministru Liviu Voinea, Ministrul Delegat pentru Buget, Ministerul Finanţelor Publice

        Domnul Liviu Voinea, Ministrul Delegat pentru Buget, a precizat că proiectul a fost abordat strict din punct de vedere bugetar. Din acest punct de vedere există beneficii întrucât din 2007 România nu mai încasează redevenţe pentru aur, toate minele de aur fiind închise. Redevenţa minieră în România este 4%, iar în cazul contractului cu Roşia Montată, este de 6%.

        Dânsul a mai menţionat că Minvest nu a mai putut exploata aurul deoarece activitatea sa era subvenţionată de către statul român, subvenţii care odată cu intrarea în Uniunea Europeană au fost interzise conform regulamentelor europene. Rezultatulului financiar al companiei MINVEST Deva i se va aplica impozitul pe profit, deci proiectul poate aduce venituri şi din acest impozit prin dividende. Estimările evidenţiază un beneficiu de cateva miliarde de dolari, crearea a 2.300 de locuri de muncă directe în timpul construcţiei exploatării miniere şi 900 de locuri în timpul fazei de operare vor aduce venituri din C.A.S., precum şi bani din impozitele pe venit sau sănătate.

Întrucât subvenţiile sunt interzise de legislaţia europeană, domnul Ministru a subliniat că, în cazul în care, statul ar dori să facă astăzi această exploatare ar avea nevoie de o investitie majoră, de un credit masiv pe care cineva ar fi dispus să îl acorde. În acest moment statul român nu are spaţiu fiscal să facă această investiţie întrucât are angajamente în ceea ce priveşte nivelul deficitului şi ar însemna stoparea altor investiţii.

Concluzia este că Ministerul Finanţelor Publice, a avizat favorabil proiectul de lege întrucât acesta poate aduce venituri la buget, însa a fost trimis în Parlament pentru că, fără îndoială, poate suporta îmbunătăţiri.

        În ziua de 2 octombrie 2013, Comisia şi-a desfăşurat lucrările avându-i ca invitaţi pe:

- Domnul Ministru Nicolae-Liviu Dragnea, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

- Domnul Jack Goldstein, Cercetător şi inventator.

Domnul Ministru Dragnea a afirmat că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a luat decizia de aprobare a proiectului de lege ținând cont de două direcţii principale. Din punct de vedere juridic, Ministerul a avut calitatea de avizator al Proiectului de Lege propus de Guvern doar pe domeniul administraţiei publice, al urbanismului şi amenajării teritoriului, precum şi din punct de vedere al reglementării autorizării executării lucrărilor de construcţii. Din punct de vedere tehnic, Ministerul Dezvoltării Regionale avizează Planul Urbanistic Zonal, dar numai pentru zona protejată, nu pentru zona industrială.

De asemenea, ministerul va asigura, prin Inspectoratul de Stat în Construcţii, monitorizarea şi controlul construcţiilor, dacă şi când vor fi realizate. Ministerul nu a primit nici o observaţie pe marginea acestui proiect de lege din partea asociaţiilor autorităţilor locale. Dacă legea va fi aprobată şi proiectul va continua sunt foarte multe norme, reglementări, proceduri care trebuie respectate. Rolul Inspectoratului de Stat în Construcţii este esenţial.

Din partea Ministerului, un secretar de stat a participat la toate lucrările Comisiei guvernamentale.

Motivul pentru care Ministerul Dezvoltării nu a putut aviza, până în prezent, Planul Urbanistic Zonal pentru zona protejată este unul foarte simplu: documentaţia de avizare nu a ajuns la minister.

În ceea ce priveşte redevenţa, niciodată nu este suficientă, dar este cea mai mare din Europa şi este totuşi un mic succes al comisiei care a negociat acest act.

Referitor la exproprieri, acestea nu se referă la domeniul de competenţă al Ministerului şi nici un document ce face referire la exproprieri nu a ajuns la minister.

Ministrul va vota în favoarea acestui proiect de lege, pe datele actuale ale proiectului. Motivele invocate sunt:

-  statul român se pare că va câştiga mai mult decât cel care investeşte;

- în privinţa protecţiei mediului, inclusiv al disciplinei şi siguranţei în construcţii, dacă toate procedurile şi toate angajamentele sunt respectate, mediul nu va fi pus în pericol;

- o investiţie de acest gen poate să contribuie în mod esenţial la dezvoltarea regiunii respective: va aduce dezvoltare economică şi locuri de muncă.

Din punctul de vedere al atribuţiilor Ministerului, cele legate de dezvoltare regională, se consideră că, acest proiect este important pentru o dezvoltare teritorială echilibrată, sigur, cu respectarea cu stricteţe a normelor de protecţie a mediului.

Al doilea invitat al comisiei, domnul Jack Goldstein a explicat o altă metodă de exploatare a aurului, fără a folosi cianuri. Reactivul principal de solubilizare în cazul acestei metode este tiosulfatul de sodiu, tot un produs chimic care nu afectează însă mediul, nu este toxic, nu produce reziduri toxice, permite recuperarea celorlalte elemente din minereu şi are un randament comparabil cu cianurarea, dacă nu mai bun.

Din punct de vedere economic, faţă de tehnologiile clasice cu cianură, această tehnologie are mai multe avantaje:

- lipsa iazului de decantare care implică până la 20% din cheltuielile tehnologiei cu cianuri;

- randamentele de extracţie a aurului şi argintului sunt similare;

- cheltuielile pe tona de minereu prelucrat scad cu circa 5 până la 10%;

- în tehnologia cu tiosulfat, metalele însoţitoare la obţinerea aurului pur se separă;

- aceasta metodă face posibilă înlocuirea tehnologiilor cu cianuri, în special în zonele în care există populaţie sau în zonele cu un mediu natural deosebit;

- costul energiei electrice pentru electroliză nu afectează costul întregului proces pentru că nu este o electroliză clasică acidă deci consumul de curent este comparabil cu cel folosit în cazul cianurației;

- în cazul unui accident, se poate realiza distrugerea efectivă a tiosulfatului de sodiu în mediul acid.

Domnul Jack Goldstein a menţionat că tehnologia sa nu este dăunătoare mediului înconjurător fiind superioară soluţiei de cianură, pe când tehnologia cu cianuri ridică semne de întrebare deoarece are un impact negativ asupra mediului, cianura putând să ajungă în aer sau apă şi apoi să se acumuleze în anumite zone. 

Potrivit declaraţiilor lui Jack Goldstein pentru a pune în fucţiune o astfel de instalaţie la nivel industrial ar fi nevoie de un an ” tehnologia nu a fost folosită nicăieri. Partea de dizolvare este cunoscută de câţiva ani, dar partea de separare este scumpă şi nu am avut resurse economice. Am avut discuţii cu RMGC, care au fost interesaţi de tehnologie, dar ne-au cerut întreaga documentaţie pentru a fi trimisă în Canada la teste, iar noi nu am fost de acord cu aceasta”.

În ziua de 3 octombrie 2013, Comisia şi-a desfăşurat lucrările avându-i ca invitaţi pe:

-  Domnul Dragoş Tănase, Director General Roşia Montană Gold Corporation

-  Domnul Nicolae Suciu, Prim-Vicepreşedinte Afaceri Guvernamentale şi Relaţii Comunitare Roşia Montană Gold Corporation

-  Domnul Horea Avram, Vicepreşedinte Mediu Roşia Montană Gold Corporation

-  Domnul Adrian Gligor, Vicepreşedinte Patrimoniu, Roşia Montană Gold Corporation

-  Doamna Cecilia Szentesy, Director Proiectare Tehnică Roşia Montană Gold Corporation

-  Doamna Elena Lorincz, Director relaţii comunitare Roşia Montană Gold Corporation

-  Doamna Camelia Tudorancea, Director juridic Roşia Montană Gold Corporation

-  Domnul Bogdan Petrescu, Director autorizare Roşia Montană Gold Corporation

-  Domnul Romulus Marian, Director financiar Roşia Montană Gold Corporation

-  Domnul Mihai Botea, Manager de proiecte Roşia Montană Gold Corporation

-  Doamna Claudia Buruiană, Manager CSR Roşia Montană Gold Corporation

-  Domnul Ionuţ Tănase, Manager Relaţii Guvernamentale Roşia Montană Gold Corporation

-  Domnul Hadrian Bobar, Manager Mediu Roşia Montană Gold Corporation

-  Domnul Ştefan Gomeaja, Administrativ Roşia Montană Gold Corporation

-  Domnul Andrei Trifan, Administrativ Roşia Montană Gold Corporation

-  Doamna Alexandra Mladin, Traducător

-  Doamna Lidia Hartz, Traducător

-  Domnul Ştefan Damian, avocat Ţuca, Zbârcea & Asociaţii

-  Doamna Oana Ureche, avocat Ţuca, Zbârcea & Asociaţii

-  Domnul Victor Cornel Pătrăşcoiu, Inginer şef CNCAF MINVEST SA DEVA

-  Doamna Ana Maria Curtean, Consilier juridic CNCAF MINVEST SA DEVA

-  Domnul Valentin Rus, Administrator Filiala ROSIAMIN SA - CNCAF MINVEST SA DEVA

Experţi:

-  Domnul Mike Armitage, Chairman SRK Consulting

-  Domnul Pat Corser, Vicepreşedinte Montgomery Watson Harza

-  Domnul Stuart Smith, Director Aurifex Australia

-  Domnul Stephan Theban, AMEC Earth & Enviroment Canada

-  Domnul Faruk Nadim, Institutul Norvegian de Geotehnică

-  Domnul Dan Stematiu, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

-  Domnul Sorin Berchimiş, Director IPROMIN S.A.

-  Domnul Christian Kunze, Analist Mediu AMEC Earth & Enviroment Marea Britanie

-  Doamna Ştefania Chiriac, Director AMEC Earth & Enviroment România

-  Doamna Marilena Pătraşcu, Administrator VMP Integrated Environment

-  Domnul Călin Hodor, Wildlife Consulting

-  Doamna Dr. Oana Danci, Wildlife Consulting

-  Domnul Alexandru Ozunu, Decan Facultatea de Ştiinţe şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca

-  Domnul Acad. Răzvan Theodorescu, Şeful Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, Academia Română     - Dl. Acad. Alexandru Vulpe, Şeful Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, Academia Română

-  Domnul Prof. Paul Damian, Director ştiinţific Muzeul Naţional de Istorie a României

- Doamna Cercetător Dr. Ileana Căzan, Director adjunct al Institutului de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei Române

-  Domnul Cercetător Dr. Cosmin Popa, Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei Române

-  Domnul Dr. Sorin Cociş, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca

-  Domnul Dr. Călin Tămaş, Facultatea de Geologie, Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca

-  Domnul Dr. Ionuţ Băltean, Heritage Advice

-  Domnul Dr. Katalin Moscu, Kamos SRL

-  Doamna Dr. Doina Harda, Proiect Alba

-  Domnul Dr. David Jennings, Oxford Archaeology Unit, Marea Britanie

-  Domnul Seppo Maula, fost primar Kittila, Finlanda

-  Domnul Prof. Achim Moise, Universitatea “1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

-  Domnul Prof. Adrian Dinu Rachieru, Universitatea Tibiscus, Timişoara

- Doamna Viorica Vâlcea, Agenţia naţională pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere

În cadrul dezbaterilor, reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation au făcut atât o prezentare generală, dar şi prezentări punctuale pe capitole - mediu, patrimoniu, cultură, economic - ale proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană.

Domnul Dragoş Tănase, Director General Roşia Montană Gold Corporation S.A.,a declarat că mineritul poate finanţa dezvoltarea turismului, iar la Roşia Montană va rămâne o comunitate, care va avea o şansă la viaţă, și astfel se va realiza dezvoltarea durabilă în zonă.

Rezumând beneficiile realizării proiectului minier de la Roșia Montană, Dragoș Tănase afirmă că:

- 5,2 miliarde de dolari pentru România, bani care intră în economia României la bugetele de stat sau la furnizori şi la forţa de muncă;

- în momentul începerii acestui proiect de la Roşia Montană, România devine principalul producător de aur din Europa;

- proiectul va crea un număr de câteva mii de locuri de muncă, media pe perioada operării fiind de 3.600;

- exista deja poluare istorică în zona respectivă, iar proiectul este gândit pentru a repara aceste probleme și pentru a lăsa mediul curat;

- proiectul include garanţii de mediu;

- cea mai sigură tehnologie de exploatare din lume, implementată deja la alte sute de mine;

- în ceea ce priveşte patrimoniul, principalele obiective de patrimoniu sunt în afara proiectului minier, iar pentru fiecare dintre acestea a fost prevăzut un plan de reabilitare şi de includere într-un circuit de turism;

- referitor la redevenţă, noul Acord şi noua lege prevăd o creştere a redevenţei la 6%;

- media locurilor de muncă este undeva la 3 600 – directe şi indirecte – pe perioada de viaţă a proiectului;

- la Roşia Montană s-a făcut cel mai complex studiu geologic din istoria României, fiind realizate peste 1200 de foraje.

Referitor la modul în care a fost analizat zăcământul de la Roşia Montană, domnul Dragoş Tănase a menţionat că au fost realizate 1.171 foraje de suprafaţă, 140.000 de metri foraţi, 66.000 de probe brazda, adică probe recoltate în subteran. În total, au fost analizate 206.000 probe. Adâncimea până la care s-a mers cu aceste foraje a fost de 430 de metri. În timpul acestui program geologic, au fost analizate 47 de elemente chimice, nu doar aurul şi argintul, astfel încât în acest moment se cunoaşte compoziţia zăcământului pe fiecare bloc din subteranul Roşiei Montane.

Resursa totală este undeva la 18 milioane de uncii sau aproximativ 400 de tone de aur. Din cele 400 de tone, pot fi accesate spre a fi procesate în uzină doar 314 tone. Deci rezerva exploatabilă este de 314 tone din care se poate exploata numai 80%, ceea ce înseamnă undeva la 246 de tone, produs care iese pe poarta fabricii.  

Pentru a exploata acest zăcământ, cheltuielile totale sunt undeva la 7 miliarde de dolari, inclusiv investiţiile.

Referitor la alternativa, Dragoș Tănase afirmă că “din păcate, vorbim de alternativa dacă nu se face proiectul, noi am studiat-o şi o denumim „alternativa zero”. Ce înseamnă investiţiile care trebuie făcute în Roşia Montană dacă proiectul nu se face?”

Dacă proiectul nu se face, statul român are nişte obligaţii:

- în primul rând obligaţii de mediu, să reabiliteze mediul în zona respectivă;

- trebuie să investească în patrimoniul, pentru că altfel el se degradează;

- galeriile din zona respectivă trebuie consolidate;

- sunt costuri de operare, estimate undeva la 430 de milioane de dolari în următorii câţiva ani.

Efectul în PIB, având un factor de multiplicare de 3,4, calculat de experţii în macroeconomie prin efectul direct şi indirect, va fi de aproximativ 1% din PIB-ul României, iar prin factorul de multiplicare cumulat pe durata de viaţă a proiectului va avea un impact total de 24 de miliarde de dolari.

După prezentarea generală, fiecare expert şi-a prezentat punctul de vedere pe aria pe care a acoperit-o în cadrul proiectului Roşia Montană. La finalul prezentării, reprezentanţii MINVEST şi-au susţinut punctul de vedere, ca acţionar la această firmă.

Domnul Pătrăşcoiu Victor, inginer şef la Compania MINVEST Deva, precizează că MINVEST Deva poate să-şi exprime punctul de vedere doar în ceea ce priveşte componenta minieră a proiectului Roşia Montană, respectiv, extracţia şi prelucrarea minereului aurifer.

Tehnologiile propuse pentru extracţia şi prelucrarea minereului aurifer sunt tehnologii moderne, performante, cu productivităţi deosebite, care respectă cele mai înalte standarde de securitate pe tot timpul derulării proiectului.

Având în vedere că proiectul minier respectă cele mai bune practici în industria minieră, în condiţiile obţinerii aprobărilor necesare şi în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, reprezentanţii MINVEST susţin promovarea acestui proiect.

 În ziua de 4 octombrie 2013, la dezbaterile din cadrul Comisiei speciale pentru Roşia Montană, au participat următorii invitaţi:

- Excelenta Sa Academician Prof. Univ. Dr. Ionel Haiduc, Preşedintele Academiei Române

- Domnul Academician Valentin Vlad, Vicepreşedintele Academiei Române

        - Preotul Ionuţ Gabriel Corduneanu, Vicar Administrativ Patriarhal, Biserica Ortodoxă

        - Părintele Andrei Mărcuş, Biserica Greco-Catolică

        - Domnul Lucian Croitoru, Banca Naţională a României

        - Domnul Bogdan Cosmâncă, Banca Naţională a României

        - Doamna Dr. Arhitect Viorica Curea, președintele Uniunii Arhitecţilor din România

        - Doamna Profesor Universitar Doctor Afrodita Iorgulescu, Academia de Studii Economice

        - Domnul Lector Universitar Doctor Ovidiu Maican, Academia de Studii Economice

        - Domnul Cercetător Gheorghe Manea, Academia de Studii Economice

        - Domnul Prorector Victor Arad, Facultatea de Mine, Universitatea din Petroşani

        - Domnul Profesor Universitar Doctor Mircea Georgescu, Facultatea de Mine, Universitatea din Petroşani

        - Doamna Profesor Universitar Doctor Maria Lazăr, Facultatea de Mine, Universitatea din Petroşani

        Luând cuvântul, domnul doctor Ionel Haiduc, a precizat că Academia Română nu este împotriva valorificării resurselor naturale ale României, inclusiv prin minerit, dar consideră că aceasta trebuie să se facă în mod inteligent, prioritar fiind interesul naţional. Se înţelege prin valorificare inteligentă îndeplinirea a trei condiţii: beneficiul ţării să fie maxim, efectele negative asupra mediului să fie minime şi să se respecte principiile dezvoltării durabile.Concluzia Academiei Române este că în forma actuală proiectul nu poate fi acceptat.

Preotul Ionuţ Corduneanu a spus că Patriarhia Română reafirmă poziţia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe române adoptată în şedinţa din 11 noiembrie 2003 prin care s-a pronunţat în defavoarea realizării proiectului Roşia Montană, pentru ca această parte a ţării să poată conserva patrimoniul cultural şi integritatea mediului înconjurător. Dar nu mineritul în sine este respins, ci doar metodele cu efecte nocive pentru mediul natural.

Părintele Andrei Mărcuş a precizat că Biserica Catolică de ambele rituri din România nu este împotriva dezvoltării economice a ţării şi nici împotriva investitorilor străini, dar nu poate rămâne indiferentă atunci când viitorul societăţii şi binele comun al poporului român sunt puse în pericol. De aceea, atâta timp cât nu există garanţii certe şi sigure privind protecţia mediului, sănătatea cetăţenilor şi o îmbunătăţire a calităţii vieţii în România, Biserica Romano-Catolică şi Biserica Greco-Catolică din România nu pot fi de acord cu proiectul Roşia Montană.

Din partea Băncii Naţionale a României, domnul Lucian Croitoru a precizat că orice cantitate de aur cumpărată de către Banca Naţională a României implică emisiune de monedă. Orice cantitate de euro cumpărată de Banca Naţională a României implică emisiune de lei. Acesta a mai spus că nu se respinge cumpărarea de aur de către Banca Naţională a României, dar nici nu este benefica.     

Doamna Doctor Arhitect Viorica Curea, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România, a precizat că punctul de vedere general a fost de împotrivire faţă de proiectul Roşia Montană.

         Din partea Academiei de Studii Economice, a luat cuvântul doamna profesor universitar doctor Afrodita Iorgulescu. Aceasta consideră că toate avizele, autorizaţiile, certificatele obţinute până acum de RMGC pentru proiect, precum şi demararea procedurii de obţinere a Acordului de mediu sunt ilegale. În consecinţă, cere respingerea proiectului de lege ca fiind profund netemeinic şi nelegal, demiterea autorilor proiectului de lege, respingerea Acordului de mediu pentru proiectul minier şi interzicerea mineritului pe bază de cianuri în România.

              Domnul prorector Victor Arad, reprezentantul Facultăţii de Mine, Universitatea din Petroşani,  a precizat că, din punct de vedere tehnic, proiectul este corect, în sensul în care, atât metodologia de exploatare a zăcământului, cât şi tehnologia de procesare şi efectele asupra mediului, sunt corect cuantificate.

         În ziua de 7 octombrie 2013 au fost invitati:

- Doamna Maria Grapini, Ministru Delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism

- Domnul Varujan Vosganian, Ministrul Economiei

- Domnul Sorin Mihai Găman, reprezentantul statului în Consiliul de Administraţie al RMGC din 2010 şi până în prezent

- Domnul Bogdan Badea, Secretar de Stat în Ministerul Economiei

Doamna Maria Grapini și-a exprimat public opinia referitoare la varianta venită acum la Parlament susţinând că: nu este votabilă din punct de vedere al eficienţei economice, nu este în  avantajului statului român, iar din punct de vedere al mediului situaţia este complicată şi specialiştii ar trebui să-şi exprime opinia.

Doamna Ministru Maria Grapini a mai adaugat că impactul proiectului asupra locurilor de muncă din zonă nu va fi foarte mare, întrucât ele vor exista pe o perioadă limitată, după care oamenii vor trebui reorientaţi către alt loc de muncă, deci sustenabilitatea locului de muncă pe termen lung nu există.

Domna Ministru Maria Grapini a susţinut că proiectul are impact şi asupra turismului, deoarece în momentul în care există o exploatare minieră şi obiective turistice la distanţă apropiată putem avea succes în atragerea turistilor, însă numai dacă sunt rezolvate problemele de mediu.

Doamna Ministru Grapini a informat comisia asupra faptului că, în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Turism, se lucrează la iniţierea unei Legi a turismului, lege care să ofere  întreprizătorilor măsuri de stimulare pentru zone speciale – zonele  miniere din Munţii Apuseni. Aceste facilităţi sunt atât pentru cei care investesc în zonele balneare, multe din ele neexploatate, cât şi în alte zone cum este Roşia Montană care poate deveni o zona atractivă dacă se rezolvă problema ecologizării. Problema este cum punem în acord mineritul şi turismul.

În concluzie, ar vota o lege care să asigure protecţie şi eficienţă economică maximă pentru statul român. Punctul domniei sale de vedere este că „Da, trebuie să exploatăm resursele naturale. O ţară care are resurse naturale nu poate să ajungă la un nivel de bunăstare, dacă nu le exploatează”.

Domnul Ministru Varujan Vosganian a mărturisit că Ministerul Economiei nu a fost unul dintre avizatorii proiectului de lege, iar informaţiile pe care el le transmite sunt legate mai ales de istoricul acestui proiect, istoric pe care ministerul l-a gestionat.

Opinia domnului Ministru cu privire la acest proiect este: ”[...] eu sunt membru al Guvernului. Vreau să vă spun de la bun început că eu nu mă distanţez de proiectul guvernamental. Trebuie să existe o disciplină a dialogului. În condiţiile în care fiecare ministru îşi spune punctul de vedere în afara spaţiului de dezbatere guvernamentală, atunci nu am face decât să inducem confuzie în opinia publică. De aceea, dacă pentru acest proiect au vorbit cu îndreptăţire Primul-Ministru, Ministrul Marilor Proiecte, Ministrul Culturii şi Ministrul Mediului, eu nu am nimic de adăugat în spaţiul public la declaraţiile lor şi vă rog să mă credeţi sunt foarte ferm în această declaraţie pe care am făcut-o.”

Domnul Vosganian a adus pentru informarea comisiei un istoric al întregului proiect începând cu anul 1994 şi o serie de documente care nu se găsesc pe site-ul Ministerului Economiei, şi pe care le-a depus la secretariatul Comisiei.

La insistenţele membrilor comisiei de a preciza dacă toate condiţiile prevăzute în acest Acord sunt suficient de asiguratorii şi  suficient de avantajoase pentru statul român, domnia sa a subliniat, că este „nelalocul lui” să facă aprecieri cu privire la modul în care domnul Ministru Şova a condus aceste negocieri.

Dânsul ne-a comunicat în schimb că cea mai mare parte a operaţiunilor privind fructificarea zăcămintelor de aur şi de argint se fac în România. De asemenea, există şi o procedură tehnologică care se face în străinătate şi, din evaluările Ministerului Economiei, această procedură ocupă în totalul structurii tehnologice un procent, care nu depăşeşte 20%. Domnia sa şi-ar dori ca în viitor o astfel de procedură să poată fi asumată naţional şi atunci aurul să se poată prelucra în România.

Cu privire la separarea între MINVEST Deva şi Roşia Montană, domnul Ministru a precizat că separarea între MINVEST Deva şi RMGC a fost iniţită de Guvern, fapt care a dus la elaborarea unei Hotărâri de Guvern în baza căreia s-a decis această divizare. S-a menţionat că iniţiatorul hotărârii de Guvern este Ministerul Marilor Proiecte şi că, încă, tribunalul din Hunedoara nu a marcat această separare.

 Conform domnului Vosganian, situaţia industriei extractive din România la momentul preluării Ministerului Economiei era dezastruoasă:

-          minele erau fie în conservare sau închise, fie în stare de insolvenţă, fie cu perspective destul de reduse de a fi dezvoltate;

-          cu privire la  metalele preţioase, acolo nu se mai desfăşoară nici o activitate economică din 2007;

-          în zona neferoaselor, singura industrie care mai există la un nivel semnificativ este cuprul;

-          referitor la cele trei mari companii exploatatoare din România, Modova Nouă - MOLDOMIN, Baia Mare - REMIN, şi Abrud - CUPRUMIN, au situaţii dificile;

-          legea minelor care există din 2002 nu permite redeschiderea perimetrelor închise sau în conservare;

-          în legătură cu aurul, în România există un perimetru – un patrulater – care se află în Munţii Metaliferi iar estimările ministerului arată că rezervele directe, care pot fi exploatate, sunt la circa 700 de tone.

Prin noua Lege a minelor, propusă în Parlament, se prevede posibilitatea redeschiderii perimetrelor închise sau în conservare, fiind astfel şanse să se repornească şi MOLDOMIN.

Domnul Ministru mai spune că investiţiile străine au scăzut – două miliarde de euro numai anul trecut, iar anul acesta, suntem la nivelul lui 2012 şi că responsabilitatea în a convinge mediile economice în sfera de atractivitate a economiei româneşti este grea. Dumnealui mai afirmă că, în 2013, economia s-a stabilizat, iar cu o legislaţie stabilă şi cu respect faţă de angajamentele statului, se poate îmbunătăţi considerabil imaginea României.

 Domnul Ministru precizează că orice proiect care se ocupă de aurul din România şi nu numai  „trebuie urmărit cu o stricteţe de lentilă, de bisturiu. E vorba de o avere colosală, care zace în măruntaiele pământului românesc. Suntem responsabili şi dacă explorăm fără să avem toate precauţiile, suntem responsabili şi dacă nu o explorăm, dacă s-ar putea explora”.

Domnul Sorin Mihai Găman a venit cu informaţii suplimentare cu privire la stadiul separării celor două societăţi, comunicând că, la data de 14 octombrie 2013, Tribunalul Hunedoara urmează să se pronunţe cu privire la  înfiinţarea noii societăţi, iar în trei zile de la această data, noua societate va fi transferată la Ministerul Marilor Proiecte.

Totodată, domnul Găman a mai adăugat că în procesul derulat de Roşia Montană Gold Corporation, prin Consiliul de Administraţie, respectiv prin Adunarea Generală a Acţionarilor societăţii, au fost prezentate rapoarte anuale şi situaţiile financiare în fiecare an privind modul în care s-au cheltuit banii. Acestea au fost auditate de auditor independent şi au fost validate ca şi mod de încadrare conform legislaţiei româneşti. Domnul Găman a punctat că nici dumnealui şi nici  vreun reprezentant al statului român nu au beneficiat  vreodată de banii firmei în vreo deplasare de muncă sau interes de serviciu.                                      

Întrebat fiind dacă votul reprezentanţilor statului român poate bloca o decizie, domnul Găman a comunicat că în momentul de faţă primează votul majorităţii. De asemenea, referitor la valorile redevenţei din proiectul de lege, acesta a subliniat ideea că reprezintă încă un beneficiu al statului. Domnul Găman a făcut încă o precizare legată de termenul ”redevenţa la aur” a cărei valoare maxima este în momentul de faţă în Uniunea Europeană de 6%.

Referitor la propunerile legislative aflate în dezbatere, atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor care privesc Legea minelor, Ministerul a început discuţia pe această lege, într-o comisie interministerială constituită din dispoziţia Primului-Ministru, care a făcut o solicitare atât Senatului, cât şi Camerei Deputaţilor, ca toate proiectele aflate în dezbatere, cu atingere la Legea minelor, să fie cumulate pentru a face o lege a minelor unitară.

În ceea ce priveşte exproprierile, domnul Găman  este de părere că oamenilor din zonă le convine mai mult să discute cu firma privată deoarece este o negociere între părţi și aceștia au de câștigat.

Referitor la întrebarea dacă statul român are o expertiză separată cu privire la zăcămintele de la Roşia Montană, domnul Găman a explicat că ANRM-ul poate să pună la dispoziţie documente, atât a cercetărilor dinainte de 1989, cât şi noile rezultate ale prospecţiunilor de la Roşia Montană Gold Corporation. În continuare, elprecizează că indiferent de câtă substanţă, metal, aur, argint sau orice alt metal se va găsi în componenţa producţiei miniere, redevenţa se plăteşte, chiar dacă cantitatea va fi dublă, la ceea ce se scoate. De asemenea, el precizează că au fost discuţii, în cazul veniturilor care ar fi de zece ori mai mari pentru RMGC, ca şi statul român să poată să ceară o suplimentare a veniturilor, a părţii ei, pentru diferenţa de la 300 de tone în sus, iar această plată să fie 50 – 50 % pentru ce depăşeşte 300 t.

La momentul începerii exploatării, domnul Găman ne arată că situaţia de la Cuprumin se va repeta şi în cazul Proiectului Roşia Montană, în sensul că pentru fiecare cantitate de concentrat  se face aşa-numita sfertuială, adică se ia eşantion, care se analizează atât de beneficiar, cât și de cel care vinde. Mai mult decât atât, se analizează apoi de către un expert independent, iar în cazul în care se identifică orice fel de altă substanţă, aceasta se plăteşte proporţional. Deci, nu există posibilitatea să nu fie identificată sau să nu fie valorificată orice cantitate de concentrat.

Domnul Bogdan Marin a comunicat că prin Hotărârea de Guvern nr.275/2013, care prevede divizarea MINVEST Deva, se creează Societatea MINVEST Roşia Montană care preia participaţia la RMGC. Proiectul de divizare s-a încheiat, a fost supus dezbaterii publice, a fost la începutul lunii august depus la Tribunalul Deva, pentru a fi aprobat. Iar din momentul în care iese noua societate MINVEST Deva, care gestionează doar participaţia la Roşia Montană Gold Corporation, în termen de 3 zile se transferă pachetul de acţiuni de la Ministerul Economiei la Ministerul Marilor Proiecte.

În data de 8 octombrie 2013 au fost invitați:

- Domnul Ministru Daniel Constantin, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

- Domnul Ştefan Marincea, Director General al Institutului Geologic Român

- Domnul Marcel Mărunţiu, Director Ştiinţific al Institutului Geologic Român

- Doamna Ramona Bălăşcuţă, Specialist în Marketing al Institutului Geologic Român

Domnul Ministru Daniel Constantin a afirmat că Ministerul pe care îl conduceeste avizator al acestui proiect legislativ cu anumite observaţii. Aceste observaţii se referă la faptul că în cadrul negocierilor, trebuie respectate și verificate următoarele condiții: protecţia mediului, păstrarea zonelor cu pajişti permanente, compensarea fermierilor din zona respectivă, cei care sunt afectaţi de eventualitatea în care trebuie să-şi înceteze activitatea agricolă, dar şi dezvoltarea durabilă a zonei.

În acest context, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a arătat că este importantă menţinerea suprafeţelor de pajişti, întrucât România şi-a luat un angajament, prin tratatul de aderare, ca suprafeţele cu pajişti permanente şi păşuni care erau deţinute la 1 ianuarie 2007 să fie menţinute.

Astfel, întrucat OUG nr.34/2013 modifică actuala lege a pajistilor şi prevede că, pentru proiectele importante, se pot scoate din circuitul agricol anumite suprafeţe cu obligativitatea ca cel care solicită scoaterea să vină cu o suprafaţă similară într-o altă zonă, pe raza unităţii administrativ-teritoriale sau pe raza judeţului respectiv.

De asemenea, o altă observaţie este legată de necesitatea specificării foarte clare a condiţiilor legii prin care se fac acele compensaţii către fermieri, precum şi dezvoltarea durabilă a zonei prin înfiinţarea unor unităţi de procesare în zonă pentru carne, lapte şi fructe de pădure ca o alternativă de dezvoltare a agriculturii. Aceste unităţi vor fi realizate cu investiţii din partea societăţii respective şi ele vor fi administrate si vor fi predate după aceea organizaţiilor de producători din zona respectivă.

 Referitor la eventuala existenţă a unui studiu de impact, dl. Ministru a informat Comisia Specială că nu există un astfel de studiu, dar propunerea legislativă acoperă din acest punct de vedere impactul.

 Pentru a concluziona, dl. Ministru Constantin a afirmat că, din punctul de vedere al agriculturii, dacă se vor respecta angajamentele acest proiect reprezintă o soluţie bună pentru economia din zona respectivă.

        În a doua parte a audierilor, au luat cuvântul reprezentanţii Institutului Geologic Român. Argumentele pe care domnul director Marincea le-a adus pentru a-si susţine părerea conform căreia, acest proiect nu este avantajos pentru statul român au fost:

-          serviciile geologice din ţările nordice, din Ungaria vecină şi din Franţa, ca şi United States Geological Survey sunt îngrijorate de faptul că România va permite realizarea pe teritoriul Europei a unui proiect care are costuri post-mining foarte mari;

-          prin acest proiect nu se respectă principiul dezvoltării durabile. Un zăcământ de talia celui din Munţii Apuseni nu se poate exploata în 16 ani;

-  prin cianurare nu se poate recupera decât o parte din aur şi o parte din argint, dar există cel puţin 3 metode alternative;

    -  redevenţa de care beneficiază statul ar trebui să fie proporţională, deci compania să fie obligată să recupereze cât mai mult şi să nu lase acel şlam expus la condiţiile de climă din România;

    -  există neconcordanţe între eficienţa precizată de companie în extragerea aurului şi cantitatea netă extrasă;

    - doar pentru optimizarea profitului şi minimizarea investiţiei, costurile post mediu sunt uriaşe;

    -  nu se respectă valorificarea complexă, statul realizând pierderi imense, deoarece la exploatarea cu cianură se pierd alte elemente;

    - din însași existența celor 17 izvoare pe care specialiștii Institutului Geologic Român le-au identificat în zonă, rezultă prezența atât a pânzei freatice, cât și a faliilor. Aceste elemente interzic abaterea văii în care ar trebui să fie depozitat şlamul cianurat. Aceste observaţii nu reies şi din raportul RMGC deoarece hărţile pe care compania le-a folosit pentru proiect au fost falsificate după modelul hărţilor întocmite de Institutul Geologic Român;

    - argumente ştiinţifice stau la baza declaraţiilor că modul de prezentare a analizelor este viciat;

    - există 24.000 tone de telur care vor fi distruse în urma procedeelor de extragere;

    - zăcământul va fi revândut către alte companii mai mari care domină piaţa, cum ar fi Barrick Gold Corporation, Newmont Gold Corporation şi AngloGold Ashanti. Împreună, aceştia deţin 70% din rezerva mondială de aur. Practica minieră nu permite unei companii junior să rămână pe piaţă pentru un zăcământ de o asemenea mărime, decât in cazul în care costurile sunt foarte mici.

         În continuare, domnul Marincea explică că teoriile conform cărora cianurile libere sunt fotodegradabile sunt aplicabile, dar nu în această situaţie, deoarece este vorba despre o masă de 260 milioane de tone care se comportă ca un burete şi care conține, pe lângă cianuri, telurocianuri şi sulfocianuri. Compania nu a luat în considerare faptul că, în cazul unei veri secetoase, oxidarea sulfocianurilor va duce la o descompunere hazardoasă a unei mase mari şi la emisii masive de acid cianhidric care ar afecta puternic mediul.

        Din acest motiv, în toate proiectele miniere de acest tip, aşa numitul minereu refractar care conţine sulfuri şi teluri se oxidează. În proiectul minier de la Kittila, oxidarea se face prin barbotaj cu oxigen sub presiune în tancuri închise. Astfel se reduce cantitatea de şlam cianurat, procesul de cianurare fiind în concentrat.

        În legătură cu bazinul Văii Corna, domnul Marincea afirmă că este plin de fracturi. În unele planşe, în care se folosesc informaţiile deţinute de Institutul Geologic Român, aceste fracturi apar, iar în altele dispar. Explicaţia oferită Comisiei este următoarea: pentru a şterge o falie de pe harta Institutului Geologic este un proces mai complicat, mai exact pentru orice corectură pe hartă necesită o perioadă de evaluare de 4 luni. Domnul Marincea mai menţionează că Institutul Geologic s-a oferit să facă o hartă de 1 : 1000 a iazului de decantare şi a pus la dispoziţia companiei timpul, banii şi persoanele calificate, însă nu s-a primit niciun răspuns pozitiv.

Domnul Marincea a afirmat că avizul favorabil dat de către fostul director al Institutului GeologicRomân, în decembrie 2011, este “un fals grosolan şi o situaţie penală” pentru care Parchetul s-a autosesizat.

Institutul Geologic Românsubscrie punctului de vedere susţinut de către experţii ASE: împărţirea producţiei, acordurile de împărţire a producţiei sunt perfect aplicabile şi nu redevenţierea, pentru că rezerva este una strategică, cunoscută şi certă.

         Concluzia reprezentanţilor Institutului Geologic Român este aceea că proiectul nu este în avantajul statului român, punct de vedere format în urma tuturor studiilor şi rapoartelor efectuate şi documentelor care au fost puse la dispoziţia institutului, precum şi a analizei raportului de evaluare a impactului de mediu. “În scrisoarea pe care am scris-o şi pe care v-am înmânat-o, am relevat, pe scurt, slăbiciunile proiectului. Aceste slăbiciuni sunt relevate de o corespondenţă bogată, pe care am purtat-o în Comitetul de Avizare Tehnică, sunt argumentate de studii anterioare ale Institutului Geologic pe cariera de la Cetate, care era exploatată. Sunt documentate de o foarte bogată literatură academică, pe care o voi prezenta.” Aceştia au acuzat compania că a trişat şi au subliniat faptul că au fost diluate conţinuturile prin probare neselectivă, deoarece conform colectivului de analiză a geologilor francezi în conţinutul zăcământului există sulfosăruri de stibiu.

În ziua de 9 octombrie 2013, Comisia şi-a desfăşurat lucrările între orele 12:00 – 17:00.

- Domnul Victor Mocanu, decanul Facultăţii de Geologie şi Geofizică, Universitatea din Bucureşti

- Domnul Ion Stamin Purcaru - Director General CONVERSMIN S.A.

- Domnul Iulian Offenberg -  Şef Serviciu Programe, Proiecte, Avize din cadrul CONVERSMIN S.A.

- Domnul Nicolae Stanca – fost Director General al Regiei Autonome a Cuprului Deva

- Domnul Mihail Ianăş – fost Director al Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale

Domnul Decan Victor Mocanu consideră că rolul statului trebuie să fie deosebit de bine conturat din punct de vedere legislativ. Condiţiile de exploatare trebuie stabilite foarte clar şi mai ales trebuie urmărit modul în care agenţii economici respectă ceea ce li se impune prin lege.

Domnul Mocanu s-a referit în principal la următoarele aspecte:

-          necesitatea efectuării controlului calităţii solului înainte de eventuala începere a exploatării. În momentul în care se trece la exploatare, trebuie refăcute periodic aceste cercetări pentru a verifica respectarea condiţiilor impuse prin acordurile de exploatare;

-          este necesară monitorizarea calităţii apelor, atât subterane, cât şi de suprafaţă;

-          a apreciat că statul nu are puterea financiară pentru a coordona şi a se implica în mod direct în astfel de proiecte;

-          la ora actuală există 12 alternative de prelucrare a minereului foarte bine cunoscute în lume, fiecare având avantaje şi dezavantaje ;

-          cianurarea este metoda considerată ca fiind potrivită, fără să fie ideală şi fără să fie absolută,

-          s-a investigat o perioadă lungă de timp numărul de foraje executate fiind peste 1.000. Au existat foarte multe analize de toate tipurile, fără de care agentul economic nu putea să îşi concluzioneze interesul faţă de exploatare ;

-          se discută foarte mult despre eventualele substanţe suplimentare ce se găsesc acolo. Pentru cele mai multe dintre acestea, suntem sub pragul minim de interes economic şi indiferent la ce substanţă se face referire, ne aflăm chiar sub media cunoscută pentru crusta terestră. Evident, sub limita exploatabilă;

-          statul, prin reprezentanţii săi autorizaţi, ar putea să negocieze cu una dintre firme, astfel încât să încerce şi alte asocieri în vederea cercetărilor pentru o eventuală exploatare a unor noi substanţe, nu numai a aurului şi a argintului;

-          cu privire la iazul de decantare, dl. decan consideră că reprezintă unul dintre punctele cele mai delicate ale acestei activităţi şi trebuie verificată calitatea impermeabilizării contactului între iazul de decantare şi subsol. Acest aspect ar trebui să facă obiectul reglementării legale, întrucât fisurile sau fracturile iazului reprezintă un factor de risc major;

-          dacă ar fi puse împreună, cercetările hidrogeologice şi cele de stabilitate a masivelor de roci, împreună cu toate aspectele legate de prelucrarea minereului ar rezulta că ar fi mai bine să se execute un număr ceva mai mare de iazuri mai mici;

-          din datele cunoscute, nu există în acea zonă o falie majoră activă în acest moment.

Legat de iazul de decantare, domnul decan a afirma că perioada necesară pentru cartografierea unui astfel de iaz de 300 de hectare este de minim 6 luni. De asemenea, este de părere că, în afară de cartarea, clasica, geologica, trebuie făcute şi investigaţii serioase din punct de vedere seismic.

Conform spuselor domnului Mocanu, Facultatea de Geologie şi Geofizică poate oferi o expertiză neutră cu privire la un astfel de proiect, fără a avea o implicaţie politică, însă în ceea ce priveşte acest proiect nu au fost invitaţi la o astfel de expertiză.

Punctul de vedere alFacultăţii de Geologie şi Geofizicăeste acela că ţara are nevoie de resurse minerale care pot fi exploatate pentru binele tuturor, dar în condiţii foarte clare şi cu respectarea strictă a unor aspecte legale care trebuie conturate cu foarte mare atenţie. Dacă va exista o monitorizare şi un control al calităţii pe toate fazele de execuţie ale proiectului, cu respectarea strictă a normelor legale româneşti şi europene, riscul acestui proiect este minim.

Directorul General al CONVERSMIN S.A., domnul Ion Stamin Purcaru Ion a explicat că după anul 1997 statul român a decis închiderea a 556 de obiective miniere cu costuri care reprezintă peste un miliard de euro. Până în prezent, au fost închise 206 obiective miniere, rezultând un cost al închiderii de aproximativ 300 de milioane de euro.

CONVERSMIN S.A. este o societate aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, creată special pentru activitatea de restructurare a industriei miniere.

În anul 2007 a fost dată o Hotărâre de Guvern de închidere a mineritului la Roşia Montană, fundamentată prin planul de încetare a activităţii care are caracter de studiu de fezabilitate. Operatorul minier MINVEST Deva a realizat planul de încetare a activităţii. Acesta are o valoare totală de 98 de milioane de lei şi a fost aprobat prin Hotărâre de Guvern.

Una dintre problemele majore ale statului român la ora actuală o reprezintă epurarea apelor din  mină şi implicit a apelor din zona Roşia Montană, fiind vorba de o sumă necesară de aproximativ 11 milioane de euro, întrucât volumul de ape procesat lunar sau care se acumulează în bazinul minier închis este de aproximativ 78.000 metri cubi pe lună.

CONVERSMIN S.A. şi Ministerul Economiei au preluat opt staţii de epurare a apelor de mină din ţară. Dar aceste staţii nu sunt suficiente pentru a corespunde exigenţelor impuse de prevederile Directivei Europene din 2007, iar transpunerea ei nu este respectată. În prezent singura staţie de epurare care funcţionează la parametri normali este staţia pilot de la RMGC.

Domnul Iulian Offenberg, Şeful Serviciului Programe, Proiecte, Avize din cadrul CONVERSMIN S.A., a subliniat importanţa modificării Legii minelor nr. 85/2003, astfel încât aceasta să răspundă noilor realităţi ale societăţii, precum şi pentru a veni în sprijinul repornirii mineritului în ţara noastră dacă acest lucru se doreşte cu adevărat.

Cu privire la staţiile de epurare a apei, domnia sa a arătat că în urma testelor efectuate la staţia pilot de către specialiştii CONVERSMIN în colaborare cu RMGC, s-au aplicat două variante de epurare: epurarea apei de mină prin tehnologia activă de neutralizare a acidităţii şi precipitarea metalelor grele cu var sau epurarea apei de mină prin tehnologia cu membrană osmotică sau nanofiltrare.

Domnul Nicolae Stanca, fost director general al Regiei Autonome a Cuprului Deva, a arătat că, în perioada cât a deţinut funcţia de director general al RAC Deva, a fost constituită o societate comercială cu un număr de 5 acţionari, număr minim necesar pentru constituire, conform Legii nr.31/1990.

Acţionarii fondatori au fost Gabriel Resources din Marea Britanie, care a participat la capitalul social cu 357.500 USD, reprezentând 65% din capitalul social, şi trei societăţi minoritare, cu 0,4%. La constituire, RAC Deva deţinea 33,8% din capitalul social.

Regia Autonomă a Cuprului a participat, potrivit actului constitutiv iniţial, cu un capital în natură constând în dreptul de folosinţă asupra sediului social al societăţii nou înfiinţate, situate în Deva, şi dreptul de folosinţă asupra sediului punctului de lucru din Roşia Montană.

Printr-o notă trimisă de Direcţia Generală a Strategiei Industriale Miniere şi Geologie din cadrul Ministerului Industriei, avizată de Direcţia Generală de Finanţe din Minister şi semnată de Ministrul Industriei de la acea vreme, s-a aprobat constituirea societăţii mixte privind activitatea de explorare – nu de exploatare.

În momentul efectuării forajelor, s-au făcut analize din metru în metru, s-au luat probe care au fost trecute într-un registru special, cu documentaţia însoţitoare. Un astfel de registru a  fost depus la Agenţia Naţională de Resurse Minerale, unde o comisie mixtă ar putea să compare probele martor şi să stabilească dacă rezultatele au fost sau nu viciate.

Ca metodă tehnologică s-a ales cianuraţia datorită randamentelor mai mari, de 80-90%, pentru a fi cât mai convenabil şi în beneficiul statului român. De asemenea, s-a pus problema exploatării subterane versus exploatarea la suprafaţă. La exploatarea în subteran productivitatea ar fi mică şi nu ar acoperi cheltuielile.

Domnul Mihail Ianăş, Director al Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale în perioad acordării licenţei de explorare, a arătat că la sfârşitul anilor 1990, la Regia Minieră Deva, exploatarea atât pentru aur cât şi pentru minereu era nerentabilă. Această situaţie nu putea să continue la infinit şi la sugestia instituţiilor financiare internaţionale, în particular Banca Mondială, dar şi reprezentanţi ai Uniunii Europene, s-a trecut la închiderea obiectivelor ineficiente.

Recomandările au fost în sensul deschiderii către capitalul privat român sau străin, pentru a dezvolta această activitate şi a o aduce la forma de rentabilitate. Prin urmare, obiectivul minier Baia Mare a fost închis 100%, iar Regia Minieră Deva a fost închisă  în proporţie de 95%.

Licenţa referitoare la Roşia Montană s-a transferat printr-o hotărâre de Guvern, de la MINVEST la EURO GOLD, respectiv Roşia Montană Gold Corporation, acum. A existat o scrisoare semnată de Direcţia Generală Minieră, de domnul Ministru Radu Berceanu prin care se solicita acest transfer justificat prin faptul că nu aveau fonduri pentru realizarea programului şi pentru a ieşi pe piaţa de capital.

Domnul Ianăş a declarat că domnia sa a atras atenţia că era necesară o licitaţie în acest sens, mai ales pentru situaţia în care, în urma lucrărilor de explorare, se găsea un zăcământ important şi se intenţiona trecerea la exploatare. De asemenea, dl. Ianăş a arătat că probabil au existat presiuni din partea forurilor internaţionale financiare, în sensul reducerii subvenţiilor.

Concluzionând, dumnealui şi-a încheiat expunerea precizând că la ora actuală se încearcă redeschiderea multor activităţi miniere şi domnia sa consideră că acest lucru este foarte bun, pentru a da un semnal de încurajare şi altor investitori şi implicit pentru dezvoltarea industriei metalurgiei neferoase.

În ziua de 10 octombrie 2013, Comisia şi-a desfăşurat lucrările între orele 10:30 – 15:30.

Au participat ca invitaţi:

- Domnul Adrian Izvoranu, Secretar Executiv al Confederaţiei Patronatelor din Industria Serviciilor şi Comerţului

- Doamna Aurelia Ballo, Director General INCD ECOIND

- Doamna Cristiana Cosma, Şef Laborator INCD ECOIND

- Domnul Laurenţiu Dinu, Tehnolog INCD ECOIND

- Domnul Teodor Velea, Directorul General INMR

- Domnul Doctor Inginer Dumitru Fodor, Profesor Universitar în cadrul Facultăţii de Mine, Universitatea din Petroşani

- Domnul Inginer Nicolae Bud, fost Deputat, Doctor în economie

- Domnul Marin Bivolaru, fost Deputat, fost Secretar de Stat în Ministerul Industriilor

- Domnul Ilie Şerbănescu, Ziarist, Doctor în economie

- Doamna Ileana Manolache, Inginer

- Domnul Nicolae Heredea, Inginer

- Domnul Constantin Cojocaru, Doctor în economie

- Domnul Ioan Ghişe, Senator

- Domnul Liviu Mihaiu, Jurnalist şi Preşedintele Organizaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta”, fost Guvernator al Deltei Dunării

Domnul Senator Ioan Ghişe a afirmat că realizarea acestui proiect ar însemna o pierdere de aproximativ 20 de mii de locuri de muncă, 15 mii în agricultură, 4.700 în turism şi 1.000 la fabrici de mobilă. Menţionează că este categoric împotriva proiectului și enumeră instituţiile fundamentale ca: Institutul Geologic Român, Academia Română, Academia Română – Filiala Cluj, Academia de Ştiinţe Economice Bucureşti, Biserica Ortodoxă, Casa Regală, care spun “nu” actualului proiect. Miza acestui proiect sunt nu doar aurul şi argintul de la Roşia Montană, ci o avere estimată de patru ori mai mult ţinând cont de toate mineralele rare şi substanţele care se găsesc în solul de acolo.

Domnul Nicolae Bud a considerat că existenţa zăcămintelor minerale nu garantează dezvoltarea economică. Pentru ca zăcămintele minerale - cum este şi aurul de la Roşia – să se dovedească a fi o binecuvântare şi nu un blestem, depinde în mare măsură de guverne, de calitatea instituţiilor statului, de capacitatea acestora de a gestiona bine asemenea resurse şi de a le utiliza pentru a cataliza dezvoltarea şi interacţiunile lor cu companiile, societatea civilă şi alţi actori ai vieţii social-economice.

Domnul Liviu Mihaiu, referindu-se la chestiunea economică, arată că beneficiul pe care ţara noastră îl are după această exploatare care ţine doar 16 ani este mult prea mic. Prosperitatea României nu depinde de execuţia acestui proiect. Metoda de exploatare a zăcământului de aur prin folosirea cianurilor încalcă directiva Consiliului European privind protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe toxice. Exploatarea cu cianuri este una dintre cele mai nocive tipuri de exploatare din lume. Este împotriva proiectului și consideră că se mai pot aştepta câţiva ani până când metodologia de exploatare alternativă va fi pusă la punct.

Domnul Marin Bivolaru a afirmat că tehnologia de solubilizare cu cianuri nu este favorabilă recuperării metalelor însoţitoare. Nu este de acord cu cianurarea directă a minereului această tehnologie este deficitară, iar proiectul este slab.

Domnul Ilie Şerbănescu nu are nimic împotriva proiectului Roşia Montană în măsura în care produsul final de acolo aparţine poporului român şi nu celui care îl exploatează. România trebuie să-şi valorifice resursele cât mai eficient şi să evite situaţia în care se alege doar cu o poluare în plus. Este împotriva proiectului în forma în care se gasește în prezent.

Domnul Dumitru Fodor a afirmat că astăzi ţara noastră dispune de peste 15 miliarde de tone rezerve de substanţe minerale utile solide, ceea ce reprezintă o avuţie potenţială minieră de peste 250 de miliarde de euro. Este de acord şi susţine exploatarea în continuare a acestor bogăţii şi valorificarea lor, dar acest lucru trebuie să se facă în folosul statului şi al poporului nostru. Nu este de acord cu proiectul de la Roşia Montană, pentru că acesta este total dezavantajos din punct de vedere economic pentru statul român şi deosebit de periculos pentru o mare zonă a Munţilor Apuseni şi a României. Proiectul de la Roşia Montană trebuie stopat, iar contractul cu investitorii trebuie rediscutat.

Domnul Constantin Cojocaru aapreciat că există soluţii economice pentru proiectul Roşia Montană. Banca Naţională ar putea să pună la dispoziţia Companiei MINVEST Deva sumele necesare derulării proiectului. Această companie ar trebui reorganizată ca regie naţională pentru exploatarea resurselor naturale ale ţării.

Domnul Teodor Velea, în calitate de reprezentantalInstitutului de Metale Neferoase şi Rare, şi-a exprimat punctul de vedere tehnic privind utilizarea cianurilor şi nu a dat un răspuns tranşant în ceea ce priveşte realizarea acestei investiţii.

Domnul Nicolae Heredea a afirmat că este nevoie de o lege care să reglementeze principiile de dezvoltare durabilă în activităţile geologice de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor naturale geologice. Referitor la problemele de minerit, domnia sa afirmă că avem nevoie de norme suplimentare de securitate privind protecţia operaţională contra contaminării în minerit şi prepararea minereurilor prin tratamente chimice cu substanţe periculoase.

Domnul Adrian Izvoranu a arătat că deocamdată tehnologia cu cianură este cea care se foloseşte pe scară mondială doar pentru două considerente: asigură randamentul cel mai mare şi poate fi cel mai uşor controlată. Dacă tehnologia se respectă, riscul de accident este foarte mic, motiv pentru care punctul său de vedere este favorabil proiectului de la Roşia Montană.

Doamna Ileana Manolache s-a declarat împotriva proiectului şi apropus o altă metodă pentru extragerea aurului, argintului şi a altor elemente din zăcământul de la Roşia Montană. A afirmat că metoda domniei sale permite ecologizarea zonei.

Doamna Aurelia Ballo aafirmat că expertiza INCD ECOIND este în procesele şi tehnicile de epurare a apelor reziduale. Şi-a exprimat speranţa că aplicarea proiectului se va face raţional şi nu emoţional. Este în favoarea proiectului.

În ziua de 11 octombrie 2013, Comisia şi-a desfăşurat lucrările între orele 10:30 – 14:30.

La aceste audieri, participă reprezentanţi ai unor sindicate, ai unor confederaţii patronale, dar şi toţi cetăţenii care s-au înscris pe site-ul www.comisiaroşiamontana.ro şi au dorit să-şi spună punctul de vedere în faţa comisiei special constituite.

În sală au fost prezenţi următorii invitati:

- Domnul Cristian Mihai, Vicepreşedinte Blocul Naţional Sindical 

- Domnul Minel Ivaşcu, Secretar General Blocul Naţional Sindical 

- Domnul Ion Popescu, Preşedinte Confederatia Sindicală Naţională “MERIDIAN”

- Domnul Ion Albu, Preşedinte Executiv Confederatia Sindicală Naţională “MERIDIAN”

- Domnul Dumitru Fornea, Director Relaţii Internaţionale Confederatia Sindicală Naţională “MERIDIAN”

- Domnul Nicolae Badea, Preşedinte Confederaţia Patronală a Industriei Serviciilor şi Comerţului din România

- Domnul Dr. Geol. Laurenţiu Bogatu, Confederaţia Patronatul Român

- Domnul Ion Corbu

- Domnul Murg Alexandru, Inginer miner

- Domnul Radu Ciocan

- Domnul Drăghici Ion

- Domnul Mircea Serdin

- Doamna Berindei Cosmina Maria, Antropolog, Doctor în filologie

- Domnul Radu Tănăsescu

- Domnul Petru Borodi

- Doamna Berechet Mariana

- Domnul Ionescu Adrian

- Domnul Dumitrache Eduard, Preşedintele Asociaţiei „Basarabia”

- Domnul Cătălin Petcu

- Domnul Constantin Viorel Danuţ

- Domnul Petru Bucur Volk, Inginer

- Domnul Popescu Cristian

- Doamna Urzicana Cătălina

- Domnul Matei Sumbasacu

- Domnul Miţă Ionuţ Victor

- Domnul Ioniţă Cristian

- Domnul Pintilie Andrei

- Domnul Şerban Sabin Popescu-Criveanu, arhitect

- Doamna Aniţescu Maria Daniela

- Domnul Cornel Hoţiu

- Domnul Costel Cotârlan, inginer fizician, reprezentant alAsociaţiei Civice „Dreptate”, filiala Prahova

- Domnul Eugen Victor Spiridon Landes, Doctor Inginer

- Domnul Suciu Ioan

- Domnul Nicolae Pană, economist

- Domnul Aciu Sergiu Adrian

Dezbaterile au inceput cu domnul conferenţiar doctor Ion Corbu implicat în protestele împotriva acestui proiect „pe care îl consideră absolut ruşinos pentru România.”  Dumnealui mărturisește că a participat la marşul aurului și susține că dacă acest proiect va fi favorabil, atunci oamenii vor ieși în stradă.

Domnul Alexander Murg a explicat că a condus 10 ani Unitatea de Prospecţiuni, Explorare şi Execuţie de mină până la exploatare pentru metale rare din localitatea Ştei, dar cunoaşte şi  situaţia de la Roşia Poieni şi Roşia Montană pentru că au fost explorate de unitatea condusă de dânsul. Şi-a exprimat rugmintea de a fi respectate instituţiile geologice ale statului şi să nu fie crezuţi cei care spun că soarele distruge conţinutul de cianură.

Domnul Mircea Şerdin şi-a exprimatpunctul de vedere legat de interesul naţional, iar referitor la Roşia Montană a spus că, „dacă punem într-o balanţă argumentele pro şi argumentele contra, acestea atârnă spre interzicerea acestui proiect”.

Doamna Cosmina Maria Berindei a participatla această dezbatere în urma înscrierii pe site-ul pus la dispoziţie în acest sens. A lucrat, începând din 2005, în cadrul Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj, întâi ca asistent de cercetare, apoi ca cercetător post-doctorand. De asemenea, a lucrat la Academia Română, filiala Cluj.A supus atenţiei auditoriului rezultatele unei cercetări antropologice pe care a efectuat-o în Roşia Montană şi în localităţile învecinate: Abrud, Câmpeni, Ciuruleasa, Bucium şi altele, începând cu vara anului 2007.

Domnul Eduard Dumitrache a venit la comisie pentru a susţine şi argumentul spiritual, referindu-se la “strămutarea comunităţii si sacrificarea locaşurilor de cult”.

Domnul Cătălin Petcu consideră că proiectul nu este sustenabil pe termen lung.

Domnul Viorel Dănuţ Constantin consideră că prin acest proiect se continuă „jaful naţional”.

Domnul Petru Bucur Volk presupune că acest proiect va fi respins şieste împotriva proiectului de lege.

Doamna Cătălina Urzicana se arată îngrijorată pentru faptul că oamenii sunt neinformaţi şi ca atare nu pot să îsi formeze un punct de vedere pro sau contra.

Domnul Matei Sumbasacu consideră că modalitatea de prezentare a acestui proiect a fost greşită punându-se accent pe o campanie agresivă de promovare. De asemenea a specificat faptul că este foarte greu să te informezi corect pe tema acestui proiect.

Domnul Ionuţ-Victor Miţă consideră că actuala formă a proiectului minier Roşia Montană contravine intereselor noastre naţionale, interese care ţin de patrimoniul nostru şi că în formă lui actuala nici măcar nu trebuie pus în discuţie.

Domnul Andrei Pintilie a arătat că “[...] nu poţi penaliza generaţiile viitoare cu două pedepse în acelaşi timp, să razi tot ce ai în acel moment şi să laşi în urmă deşert şi moarte”. Domnia sa consideră că tehnologiile de exploatare folosite de Gold Corporation sunt primitive şi ar trebui să fie obligată  să aplice o tehnologie superioară.

Domnul Şerban Sabin Popescu-Criveanu care este arhitect de urbanism şi amenajarea teritoriului si-a exprimat punctul de vedere din perspectiva culturală asupra exploatării de la Roşia Montană. Este de părere că peisajul cultural trebuie conservat.

Doamna Maria Daniela Aniţescu,ca urmare a vizitei la Roşia Montană, este împotriva proiectului și îşi exprimă uimirea pentru existența atâtor posibilităţi de dezvoltare a localităţii.

Domnul Eugen Victor Spiridon Landes a vorbit despre lucrarea pe care a făcut-o pentru valorificarea zăcămintelor de la Roşia Montană şi din celelalte zăcăminte similare.

Domnul Cornel Hoţiu propune să fie consultaţi specialişti în acest domeniu pentru a lua decizia cea mai bună pentru România.

Domnul Nicolae Pană a spus că „a văzut vocea străzii şi dumneavoastră trebuie să ţineţi cont de această voce”.

Domnul Costel Cotârlan a făcut urmatoarea propunere: „înainte de dezbaterea din Parlament, să fie realizată o anchetă juridică, care să completeze dosarul afacerii „Roşia Montană” cu documentele în original care nu au fost încă găsite, cu declaraţiile decidenţilor care nu au apărut încă în faţa Comisiei speciale „Roşia Montană” – de exemplu: domnul Berceanu, domnul Tăriceanu, domnul Isărescu – -şi să se lămurească toate aspectele ilegale ale acestei afaceri.”

Domnul Ion Drăghici a susţinut că proiectul este neconstituţional.

Domnul Petru Borodi a vorbit despre istoria neamului, despre ceea ce reprezintă interesul naţional şi a lăsat un memoriu.

Domnul Sergiu Adrian Aciu adorit să se verifice veridicitatea informaţiilor legate de conţinutul minereului polimetalic de la Roşia Montană.

Domnul Ionescu Adrian s-a referit la faptul „că parlamentarii ar trebui să ia în considerare ce se va întâmpla după ce vor vota acest proiect de lege” în sensul că „vor fi lupte de stradă şi nu cred că ne putem permite”.

Domnul Laurenţiu Bogatu din partea Confederaţiei Patronatului Român a prezentat o serie de propuneri de modificare la proiectul de lege aflat în discuţie. Propuneri pe care le-a lăsat şi în scris.

Domnul Preşedinte Nicolae Badea din partea Confederaţiei Patronale a Industriei, Serviciilor şi Comerţului din România a vorbit de riscul tehnologic al proiectului, care trebuie asumat de către mediul de cercetare şi mediul academic împreună cu instituţiile tehnologice competente care să aprecieze acest lucru. De asemenea, a apreciat caracterul complex al proiectului atât cu privire la resursele exploatate, cât şi cu privire la consecinţele tehnologiei de exploatare şi implicit riscurile ecologice asumate.

În continuare, domnul Badea a vorbit despre veniturile care rezultă din astfel de proiecte complexe şi a lăsat un  document transmis deja şi altor autorităţi cu privire la veniturile reinvestite. Domnia sa apreciază că proiectul aflat în dezbatere este deosebit de complex şi apreciază aportul membrilor comisiei cu privire la acest obiectiv de interes naţional.

Domnul Ion Albu, preşedinte executiv al Confederaţiei Sindicate Naţionale Meridian, a făcut observaţii pe textul de lege propus şi pe proiectul de dezvoltare minieră Roşia Montană.

Domnul Ion Popescu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale Meridian, a adus la cunostinţa membrilor comisiei că „avem documente de poziţie trimise la instituţiile statului, legate de rolul pe care-l are mineritul în dezvoltarea economică şi că, noi, Meridian, suntem susţinători ai mineritului, cunoaştem rolul pe care-l are mineritul în dezvoltarea economică a României”.

În ziua de 15 octombrie 2013, Comisia şi-a desfăşurat lucrările între orele 13:00 – 15:00.

A fost invitat:

- Domnul Ministru Dan-Coman Şova, Ministru Delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine

Domnul Ministru Şova ş-a început expunerea prin a preciza faptul că Institutului Geologic Român a avizat favorabil proiectul în anul 2011. De asemenea, a făcut o referire foarte scurtă la ansamblul legii propuse de către Guvern, la problemele care ţin de beneficiile materiale ale statului român şi la modul cum se realizează garantarea acestora pe perioada de derulare a acestui proiect.

Ministrul a subliniat faptul că, în primul rând, trebuie avut în vedere faptul că licenţa de exploatare a fost emisă fără a ţine cont de interesele statului român şi fără să aibă nici un fel de prevederi de protecţie a mediului, de eliminare a poluării istorice, prevederi în legătură cu prezervarea patrimoniului cultural, în legătură cu avantajele economice pentru Roşia Montană şi neprezentând nici un fel de garanţie cu privire la menţinerea în timp a beneficiilor statului român, la care se adaugă existenţa în licenţă a unei redevenţe de 2%.

Proiectul de lege a fost conceput şi propus de către Guvernul României, în calitate de iniţiator, doar pentru a îndrepta aceste lucruri.

Astfel, beneficiile statului român nou reglementate sunt:

- cuantumul redevenţei care este stabilit la nivelul de 6% şi 25% dividende;

- creşterea participaţiei statului român reprezentat şi la acest moment de către MINVEST Deva de la 19,31%, cât este astăzi, la 25%;

- se prevede faptul că nu se poate majora capitalul social decât cu votul a 85% din capitalul social, pentru a evita chiar şi situaţiile intermediare de creştere între 19 şi 25%, precum şi pentru dizolvarea voluntară şi pentru cedarea licenţei de exploatare;

- în privinţa deciziei administrative: Consiliul de Administraţie este format din 9 persoane, din care 3 reprezentanţi ai statului român;

- în cazul înstrăinării către terţi a acţiunilor emise de RMGC, noul proprietar îşi va asuma expres toate drepturile şi obligaţiile şi va oferi toate garanţiile pe care Gabriel Resources şi le-a asumat prin Acord, în caz contrar, Gabriel Resources nefiind exonerat de aceste obligaţii sau de garanţii, păstrându-se astfel o răspundere solidară;

- cu privire la operaţiunile de transfer pricing, se prevede că tranzacţiile care implică probleme de preţuri de transfer, aşa cum sunt definite în Ghidul OECD vor fi supuse aprobării Adunării Generale a Acţionarilor sau Consiliului de Administraţie, după caz, în conformitate cu actul constitutiv al RMGC-ului.

S-a pus în discuţie o altă situaţie în care ar scădea profiturile statului român, şi anume din preţul de vânzare al aurului. De aceea, se prevede că în cazul încheierii unor contracte la termen de către RMGC în legătură cu vânzarea aurului şi argintului rezultat din exploatarea minieră, termenii şi condiţiile comerciale: preţ, condiţii de plată, cantităţi etc. vor fi aprobate în prealabil de către Adunarea Generală a Acţionarilor cu vot de 85%.

Cu privire la posibilitatea existenţei unor alte elemente miniere valoroase în afară de aur şi argint, dl. Ministru a arătat că studiul geologic efectuat la Roşia Montană este cel mai complex studiu geologic care s-a făcut vreodată în România. Acesta nu indică existenţa în cele trei zăcăminte a vreunui alt metal rar valoros în cantităţi suficiente pentru a fi exploatat comercial.

Totuşi, s-a convenit că, în temeiul licenţei de exploatare, RMGC are dreptul de a exploata numai minereurile de aur argintifer de la Roşia Montană, astfel că pentru exploatarea oricăror alte resurse minerale existente în perimetrul susmenţionat, RMGC trebuie să obţină licenţele sau permisele corespunzătoare, reglementate conform Legii nr.85/2003.

Domnul Şova a arătat că, în cadrul audierilor, reprezentanţii RMGC au afirmat că ei nu au nevoie de această lege pentru a obţine Acordul de Mediu şi pentru a merge mai departe, astfel s-a pus întrebarea dacă nu este cumva suficientă modificarea licenţei şi a câtorva legi pentru a fi îmbunătăţită situaţia actuală.

Cedarea licenţei cu titlu gratuit, din punct de vedere juridic şi economic, a fost o aberaţie, pentru că acea licenţă trebuia să reprezinte aport la capitalul social al MINVEST Deva. Statutul ar fi putut fi modificat având majoritatea într-o adunare generală.

Domnul Ministru Şova a afirmat că “nu suntem într-o situaţie de privatizare clasică.” Sunt necesare prevederi care stabilesc situaţiile de suspendare a licenţei până la intrarea în normalitate.

Cu privire la declararea obiectivului Roşia Montană ca obiectiv de interes public deosebit, dl. Ministru a arătat că acest lucru este de domeniul legii, întrucât conform prevederilor Legii nr.33/1994, toate proiectele miniere sunt de interes naţional.

În legătură cu exproprierile, acestea se fac de către mai multe companii cu capital privat care au drept de expropriere potrivit legii. În cazul exproprierii pentru utilitate publică necesară obiectivelor de interes naţional, titularul licenţei de exploatare este obligat să plătească taxele şi celelalte obligaţii băneşti legale. Exproprierea se face prin hotărâre de Guvern.

Concluzia Ministrului este aceea că proiectul de lege conceput şi propus de către Guvernul României, în calitate de iniţiator, urmăreşte îmbunătăţirea beneficiilor statului roman obţinute din derularea acestui proiect, însă decizia finală aparţine Parlamentului.

Cea de-a doua parte a raportului conține punctele de vedere ale Comisiei asupra mai multor aspecte relevante ale Proiectului legislativ și minier Roșia Montană, așa cum au rezultat în urma analizei informațiilor și a documentelor primite pe parcursul audierilor.

Comisia a fost mandată să emită un aviz pentru Proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argintifere din perimetrul Roșia Montană și facilitarea dezvoltării activităților miniere din România.

Totuși, ținând cont de interesul major pe care întreaga societate îl acordă acestui subiect și de numeroasele întrebări la care se așteaptă încă un răspuns, Comisia a considerat ca fiind necesară și oportună crearea unui cadru de dezbatere și analiză și pentru Proiectul minier Roșia Montană.

Comisia  și-a propus, așadar, clarificarea mai multor aspecte ce țin de Proiectul legislativ și minier Roșia Montană, prin intermediul recomandărilor și solicitărilor adresate instituțiilor abilitate. Problemele studiate, pentru care Comisia nu a identificat soluții, în special cele de ordin tehnic, au fost trimise spre competentă analiză și clarificare, ministerelor de resort. 


DATE GENERALE ALE PROIECTULUI MINIER ROȘIA MONTANĂ

Licența de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere nr. 47/1999 a fost acordată prin negociere directă, în baza Art. 10, alin. 3, din Legea Minelor nr. 61/1998 către Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului „MINVEST” SA Deva ca titular, având ca afiliat SC EURO GOLD RESOURCES SA. Acordarea licenței s-a aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.458 din 10 iunie 1999 pentru 20 de ani, cu drept de prelungire pentru perioade succesive de câte 5 ani. Este de reținut faptul că anterior emiterii licenței de exploatare, nu a existat o licență de explorare pentru perimetrul Roșia Montană.

În noiembrie 1999, capitalul social deținut de MINVEST în compania ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION a fost redus de la 33,8%, cât a fost inițial în 1997, la 19,31% prin Hotărârea nr. 9 din 11 noiembrie 1999 a Adunării Generale a Acționarilor EURO GOLD RESOURCES privind majorarea capitalului social.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor nr. 10 din 1999, SC EURO GOLD RESOURCES SA și-a schimbat denumirea în SC ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION SA. Această modificare a fost aprobată prin Hotărârea ORC Alba, din 15 septembrie 2000.

În data de 4 octombrie 2000, MINVEST SA Deva a solicitat, prin adresa nr. 2404, transferul licenței pentru exploatare nr. 47/1999 către ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION SA. Prin Ordinul nr. 310 din 9 octombrie 2000, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale aprobă transferul acestei licențe către ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION SA ca titular și MINVEST SA Deva ca afiliat. Ordinul a avut la bază adresa nr. 2443 din 09.10.2000, semnată de Horia Dumitru Puiu, director general în cadrul Direcției Generale Mine și Geologie din Ministerul Industriilor și aprobată de Ministrul Industriilor și Comerțului, Radu Berceanu. Horia Dumitru Puiu deținea, în acea perioadă, și funcția de președinte al Adunării Generale a Acționarilor societății MINVEST SA Deva. Adresa privind transferul licenței justifică acest lucru prin necesitatea continuării finanţării proiectului: "Acţionarul principal al Societăţii Roşia Montană Gabriel Resources Limited Canada solicită transferul licenţei de la Minvest Deva către SC Roşia Montană Gold Corporation, la cererea băncilor acţionare şi a bursei canadiene care impun această condiţie pentru a asigura finanţarea necesară dezvoltării proiectului.”  

După emiterea licenței au existat 7 acte adiționale. Prin actele adiționale din 29.10.1999, 27.04.2001, respectiv 21.06.2004 s-a modificat perimetrul proiectului Roșia Montană, prin două măriri succesive și o diminuare față de ultima mărire, în final suprafața aferentă proiectului rămânând mai mare decât cea prevăzută inițial.

În ședința Adunării Generale a Acționarilor MINVEST SA Deva din 7 iunie 2013 s-a hotărât reorganizarea companiei prin divizare parțială și s-a înființat, astfel, societatea MINVEST ROȘIA MONTANA SA.

Proiectul minier, așa cum este propus de titularul licenței de exploatare – SC ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION  - vizează exploatarea și prelucrarea resurselor minerale de aur și argint din perimetrul minier Roșia Montană, din zona Munților Apuseni. Proiectul se va desfășura în trei etape: (I) etapa investițională de 26 luni, (II) etapa operațională de 16 ani, (III) etapa de închidere și post închidere de 7 ani, urmată de o etapă de monitorizare.

La Roșia Montană s-a făcut cel mai complex studiu geologic din istoria României. Au fost făcute 1171 foraje de suprafață, 140.000 de metri forați, 6.600 de probe brazdă (probe recoltate în subteran) și în total au fost analizate 206.000 probe, iar adâncimea maximă de forare a fost de 430 de metri.

Au fost analizate 47 de elemente chimice din subteran. Rezultatele studiului geologic au fost confirmate de experți internaționali și depuse la Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Potrivit acestui studiu, doar aurul și argintul sunt exploatabile comercial la Roșia Montană.

Dispunerea aurului şi argintului este prezentă în patru cariere: Masivul Cetate, Masivul Cârnic, Masivul Orlea şi Masivul Jig.

Resursa totală este estimată la 18 milioane de uncii sau aproximativ 400 de tone de aur. Din cele 400 de tone pot fi accesate spre a fi procesate în uzină doar 314 tone. În concluzie, rezerva exploatabilă este de 314 tone de aur, din care poate fi recuperat în uzină, prin procesul tehnologic, un procent de 80%. Aceasta înseamnă că produsul final care iese din fabrică este estimat la  246 de tone de aur. Produsul final se numeşte „lingou dore”, deoarece include şi argint, având un conţinut de 18% aur și 82% argint.

Din analiza datelor economice aferente proiectului minier de la Roșia Montană, furnizate de Guvernul României, rezultă că beneficiul direct estimat pentru România prin implementarea proiectului este de aproximativ 5.2 miliarde USD, din care 2.3 miliarde USD reprezintă încasări la bugetul general consolidat (din redevența minieră pentru aur și argint, dividendele pentru statul român acționar, impozitul pe profit, contribuțiile sociale pentru salariați), iar 2.9 miliarde USD reprezintă încasări directe ale furnizorilor români și ale forței de muncă din România. Estimările sunt făcute folosind un preț al aurului pe termen lung de 1.200 USD/uncie .

Acordul propus de Guvern prevede o participație a statului de 25% (față de 19.31% în prezent) și o redevență minieră pentru aur și argint de 6%, aplicabilă la valoarea producției miniere (față de 4%,  conform licenței actuale).

Activitatea de închidere a minelor, începută după anii 1990, a fost urmarea activității de restructurare a industriei miniere, considerată ca activitate ineficientă pentru statul român.  După anul 1997, statul român a închis, prin Hotărâre de Guvern, 556 de obiective miniere, a căror estimări privind costurile de închidere depășesc suma de un miliard de euro. Până în prezent  au fost închise efectiv 206 obiective miniere, cu un cost al închiderii de aproximativ  300 de milioane euro.

I. ASPECTE ECONOMICE ȘI JURIDICE

Acordarea licenței pentru exploatare

În ceea ce privește transferul licenței de exploatare de la Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului MINVEST S.A. Deva către ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION S.A., Comisia notează faptul că reducerea capitalului social deținut de MINVEST în compania ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION de la 33,8% la 19,31% s-a făcut la un termen foarte scurt după acordarea licenței de exploatare a minereurilor auro-argentifere nr. 47/ 1999 către MINVEST SA Deva ca titular, având ca afiliat SC EURO GOLD RESOURCES SA.  

Comisia consideră că negocierea condițiilor prevăzute în licență s-a făcut în dezavantajul statului român:
•    Redevența era stabilită la 2% din valoarea producției miniere anuale.
•    Participarea statului la capitalul social al companiei este redus la scurt timp după obținerea licenței de către MINVEST SA Deva și înainte de transferul acesteia către ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION.
•    Garanția bancară pentru refacerea mediului este prevăzută la 1.5% din valoarea lucrărilor, iar investițiile pentru protecția mediului sunt prevăzute la doar 330.000 USD. Comisia apreciază aceste sume ca fiind insuficiente pentru a acoperi riscurile de mediu asociate exploatării.
•    Nu sunt prevăzute investiții în patrimoniu, dezvoltarea zonei sau crearea de locuri de muncă.

În ceea ce privește durata de valabilitate a licenței de exploatare, conform legislației în vigoare, prelungirea acesteia se poate face la fiecare cinci ani, pe baza unei cereri formulate cu 60 de zile înainte şi cu îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de Legea minelor. Proiectul  de lege propus prevede, însă, la Art. 4, alin. 1, lit. (a), că „durata de valabilitate a Licenței de exploatare este extinsă, în condițiile art.5, pct.II.1 din prezenta lege, cu respectarea perioadei solicitate și rezultate din studiul de fezabilitate al proiectului depus de Titularul Licenței de exploatare la Agenția Națională pentru Resurse Minerale, împreună cu documentația prevăzută la art.20, alin. (1) din Legea Minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât o prelungire să nu depășească 20 de ani. ”

Comisia propune Parlamentului României inițierea unor dezbateri pentru stabilirea de norme legislative care să reglementeze condițiile de modificare a licenţelor de exploatare și valorificarea acestora în cadrul contractelor și acordurilor.

Comisia nu vede utilă modificarea duratei de valabilitate a licenței de exploatare de la 5 la 20 de ani, în condițiile în care:
(1) modificarea se poate face la fiecare cinci ani prin proceduri simple, care nu necesită avize suplimentare;
(2) depunerea la Agenția Națională pentru Resurse Minerale, la fiecare 5 ani, a informațiilor necesare pentru prelungirea licenței este oportună pentru verificarea respectării prevederilor acesteia.
Totuși, Comisia consideră că se pot iniția dezbateri în Parlamentul României referitoare la ajustarea legislației, astfel încât Agenția Națională pentru Resurse Minerale și/sau Guvernul României să poată extinde perioada de valabilitate a licențelor de explorare sau de exploatare pe perioade succesive mai mari de 5 ani, în cazul în care o astfel de prelungire este necesară pentru exploatarea integrală a resursei.

Beneficiile proiectului pentru statul român, prevăzute în noul Acord  

Beneficiile proiectului minier pentru economia României, respectiv pentru statul român, rezultate în perspectiva aplicării a noului Acord, raportate la prevederile licenței de exploatare în vigoare, sunt următoarele:
•    Creșterea participației companiei de stat românească în SC ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION SA de la 19.3% la 25%.
Transferul cotei de participare de 5,69% din capitalul social al RMGC se va face de către acționarul majoritar (GABRIEL RESOURCES) către acționarul minoritar, controlat de statul român (MINVEST) cu titlu gratuit, în mai multe etape.
•    Creșterea redevenței miniere aplicabile în cazul proiectului la 6%, de la 4% în prezent (cotă aplicabilă oricăror altor proiecte miniere), cu opțiunea statului român de a cere plata în natură a redevenței.
•    Crearea și menținerea unui număr mediu de 2.300 de locuri de muncă directe în timpul construcției exploatării miniere și a unui număr mediu de 900 locuri de muncă directe în timpul fazei de operare.
•    Stimularea dezvoltării economice și culturale durabile a comunității din Roșia Montană, prin dezvoltarea de activități economice pentru membrii comunității locale, altele decât mineritul (înființarea unor unități de procesare a carnelui, a laptelui, respectiv a fructelor de pădure), și prin finanțarea reabilitării infrastructurii din zonă.

Comparând prevederile Acordului anexat proiectului de lege propus de Guvern cu cele ale licenței actuale, se constată venituri suplimentare pentru statul român de peste 500 milioane USD. La aceste venituri au fost incluse și estimările privind investițiile de milioane de USD în patrimoniu, reabilitarea mediului și eliminarea poluării istorice.

Comisia consideră că beneficiile care ar putea rezulta în urma aplicării noilor condiții de implementare a proiectului minier sunt mai bune decât cele care ar rezulta prin aplicarea licenței de exploatare actuale.

Comisia apreciază că modificările condițiilor din licență, propuse de Guvernul României, sunt importante pentru statul român, întrucât ele reprezintă un demers în sensul îmbunătățirii condițiilor negociate inițial.

Redevența și modalitățile de împărțire ale acesteia

În ceea ce privește redevența pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere, Art. 3 alin. (1) din Acordul anexat proiectului de lege prevede că redevența minieră aplicabilă proiectului de la Roșia Montană va crește de la 4% (cotă aplicabilă în prezent oricăror alte proiecte miniere) la 6%, cu opțiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură.

Comisia notează că, la momentul acordării licenței, redevența aplicabilă în cazul proiectului era de 2%. Ulterior, aceasta a fost majorată prin Actul Adițional nr.7 la licență la 4% - cotă care este aplicabilă în prezent tuturor proiectelor miniere – iar noul Acord în discuție prevede o licență de 6%.

Redevența care revine statului român, stabilită prin noul proiect de lege la 6%, se calculează ca procent din venitul producției miniere.

In cadrul dezbaterilor Comisiei au fost aduse în discuție două noi posibile scenarii privind alocarea veniturilor către statul român în urma exploatăriilor miniere:
1.    Redevențe diferențiate pentru exploatările auro-argentifere, în funcție de dimensiunea și calitatea zăcământului.
2.    Modificări ale legislației în vigoare în ceea ce privește redevențele și exploatările miniere, astfel încât producția să revină statului român,  din care acesta să plătească investitorului costul de procesare, inclusiv un profit negociat.

De asemenea, în cadrul acestor dezbateri, Comisia a adus în discuție sugestii de modificări legislative, astfel încât cote părți din ceea ce revine statului român din proiectul minier să fie alocate autorităților locale din perimetrul exploatărilor și persoanelor fizice sau juridice proprietare ale terenurilor ce urmează a fi exploatate. Acest lucru ar putea duce la o susținere mai largă a acestor proiecte de către societatea civilă și factorii decidenți la nivel local, care vor fi cointeresați în identificarea și exploatarea resurselor. Modelul este aplicat cu succes și în alte state ale lumii (Statele Unite ale Americii).

Comisia constată lipsa cadrului legislativ unitar, coerent, pe categorii de resurse naturale privind redevențele și apreciază ca o prioritate a politicilor economice din România elaborarea unui astfel de sistem de redevențe stabil și predictibil. Este necesară de asemenea, dezbaterea privind modul de impărțire al redevențelor, între stat, autoritatea locală și proprietarul terenului.

Comisia apreciază oportunitatea analizării unor scenarii alternative de stabilire a redevențelor și a participației statului în cazul exploatărilor miniere, având în vedere exemplul altor state.

Participația statului la acționariatul RMGC și datoria față de Gabriel Resources

În prezent, structura acționariatului companiei SC ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION  SA este: SC MINVEST SA Deva - 19.31 % din capitalul social și GABRIEL RESOURCES –  80.685%. Aceasta structură este rezultatul Hotărârii nr. 9 din 11 noiembrie 1999 a Adunării Generale a Acționarilor EURO GOLD RESOURCES SA privind majorarea capitalului social, prin care capitalul social deținut de MINVEST SA în compania ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION  SA  a fost redus de la 33,8%, cât a fost inițial în 1997, la 19,31% .

În situația în care participația statului la acționariatul firmei este mai mică de 50% + 1, neavând posibilitatea de control a deciziei, profitul care rezultă din cota parte deținută de stat în companie poate fi previzionat foarte greu sau poate fi chiar inexistent. (Ex: atunci când profitul este 0, beneficiile statului ca urmare a cotei sale de participare sunt tot 0, indiferent dacă acesta deține 19% sau 25% din companie).

De asemenea, contractarea de către RMGC de împrumuturi cu dobânzi mari poate determina diminuarea profitului care ar trebui să revină și companiei de stat din proiectul minier. Pentru a se achita de dobânzile acumulate față de GABRIEL RESOURCES , acționarii optează pentru majorări de capital, determinate de nevoia reîntregirii activului net în conformitate cu prevederile Legii societăților comerciale, la care compania de stat MINVEST SA participă prin noi împrumuturi de la GABRIEL RESOURCES.

Art. 1, alin. (4) din Acordul anexat proiectului de lege prevede că "Statul român şi acţionarul minoritar al RMGC, controlat de statul român, nu sunt obligate să contribuie financiar la majorările capitalului social al RMGC, cu excepţia cazului în care o astfel de majorare de capital este impusă de prevederile legale sau este necesară pentru a se evita dizolvarea societăţii. În lipsa unor disponibilităţi financiare ale statului român sau ale acţionarului minoritar al RMGC, controlat de statul român, Gabriel Resources se angajează să-i ofere împrumuturi cu dobândă pentru realizarea aportului la capitalul social şi menţinerea cotei de participare la acesta. ” Astfel, profitul care ar trebui să revină companiei de stat din cota de participație în societate este diminuat din cauza datoriilor acumulate față de acționarul majoritar.

Până la data curentă, datoria MINVEST SA față de GABRIEL RESOURCES însumează 39.566.507 USD, în urma a două măriri succesive de capital realizate de RMGC în 2004, respectiv 2009 și va crește cu 18.506.898 USD odată cu cea de-a treia majorare de capital. În Adunarea Generală a Acționarilor RMGC din data de 14.10.2013 a fost propusă o majorare de capital în valoare de 95.841.007 USD pentru plata dobânzilor acumulate către GABRIEL RESOURCES , din care 18.506.898 USD reprezintă datoria care revine părții române, potrivit cotei de participație deținute în companie.

Tabelul nr.1,  pus la dispoziție de RMGC în răspunsul nr. 40951 înaintat Comisiei în data de 10 octombrie 2013 (înregistrat la Parlamentul României cu nr. 40 din 10 octombrie 2013) și având ca sursă un studiu efectuat de divizia de investiții a Royal Bank of Canada, prezintă primele 25 de exploatări de aur din lume ca mărime (în funcție de producție în anul 2012) și participația deținută direct sau indirect de stat în fiecare dintre ele. Așa cum rezultă din tabel și conform explicațiilor furnizate de RMGC, statul deține participații în doar 6 din aceste exploatări, iar nivelul renegociat, conform proiectului de Acord, la 25% pentru participația statului român, este cel ma ridicat nivel comparativ cu celelalte exemple.

Pentru o analiză comparativă cu Roșia Montană, este importantă deosebirea între cele două tipuri de participație: „free carry” – în care statul nu trebuie să contribuie cu bani la finanțarea proiectului; și „equity” – în care statul este partener în cadrul afacerii, contribuind la finanțarea proiectului și împărțind riscurile cu ceilalți acționari. Participația statului român în proiectul Roșia Montană este de tip „free carry / loan free carry”, adică statul român nu trebuie să contribuie cu niciun ban la dezvoltarea proiectului. Totuși, legislația românească impune RMGC reîntregirea periodică a activului net prin majorarea de capital social. Pe fondul lipsei de disponibilități a MINVEST, GABRIEL RESOURCES a împrumutat societatea pentru participarea la majorarea de capital pentru a-și păstra cota de participare la acesta.

Așa cum rezultă și din tabelul prezentat în continuare, experiența altor țări arată că acestea au preferat să se îndrepte către venituri sigure (din redevențe, taxe și impozite) decât către venituri mai puțin sigure (cum sunt cele din participația la capitalul social), punct de vedere asumat și de membrii Comisiei.

Comisia consideră că, maximizarea veniturilor din redevență și mărirea participației statului în acționariatul RMGC, reprezintă o garanție a creșterii veniturilor pentru partea română.
Comisia apreciază că, pentru reducerea impactului negativ al operațiunilor de împrumut,  este necesară stabilirea unui plafon al ratei dobânzii la care RMGC se poate împrumuta pe piață, inclusiv de la acționarul majoritar.
#    Proiect minier    Localizare proiect    Operator    Țară operator    Producție aur 2012 (mii uncii)    Resursa in-situ    Participarea statului    Observații / Modul de participare a statului
1    Nevada Operations    SUA    Newmont Mining    SUA    1.748    44.3    0%    
2    Cortez    SUA    Barrick Gold    Canada    1.370    19.3    0%    
3    Goldstrike    SUA    Barrick Gold    Canada    1.174    15.1    0%    
4    Kloof/Driefontein Complex    Africa de Sud    Sibanye Gold    Africa de Sud    935    65.8    0%    
5    Veladero    Argentina    Barrick Gold    Canada    766    10.8    0%    
6    Lagunas Norte    Peru    Barrick Gold    Canada    754    6.7    2%    2% NSR
7    Boddington    Australia    Newmont Mining    SUA    724    22.4    0%    
8    Tarkwa    Ghana    Gold Fields    Africa de Sud    719    14.5    10%    Participație „free carry”
9    Kalgoorlie Consolidated    Australia    Barrick Gold    Canada    654    9.9    0%    
10    Lihir Island    Papua Noua Guinee    Newcrest Mining    Australia    604    65.1    0%    Anterior participație „equity” de 30%
11    Kupol    Rusia    Kinross Gold    Canada    578    2.6    0%    Anterior participație „equity” de 25%
12    Telfer    Australia    Newcrest Mining    Australia    540    20.2    0%    
13    Geita    Tanzania    AngloGold Ashanti    Africa de Sud    531    11.5    0%    Anterior statul a deținut o participație de 10% „free carry”
14    Red Lake    Canada    GoldCorp    Canada    508    7.2    0%    
15    Loulo    Mali    RandGold Resources    Marea Britanie    503    14.9    20%    Participație „equity”
16    Paracatu    Brazilia    Kinross Gold    Canada    467    24.6    0%    
17    Porgera    Papua Noua Guinee    Barrick Gold    Canada    459    13.1    2%    2% NSR
18    Yilgarn South    Australia    Gold Fields    Africa de Sud    452    4.5    0%    
19    St Ives    Australia    Gold Fields    Africa de Sud    450    4.7    0%    
20    Gosowong    Indonesia    Newcrest Mining    Australia    439    1.6    25% (anterior 17.5%)    Participație „equity”
21    Penasquito    Mexic    GoldCorp    Canada    411    20.0    0%    
22    Mponeng    Africa de Sud    AngloGold Ashanti    Africa de Sud    405    38.9    0%    
23    Rosebel    Suriname    IAMGOLD    Canada    402    6.0    5%    Participație  „free carry”
24    Canadian Malartic    Canada    Osisko Mining    Canada    388    11.3    0%    
25    Ashanti Mineracao    Brazilia    AngloGold Ashanti    Africa de Sud    388    10.7    0%    

    Rosia Montana    Romania    Gabriel Resources    Canada    475 (producție anuală estimată)    18.6 (echiv. redevenței de 6%)    25%    Participație  „free carry”
 
Statutul legal al Societății ”MINVEST ROȘIA MONTANĂ - S.A.”

Prin Hotărârea Guvernului nr.275/2013 s-au aprobat măsurile în vederea reorganizării prin divizare parţială a Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului „MINVEST" - SA Deva şi înfiinţarea Societăţii „MINVEST ROȘIA MONTANĂ – SA, având ca scop separarea activităţii de gestionare a pachetului minoritar de acţiuni deţinut de companie la Societatea Comercială „ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION" - S.A. de restul activităţilor companiei, precum şi în scopul transferului corespunzător al patrimoniului aferent acestei activităţi, respectiv a pachetului de acţiuni deţinut de companie la Societatea Comercială „ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION" - SA. şi a pasivelor rezultate din împrumuturile contractate de către Companie în scopul participării la majorările de capital ale societăţii comerciale „ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION" - S.A.
Art.3 alin.(2) din Hotărârea Guvernului sus menţionată prevede că „(2) începând cu data transferului prevăzut la alin.(l), Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine este împuternicit, în numele statului, să exercite toate drepturile şi să îşi asume toate obligaţiile care decurg din calitatea de acţionar la Societatea „Minvest Roşia Montană" - S.A., în condiţiile legii".
În ipoteza în care prezentul proiect de lege este adoptat după ce Societatea „MINVEST ROȘIA MONTANĂ – S.A" dobândeşte personalitate juridică, actul normativ trebuie modificat în consecinţă, având în vedere că, la acel moment, Societatea „MINVEST ROȘIA MONTANĂ – SA" gestionează pachetul minoritar de acţiuni deţinut de Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „MINVEST" - SA Deva la Societatea Comercială „ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION" - S.A., iar Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine este împuternicit, în numele statului, să exercite drepturile şi să îşi asume obligaţiile care decurg din calitatea de acţionar la Societatea „MINVEST ROȘIA MONTANĂ – SA" .
Referitor la instituirea obligaţiei de aportare la capitalul social al Societăţii Comerciale „ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION" -SA a imobilelor situate în perimetrul minier Roşia Montană şi asupra cărora deţine un titlu valabil, semnalăm că aportarea la capitalul social se realizează doar prin modificarea corespunzătoare a Actului constitutiv al societăţii, ca urmare a operaţiunii de majorare a capitalului social prin subscrierea ca aport în natură a imobilelor. În cazul în care acționarul privat nu participă proporțional la majorarea capitalului social, aceasta implică modificarea participaţiei la capitalul social al SC „ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION" - SA, prin creşterea participaţiei statului la capitalul social al companiei, contravenind astfel Art.l alin.(3) din Acordul privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

Comisia apreciează că este necesară soluționarea prioritară a situației juridice a acționarului minoritar român și a participației statului la capitalul social.
Comisia recomandă păstrarea companiei „MINVEST ROȘIA MONTANĂ" - S.A. în cadrul Ministerului Economiei.

Procesul decizional în  Adunarea Generală a Acționarilor

Scăderea cotei de participare a companiei naționale MINVEST la ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION de la 33.8% la 19.31% în anul 2000 s-a făcut printr-o hotărâre de majorare de capital a Adunării Generale a Acţionarilor, adoptată în conformitate cu Legea nr.31/1990 neexistând nicio prevedere derogatorie astăzi în statutul Roşia Montană Gold Corporation, care să evite pe viitor astfel de decizii.

Actualul proiect de lege, prin Art. 10, alin. (3) din Acord, prevede că ”hotărârile Adunării Generale a RMGC privind (i) cedarea Licenței de exploatare, (ii) ridicarea – limitarea dreptului de preferință al acționarilor în caz de majorare a capitalului social, (iii) dizolvarea voluntară, (iv) majorarea capitalului social (exceptând majorările de capital necesare pentru ca RMGC să se conformeze prevederilor legale sau cele necesare pentru a se evita dizolvarea companiei) și (v) modificarea actului constitutiv (dar numai în legătură cu modificarea prevederilor actului constitutiv al RMGC în legătură cu situațiile menționate la acest alin. (3) (i)-(v)) vor fi luate cu o majoritate de 85% din capitalul social al RMGC.”

De asemenea, în privinţa deciziei administrative, art.10, alin.2 din Acord prevede că „în vederea asigurării unei permanente informări a statului român cu privire la activitățile desfășurate de RMGC, reprezentanții acționarului minoritar controlat de statul român vor fi convocați să participe la toate adunările generale ale acționarilor, precum și ale forului executiv al companiei (consiliul de administraţie). Consiliul de administrație va fi format din nouă membri, din care șase nominalizați de Gabriel Resources și trei de către statul român.” Deci, este vorba de 33% reprezentare pentru 25% participare la capitalul social a statului român.

Comisia aduce în discuție posibilitatea extinderii clauzei referitoare la luarea deciziilor cu 85% din capitalul social asupra tuturor deciziilor majore în Adunarea Generală a Acționarilor. Prin decizii majore se înțeleg deciziile care privesc modificări de capital social, cedarea licenței de exploatare, dizolvarea voluntară, modificarea actului constitutiv, dar şi unele hotărâri legate de stabilirea prețului de vânzare a produsului finit, stabilirea dobânzii pentru împrumuturi, contractarea de lucrări și achiziții de bunuri/servicii.

Noile prevederi referitoare la luarea deciziilor ar permite evitarea unor situații dezavantajoase pentru statul român, în calitate de acționar minoritar, cum ar fi: stabilirea prețului de vânzare a produsului finit doar de către acționarul majoritar sau participarea statului, prin acționarul minoritar MINVEST SA, la cheltuieli mai mult sau mai puțin justificate.

Comisia apreciază că noile clauze referitoare la adoptarea hotărârilor în cadrul companiei, propuse în proiectul de lege, servesc interesului statului român, conferindu-i acestuia drept de decizie în situații de interes major.
Comisia atrage atenția asupra importanței menținerii noilor clauze și propune extinderea acestora la luarea deciziilor cu 85% din capitalul social asupra tuturor hotărârilor majore în Adunarea Generală a Acționarilor.

Situația cheltuielilor făcute de compania RMGC până în prezent

Potrivit declarațiilor oficiale ale companiei, din 1997 până în 2013 ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION a investit 550 milioane USD în proiectul Roșia Montană. Finanţarea a fost asigurată de GABRIEL RESOURCES, în baza unui contract comercial între RMGC şi GABRIEL RESOURCES și este purtătoare de dobândă pentru RMGC. Potrivit reprezentanților RMGC, investiția poate fi justificată financiar.  

Principalele categorii de cheltuieli efectuate de companie în Proiectul Roșia Montană în perioada 1997 – 2013, conform răspunsului înaintat de RMGC nr. 40951 din 10 octombrie 2013 (înregistrat la Parlamentul României cu nr. 40 din 10 octombrie 2013) sunt:

Cercetare geologică    98 mil USD
Patrimoniu cultural    28 mil USD
Situri strămutate    50 mil USD
Achiziție proprietăți    105 mil USD
Taxe și impozite    50 mil USD
Echipamente miniere    55 mil USD
Proiectare tehnică    90 mil USD
Cheltuieli generale și administrative    74 mil USD
TOTAL     550 mil USD


Comisia consideră că rămân o serie de neclarități în privința unor tipuri de cheltuieli, cum sunt:
•    primele și bonusurile acordate de RMGC: compania susține că nu a efectuat astfel de cheltuieli, la amploarea la care acestea au fost prezentate în mass media.
•    cheltuielile cu publicitatea: RMGC a furnizat Comisiei documentele solicitate.  Menționăm că sumele alocate anual de companie pentru comunicare și publicitate sunt de ordinul milioanelor de euro.
•    cheltuielile cu deplasările în străinătate: RMGC a pus la dispoziția Comisiei o listă cu beneficiarii deplasărilor în străinătate finanțate de companie.
•    cheltuieli pentru colaborări cu instituții de profil din România: în acest caz a fost prezentată Comisiei o listă a instituțiilor.  

Documentele prezentate de RMGC Comisiei pentru justificarea cheltuielilor mai sus menționate reprezintă secret de serviciu, prin urmare nu pot fi incluse în raportul de față.

Menționăm că, în răspunsul înaintat de RMGC nr. 40951 din 10 octombrie 2013 (înregistrat la Parlamentul României cu nr. 40 din 10 octombrie 2013) se face referire la posibilitatea "ca informațiile și datele furnizate să nu fie întotdeauna complete și exacte, astfel neputându-se garanta acuratețea sau caracterul complet al tuturor informațiilor cuprinse în documentul atașat."

Comisia solicită reprezentanților părții române, membri ai forurilor de conducere ale companiei, să aibă un punct de vedere bine argumentat atunci când se votează cheltuieli care nu au legătură directă cu implementarea propriu-zisă a proiectului minier.
Comisia solicită, de asemenea, menținerea clauzei privind luarea deciziilor cu o majoritate de 85% în Adunarea Generală a Acționarilor RMGC, propusă prin actualul proiect de lege și extinderea acesteia la toate deciziile de importanță majoră (așa cum au fost definite în prezentul raport). Considerăm că extinderea clauzei ar putea preîntâmpina, pe viitor, angajarea companiei de stat în cheltuieli greu justificabile.

Prelucrarea producției pe teritoriul României

Proiectul de lege instituie posibilitatea plății redevenței în natură, în condițiile Art.6, alin. (3): "În cazul exploatării miniere de la Roșia Montană, prin derogare de la dispozițiile Art.3, pct.31 și Art.45 alin. (1) din Legea minelor nr.85/2003, statul român are opțiunea de a solicita Titularului Licenței de exploatare ca plata redevenței să se facă în natură. Costurile totale asociate plăți în natură a redevenței, inclusiv TVA, nu vor depăși valoarea datorată dacă redevența ar fi plătită în bani. Mecanismul prin care se va realiza plata în natură a redevenței în conformitate cu prezentul articol se va stabili prin hotărâre de Guvern."

Produsul final, aşa cum este specificat în acest proiect, este „lingoul dore.” Pentru a putea fi preluat de Banca Naţională a Românii în tezaur, produsul trebuie să fie aur monetar de 24 de carate, cu 99,99 % puritate. Astfel de lingouri din aur nu se pot obține astăzi în România, deoarece nu există tehnologia necesară, singura soluție în prezent este procesarea aliajului în afara țării.

Conform Art. 9, alin. (3) din Acordul anexat proiectului de lege, "în condițiile în care există facilitățile necesare în România, iar costurile sunt competitive și există capacitate de procesare a producției RMGC, realizarea și certificarea lingourilor rezultate din exploatarea minereului auro-argentifer de la Roșia Montană se va realiza fie de către RMGC pe teritoriul României, fie de către un terț în cadrul unor facilități de producție amplasate pe teritoriul României". În prezent acest lucru nu se poate realiza deoarece România nu deține tehnologia necesară pentru prelucrare.
Comisia apreciază că prelucrarea producției rezultate până la obținerea produsului final (lingoul de aur de 99,99% puritate) reprezintă o oportunitate majoră de investiții pentru România. În acest sens, Comisia recomandă Ministerului Economiei adoptarea strategiei de implementare a unor astfel de proiecte.  

Înlocuirea valorilor medii cu praguri minime și eliminarea condiționalităților

Angajamentele cu privire la beneficiile statului român, așa cum sunt asumate de compania ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION prin Proiectul de lege în dezbatere sunt prezentate sub forma unor valori medii, aproximative:
Potrivit Art.2, alin. (1) din Acord, „se estimează că proiectul Roșia Montană va genera pentru statul român (bugete de stat și bugete locale) venituri de aproximativ 2,3 miliarde USD și un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde USD, la un preț de referință de 1200 USD/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde USD.”
Potrivit Art.2, alin. (3) din Acord, „Investitorul se obligă ca, în condițiile realizării tuturor operațiunilor prevăzute în Raportul de evaluare la studiul de impact asupra mediului al RMGC, să creeze și să mențină un număr mediu de 2.300 de locuri de muncă directe în timpul construcției exploatării miniere și o medie de 900 de locuri de muncă directe în timpul fazei de operare.”
De asemenea, Comisia constată că în proiectul de lege propus nu sunt prevăzute penalități pentru compania RMGC în situația în care nu se respectă obiectivele asumate prin proiect, ci doar posibilitatea „unei compensații rezonabile” pentru statul român.
În plus, achitarea compensațiilor de către investitor statului român, în cazul nerespectării prevederilor din lege sau neîndeplinirea anumitor obiective ale proiectului, este condiționată:
Art.2 alin. (4) din Acord prevede că: „Părțile convin că, în situația în care investitorul, cu intenție, nu respectă  prevederile prezentului articol, Statul român are dreptul de a solicita și de a obține de la Gabriel Resources o compensație rezonabilă pentru prejudiciile directe suferite, dacă Gabriel Resources și RMGC nu vor fi în măsură să remedieze obligațiile încălcate într-un termen rezonabil.”
Art.1 alin. (1), lit (a) din Acord prevede că: „Transferul unei cote de 3.6858% la capitalul social al RMGC către Minvest sau un succesor al acesteia, rezultând o participație a statului român de 23%, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții [...] ”.
Art.1 alin. (1), lit. (b) din Acord prevede că: „Transferul unei cote de 2% la capitalul social al RMGC către Minvest sau către sau un succesor al acesteia, sub condiția îndeplinirii cumulative a următoarelor evenimente [...] ”

Comisia solicită înlocuirea valorilor medii folosite în textul noului Acord cu praguri minime (pentru o serie de indicatori precum profit și număr de angajați), precum și eliminarea formulărilor vagi și subiective, de tipul ”compensație rezonabilă”.  Pentru fiecare indicator economic este necesară specificarea compensațiilor pe care ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION se angajează să le achite statului român, în cazul în care indicatorul respectiv nu este atins prin proiect.
Comisia recomandă ca noul Acord să nu conțină conditionalități în ceea ce privește plata compensațiilor.


Dreptul de preempțiune al statului român pentru cumpărarea aurului exploatat

Spre deosebire de alte resurse minerale, aurul reprezintă o resursă asociată direct cu moneda și, astfel, în legătură directă cu securitatea națională. Majoritatea analiștilor economici sunt astăzi de acord că o cauză importantă care a condus la declanșarea și cronicizarea crizei economice din anul 2008 o reprezintă actualul mecanism monetar. Din ce în ce mai multe voci consideră că moneda ar trebui să fie din nou raportată la o resursă limitată, cum este aurul.

Art.3, alin. (2) din Acordul în discuție stabilește dreptul de preempțiune al statului român, pentru cumpărarea aurului exploatat la Roșia Montană: „Statul român are opțiunea de a solicita RMGC ca plata redevenței să se facă în natură. Costurile totale asociate plății în natură a redevenței, inclusiv TVA, nu vor depăși valoarea datorată dacă redevența ar fi plătită în bani.”

În ceea ce privește dreptul de preempţiune al statului român pentru cumpărarea aurului, potrivit reprezentanților BNR, existența acesui drept nu înseamnă, în mod necesar, exercitarea lui. Acest drept nu înseamnă cumpărarea automată de către Banca Naţională, a unei anumite cantităţi de aur. Această achiziție de aur se face cu respectarea unor criterii precise. Cumpărarea aurului se va face, prin decizia Consiliului Băncii Naţionale a României, în cantităţi care să nu deterioreze ponderea optimă a aurului în totalul rezervelor BNR, pondere care se situează în intervalul 10-20% (astăzi, ponderea aurului este de aproximativ 10%, deci există loc pentru cumpărarea aurului de la Roșia Montană).

Deși, în cursul dezbaterilor a existat și opinia conform căreia, la achiziționarea aurului de către Banca Națională a României, la prețul acesteia s-ar adăuga și TVA-ul, Comisia analizând textul Codului Fiscal, a constatat că sunt scutite de taxe livrările de aur, către BNR.

Comisia apreciază ca oportună introducerea în Acord a opțiunii pentru plata redevenței în natură și susține extinderea dreptului de preempțiune a statului român, prin Banca Națională a României, de la redevență la întreaga cantitate de aur exploatată.

Penalități  și garanții pentru riscuri

În ipoteza în care exploatarea minieră de la Roșia Montană nu se realizează nu există nicio prevedere în documentele puse la dispoziția Comisiei, prin care partea română este obligată la plata unor despăgubiri. În același timp, nu sunt prevăzute penalități nici pentru compania ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION, în cazul în care compania decide să renunțe la exploatare.

În privința garanțiilor pentru riscuri, în proiectul de lege sunt identificate două astfel de tipuri: riscul incapacităţii financiare şi riscurile asociate mediului.

•    Pentru riscul incapacităţii financiare, sancţiunea prevăzută în legea minelor este anularea licenței. Incapacitatea financiară se constată de către Adunarea Generală a Acționarilor şi de către Consiliul de Administrație.

Art.11, alin. (1) din Acord prevede că "investitorul se obligă ca, în termen de 4 luni de la publicarea Hotărârii Guvernului României de emitere a Acordului de mediu, să furnizeze instituției publice care asigură administrarea acționariatului minoritar al titularului Licenței de exploatare un plan detaliat cu privire la modalitățile de finanțare ale proiectului minier de la Roșia Montană."

Nu sunt prevăzute, însă, penalități sau compensații pentru situația în care compania nu prezintă planul de finanțare în termenul asumat de patru luni.

•    Pentru riscul de mediu, Acordul prevede, la Art.6, alin. (2), lit. (d) "constituirea de către RMGC de garanții financiare pentru închidere și reabilitare printr-un instrument financiar agreat cu autoritatea de mediu, în conformitate cu prevederile Directivei Europene privind Deșeurile Miniere și ale legislației corespondente din România.[…] Costurile totale actuale estimate de închidere și reabilitare a amplasamentului minier sunt estimate la 146 milioane USD, iar investitorul se obligă să actualizeze periodic valoare garanției conform reglementărilor aplicabile din România și UE."

De asemenea, este prevăzută, la Art. 6 alin. (2), lit. (f) din Acord, "constituirea de către RMGC a garanției de răspundere de mediu, estimată în prezent la 25 milioane USD, printr-un mecanism financiar agreat cu autoritatea de mediu; această garanție este destinată acoperirii scenariilor de risc analizate în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului."

Comisia consideră că temerile exprimate de o parte a opiniei publice cu privire la obligația statului de a plăti despăgubiri în cazul nerealizării proiectului Roșia Montană nu se justifică.  
În același timp, Comisia solicită aducerea în discuție și reglementarea scenariului în care compania decide să nu înceapă exploatarea: stabilirea modalităților prin care statul român poate fi repus în drepturi (prin preluarea licenței) cu minimizarea pierderilor și stabilirea unor mecanisme de compensație financiară pentru statul român.
Comisia apreciază ca fiind necesară menținerea celor două tipuri de garanții financiare pentru închiderea și reabilitarea amplasamentului minier, respectiv pentru accidente de mediu, cu atât mai mult cu cât în licența actuală acestea nu au fost prevăzute sau au fost stabilite la o valoare foarte mică.
Comisia recomandă, totodată, analizarea posibilității de obținere a  unei garanții prin poliță de asigurare, care să acopere ipoteza situațiilor de risc legate de iazul de decantare.

Determinarea perimetrului Roșia Montană și declararea de utilitate publică a lucrărilor de exploatare a minereurilor

Comisia apreciază că sintagma „perimetrul Roşia Montană", care apare încă din titlul proiectului de lege, este insuficient determinată. De altfel, această sintagmă nu este definită nici în cadrul proiectului de lege.
În ceea ce privește declararea de utilitate publică a lucrărilor de exploatare a minereurilor, potrivit prevederilor Art. 8 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată: ”declararea utilităţii publice se face numai după efectuarea unei cercetări prealabile şi condiţionat de înscrierea lucrării în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localităţi sau zone unde se intenţionează executarea ei".

Comisia propune definirea sintagmei „perimetrul Roşia Montană" prin descrierea narativă a limitelor teritoriale şi prin anexarea unei hărţi a acestui perimetru.
Comisia constată că, din documentele ataşate proiectului de lege, nu se poate stabili cu exactitate dacă formalităţile legate de declararea utilității publice a proiectului au fost îndeplinite și solicită instituțiilor abilitate clarificarea acestui aspect.
Comisia recomandă includerea, în viitorul Acord, a unor prevederi precise, care să vizeze cauzele și condițiile unor eventuale exproprieri de utilitate publică.

Verificarea respectării dispozițiilor legale

În cadrul audierilor din Comisie și din studiul documentelor puse la dispoziție reies o serie de aspecte negative, care au determinat Comisia să recomande organelor competente să verifice dacă acestea respectă sau nu prevederile legislației românești. Comisia nu are nici competența și nici toate elementele necesare pentru a se putea pronunța asupra acestor presupuse încălcări ale legislație

•    Din documentele puse la dispoziția Comisiei nu reiese faptul că ar fi existat o licitație pentru asocierea în vederea exploatării între Minvest SA Deva și Gabriel Resources, lucru afirmat și de către Mihail Ianăș, președintele din acea perioadă al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.
„La momentul respectiv, eu am avut o reținerea foarte serioasă asupra acestui proiect. Reținerea provenea din faptul că Regia Minieră nu a scos la licitație intenția de a coopera cu cineva, de a face un joint venture. [...]ei au hotărât fără licitație, fără nimic, un anumit mod de împărțire între MINVEST și compania canadiană.” (Mihail Ianăș, audieri 09.10.2013).
•    Transferul licenței de la Minvest S.A. către compania Roșia Montană Gold Corporation S.A. (Minvest S.A. rămânând companie afiliată), s-a realizat prin Ordinul nr.310 din 9 octombrie 2000, al președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Ordinul a fost întocmit pe baza unei note a Ministrului Industriilor şi Comerţului, de la acea vreme, care justifica transferul licenţei prin necesitatea continuării finanţării proiectului.
„Ea s-a făcut la cererea Ministerului Industriei, ca fiind proprietar, în numele statului și, bineînțeles, al companiei. ” (Mihail Ianăș, audieri 09.10.2013)
Comisia menționează că nu i-au fost transmise documentele care au stat la baza acestei decizii (scrisorile de la băncile acționare și bursa canadiană), existând astfel, suspiciunea inducerii în eroare a Guvernului de la acea vreme, în ceea ce privește necesitatea acestui transfer.
•    Actele adiționale la licența de exploatare au fost aprobate și semnate de către ANRM.
Comisia a constatat că actele adiționale la licența de exploatare nu au fost aprobate prin Hotărâre de Guvern, fapt care ridică semne de întrebare asupra forței juridice a acestora.

•    Perimetrul de exploatare de la Roșia Montană, aprobat inițial la 1.200 ha, a fost modificat prin actele adiționale din 29.10.1999, 27.04.2001, respectiv 21.06.2004, prin două creșteri succesive și o diminuare față de ultima mărire, în final suprafața aferentă proiectului, fiind mai mare decât cea prevăzută în licență.

•    Transmiterea de date și informații cu caracter secret în afara țării, fără acordul ANRM:
Fostul președinte al ANRM, domnul Mihail Ianăș, a susținut în fața Comisiei, că reprezentanți ai Euro Gold, actual RMGC, au utilizat documentele geologice despre zăcământ, fără avizul Agenției și pe baza acestora au obținut o mărire de capital prin aportul investitorilor la Bursa din Vancouver. Tranzacționarea acestor date fără acordul ANRM reprezintă o încălcare a prevederilor Legii nr. 61/1998, art. 5, alin (3): „Transmiterea către terţi a datelor şi informaţiilor privind resursele minerale din România se face cu acordul autorităţii competente.”
„Am scris imediat o scrisoare la Ministerul Industriei, prin care am cerut explicații cine a dat voie ca datele de natură geologică din România să fie duse în afara țării, având în vedere că Legea minelor, ca și Hotărârea de Guvern, prin normele de aplicare a acestei legi, cerea aprobarea Agenției. Și noi n-am dat  și ni s-a răspuns: un secretar de stat – Stăiculescu. Ne-a răspuns că nu-i treaba Agenției. ”(Mihail Ianăș, audieri 09.10.2013)

•    Există suspiciunea modificării unor inscrisuri oficiale.
Ștefan Marincea, directorul Institutului Geologic Român de la acel moment, susține că în una din hărțile prezentate de compania RMGC unele falii aflate în perimetrul RM au fost șterse. Acesta, a afirmat de asemenea, că avizul pozitiv dat de Institut este un abuz al fostului director.
„[...] În trei variante ale hărții, prezentate de companie, în diferite materiale, în unul sunt falii, în al doilea sunt falii, în al treilea dispar faliile.”
„[...]Hărți în care compania, pe baza cartografică a Institutului Geologic al României – aceasta este o faptă penală, [...] acesta reprezintă un fals în acte. Deci îmi iei baza cartografică și o modifici.” ”În contextul în care Institutul Geologic a apreciat că, pentru cartarea la scara 1 la 5 000 a Văii Corna, este nevoie de patru luni, nu văd ce ar fi făcut în două zile o echipă de 10 oameni, din care – v-am spus, am declaraţii [...].” (Ștefan Marincea,  audieri 8.10.2013).

Comisia apreciază că este necesară analiza modului în care s-a realizat asocierea dintre MINVEST S.A. Deva și compania canadiană și modul de împărțire a capitalului social.  
Comisia apreciază că instituțiile abilitate ale statului ar trebui să se sesizeze cu privire la aspectele semnalate mai sus, în cazul Ministrului Industriilor și Comerțului, Directorului General din cadrul Ministerului care a semnat nota și președintelui ANRM, din acea perioadă.
Comisia opinează că este necesară verificarea modului în care au fost întocmite actele adiționale ale Licenței.
Comisia recomandă verificarea acuzațiilor fostului președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale și identificarea responsabililor.
Comisia apreciază că afirmațiile domnului Ștefan Marincea, (audiat în calitatea sa oficială de la acel moment), alături de declarațiile angajaților IGR, care au făcut parte din echipa trimisă pentru cartografierea zonei sunt extrem de grave și trebuie investigate de către instituțiile judiciare.

II. PROTECȚIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Proiectul minier de la Roșia Montană, propus de compania RMGC, se încadrează în categoria de proiecte pentru care evaluarea impactului asupra mediului și emiterea Acordului de mediu pentru pregătirea investiției se face la nivelul Guvernului României. Conform legislatiei mediului, evaluarea impactului  asupra mediului se face în coordonarea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice de către Comitetul de Analiză Tehnică Interministerială - CAT. Decizia Comitetului de Analiză Tehnică se aprobă prin Hotărâre de Guvern de către Guvernul României.

Utilizarea cianurii

În ceea ce priveşte cianura, potrivit companiei RMGC și experților implicați în dezvoltarea proiectului:
•    Tehnologia cu cianură este sigură, aceasta fiind folosită doar în circuit închis, în cadrul uzinei.
•    Folosirea acestei tehnologii de cianurare în circuit închis este calificată de Comisia Europeană ca facând parte din categoria celor mai bune tehnologii disponibile („best available technology” - BAT). Pentru a respecta această tehnologie, au fost listate o serie întreagă de condiţii, care trebuie aplicate în exploatările miniere pentru a deveni „best available technics”.
•    În privința modalității de transport a cianurii, aceasta se găsește în formă solidă și se transportă în tancuri. Tancurile sunt umplute la jumătate și sunt ranforsate, având pereții dubli. Riscurile de accident sunt foarte mici.
•    În ceea ce privește tehnologia alternativă a folosirii cianurii prin flotație, din informațiile puse la dispoziția Comisiei se afirmă că: dacă se produce un concentrat de flotație, acesta trebuie în continuare leșiat cu ajutorul cianurii în vederea extragerii aurului și argintului. Sterilul de flotație trebuie deci leșiat pentru a obține un randament de recuperare mai mare. Odată ce acest flux tehnologic este implementat, nu se mai justifică eficiența etapei de flotație.
•    Compania garantează utilizarea în cadrul Proiectului Roșia Montană a unei concentrații maxime de 7 ppm față de limita de 10 ppm impusă de Directiva UE (ppm = părți per milion).
•    RMGC a relatat, prin studiile și opiniile experților internaționali, că nu tehnologia, ci tipul de minereu (asocierile diferitelor elemente chimice din zăcământ) influențează consumul de reactivi și că o concentrație medie lunară de 3 ppm poate fi obținută în zona cu apă limpezită din iazul de decantare – singurul punct de contact cu mediul.
•    Viabilitatea soluției tehnice propuse a fost susținută si de unii experți internaționali prezenți în ședințele CAT sau la audierile Comisiei.

Pe parcursul audierilor din Comisie, au fost semnalate mai multe îngrijorări legate de utilizarea cianurii :
•    Prin depozitarea sterilelor cu compuși ai cianurii în iazul de decantare rezultă compuși de neutralizare cu riscuri pentru mediu. Acest potenţial risc poate avea un impact public, inclusiv transfrontalier, dându-se exemplul accidentului de la Baia Mare din anul 2000.
•    Cianurarea întregului minereu duce la consumuri foarte mari (13.000 tone/an) de cianură. Printr-o preconcentrare s-ar reduce semnificativ aceste consumuri.

Un alt punct de vedere exprimat în timpul audierilor de către Institutul Geologic Român și Academia Română este acela că, cianurarea întregii cantități de rocă și neintroducerea unei etape de flotare a rocii excavate va crea o amprentă semnificativă și un impact mai mare asupra mediului. Dacă s-ar propune de către RMGC în procesul tehnologic implementarea unei faze de flotare a rocii excavate, s-ar reduce la 10% cantitatea materialului solid cianurat. Prin flotare se obține un concentrat de minereu care după aceea poate fi cianurat, cum se întâmplă la toate exploatările din Europa. Modelele prezentate de companie ca relevante, prin comparație, folosesc cea mai bună tehnologie de cianurare în circuit inchis, dar cianurează numai concentratul de minereu, nu întreaga cantitate de rocă. Astfel, s-ar reduce cantitatea de deșeu industrial periculos depozitat în iazul de decantare la 10% față de cantitatea precizată de RMGC, adică 250 milioane de tone de deșeu industrial periculos.

Conform declarațiilor conducerii Institutului Geologic Român, aplicarea nu numai a standardelor europene de prelucrare în uzina de cianurare, dar și a procedurilor utilizate în toate exploatările auro-argentifere din Europa ar introduce un element de dezvoltare durabilă în proiectul minier și ar oferi posibilitatea dezvoltării economice legată de exploatare pentru cel puțin două generații, adică pentru cel puțin 50 de ani, și ar micșora și riscul poluării apelor subterane existente în zonă.

Comisia recomandă ministerelor de resort verificarea declarațiilor făcute de reprezentanții Institutului Geologic Român, Grupul ASE, Academia Română și reprezentanții societății civile, referitoare la potențialele riscuri asociate cu utilizarea cianurii în exploatare.
Comisia cere Ministerelor Economiei, Mediului și Schimbărilor Climatice, respectiv Învăţământului Superior, Cercetării Ştiinţifice şi Dezvoltării Tehnologice evaluarea posibilității de utilizare a tehnologiei alternative a cianurării prin flotație.

Siguranța barajului și a iazului de decantare

Proiectul prevede construirea celui mai înalt baraj din România (circa 185 m) care va susţine cel mai mare iaz de decantare pentru deşeuri miniere.
Conform informațiilor prezentate de RMGC Comisiei, compania a susţinut, printr-un audit independent efectuat de experți români și internaționali (SUA, Norvegia, Anglia) că:
•    Barajul de la Roșia Montană va fi unul dintre cele mai sigure din lume și este proiectat să fie de 100 de ori mai sigur decât barajele iazurilor de decantare existente la nivel mondial. Conform proiectului tehnic, barajul va fi construit din roci dure, nu din sterile, și este proiectat să reziste la fenomene meteo extreme și la cutremure de 8 grade.
•    Chiar și în cazul unui accident (probabilitate de 1 la 1 milion de ani) privind barajul, în zona locuită nu va exista impact. Acest lucru este dovedit prin raportul de analiză al riscurilor elaborat de Institutul Norvegian de Geotehnică din aprilie 2009.
•    Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor a emis avize favorabile în 2010 și 2012 pentru barajul Corna, propus în cadrul proiectului minier.
•    Propunerea de impermeabilizare care folosește stratul existent de argilă de pe Valea Corna este conform cu prevederile documentului BAT aprobat de Comisia Europeană în 2009 și este cea mai bună metodă disponibilă în cazul amplasamentului propus, fapt confirmat de experții români (Prof. Dr. Ing. Dan Sternațiu – UTCB, Prof. Dr. Ing. Victor Arad – Universitatea Petroșani) și internaționali (Patrick Corser – MWH - USA, Stephen Theben și Christian Kunze – AMEC - UK și Canada). În același timp, este mai bun decât alternativa ce presupune impermeabilizarea artificială.
•    Parte din experții audiați de Comisie au arătat că orice potențială infiltrație nu poate ajunge în apele subterane, pentru că urmează să fie colectată într-un baraj secundar, iar apele repompate în iaz.
•    Suplimentar, este prevăzută în zona iazului o staţie de epurare a apelor posibil exfiltrate din iaz, tocmai pentru a asigura că în aval de această construcţie hidrotehnică nu vor fi probleme de deversări, cu ape cu conţinuturi peste limitele admise.
•    Conform declarațiilor RMGC, compania a cumpărat hărți la scară 1:50.000 de la Institutul Geologic Român și le-a folosit cu bună credință, fără a modifica nimic. În plus, RMGC declară că a făcut o cartare suplimentară în 2010 pentru cunoașterea în detaliu a bazinului Văii Corna.

Pe parcursul audierilor din Comisie, au fost formulate mai multe îngrijorări legate de siguranța barajului:
•    Barajul este construit din roci sterile în amonte de orașul Abrud și nu prezintă garanții pentru situații extreme.
•    Institutul Geologic Român (IGR) pune serioase semne de întrebare în ceea ce priveşte pretabilitatea amplasamentului, mai  ales pentru cea a iazului de decantare, atât timp cât există o "permeabilitate mare a versantului stâng, dar şi un grad intens de fisurare", precum si „numeroase izvoare” în Valea Corna. Existenţa acestor condiţii poate conduce la poluarea apelor în afara bazinului de recepţie al amplasamentului (unde nu sunt propuse măsuri de colectare şi epurare).
•    Iazul va conţine un şlam de metale grele cu cianuri pe o suprafaţă de 363 de hectare. Potrivit specialiştilor IGR,  bazinul Văii Corna nu se pretează depozitării unei cantități atât de mari de șlam cianurat, din cauza gradului intens de fisurare, a permeabilității mari a versantului stâng, care conţine gresii şi nu formațiuni argiloase așa cum susţine proiectul, dar şi a caracterului parţial submers al viitorului bazin de decantare - 45 de hectare vor fi sub apă.  Apare astfel, riscul de cedare a barajului sub presiunea masei de sterile cianurate.
•    Academia Română, prin documentul elaborat, actualizat şi datat la 16 iunie 2013, atrage atenţia şi asupra unor riscuri colaterale, care pot apărea pe parcursul lucrărilor de extracţie: riscul de propagare a microseismelor cauzate de procesul de extracţie prin dinamitări masive, care afectează stabilitatea construcţiilor din vecinătatea carierei din Dealul Cârnic, situate începând de la 50 m şi până în centrul vechi al localităţii, recent reabilitat şi modernizat; sau riscul determinat de seismicitatea indusă pe seama volumelor foarte mari de steril acumulate în spatele barajului proiectat la gura Văii Corna - pericol de rupere a barajului, cu efecte catastrofice asupra localităţilor din aval.
•    Tot legat de problemele privind existenţa unor riscuri de ordin seismic în zonă, reprezentantii Institutului Geologic Român pun sub semnul întrebării sistemul cartografic prezentat de RMGC.  Aceștia avertizează că în harta geologică a României, scara 1:50.000, foaia Abrud, se arată foarte clar existenţa în bazinul Văii Corna, pe o direcție NV-SE, a unei falii (fracturi) majore (falia Corna), pe traseul căreia se suprapune viitorul iaz de decantare.  În mod obișnuit, asemenea falii sunt însoţite de numeroase fracturi adiacente, a căror existență este susţinută de evidenta dezvoltare regională a unui sistem de falii paralele faliei Corna. Deși nemarcate pe harta la scara 1:50.000, aceste fracturi însoţitoare sunt vizibile la examinarea atentă a hărţilor topografice detaliate și a aerofotogramelor, la echidistanţe de 150-250m.
•    Reprezentantii IGR precum și decanul Facultății de Geologie a Universității București apreciază că se poate efectua o analiză adecvată asupra permeabilității unui iaz de decantare de marimea descrisă în proiect într-o perioadă minimă de 4-6 luni de lucrări la fața locului.

Comisia recomandă ministerelor de resort verificarea declarațiilor și a alternativelor propuse de către reprezentanții Institutului Geologic Român, Grupul ASE, Academia Română și reprezentanții societății civile, referitoare la siguranța barajului, a iazului de decantare și riscurile de ordin seismic din zonă.
Comisia propune Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice să analizeze oportunitatea realizării unui studiu independent asupra problemei permeabilității cuvei iazului de decantare și să implice ca și observatori, dacă nu sunt contractanți în proiectul de cercetare, Academia Română, Institutul Geologic Român și Facultatea de Geologie.

Apa, aerul și solul

Aşa cum s-a prezentat în cadrul audierilor de către reprezentanţii Guvernului şi de către specialişti, în amplasamentul proiectului Roşia Montană s-au desfăşurat activităţi miniere de-a lungul unei perioade mari de timp (peste 2000 de ani). Studiile arată că apele de mină reprezintă principala sursă de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane. Astfel, în apele de suprafaţă au fost depistate concentraţii mari de arsen, cadmiu, seleniu, nichel şi sulfaţi. În unele ape au fost identificate şi concentraţii de plumb şi crom, peste limitele admise. În apele subterane au fost identificate concentraţii de arsen, nichel, cadmiu şi, ocazional, mercur şi crom.
Potrivit art. 6, alin. (1) din Acordul anexat noului proiect de lege, "investitorul va asigura de la momentul începerii exploatării comerciale a proiectului minier, eliminarea poluării istorice, provenite de la vechile activități miniere care în prezent produc ape acide și contaminări cu metale grele în perimetrul minier al proiectului de la Roșia Montană, pe cheltuiala proprie, fără a cere despăgubiri statului român, urmând ca obligațiile privind protecția mediului să fie executate în conformitate cu Acordul de mediu după emiterea acestuia."
Pentru tratarea apelor contaminate, este prevăzută construirea unui baraj pe Valea Roşie, care va colecta apele acide. Acestea vor fi folosite în procesul tehnologic, iar la final se vor introduce într-o staţie de tratare a apei, astfel încât, încă de la începutul exploatării, în Valea Roşie să fie apă curată. Pentru a minimiza cantitatea de apă utilizată, se va recircuita apa din iazul de decantare.
În cadrul raportului prezentat de investitor se menţionează că vor fi instalate sisteme de monitorizare a apei subterane, inclusiv foraje de monitorizare în aval de iazul secundar de retenţie şi în alte puncte cheie. Se precizează, de asemenea, că monitorizarea şi epurarea apelor va continua şi în perioada postînchidere în funcţie de evoluţia indicatorilor de calitate a apei evacuate din zona proiectului.
În ceea ce priveşte aerul, există studii foarte complexe de mapare a emisiilor în atmosferă. În perioada de construcţie, nivelul de emisii în aer va fi doar pe amplasamentul uzinei şi va fi similar cu emisiile urbane din oraşul Abrud. În perioada de operare, datorită tehnologiilor ultramoderne, nivelul emisiilor va fi sub nivelul celor din oraşul Abrud.
Uzina de fabricaţie va fi în circuit închis, astfel încât nu vor exista emisii în atmosferă, iar exploatarea în cariere se va face pe baza unui plan de management al emisiilor.
Calitatea aerului va fi şi ea monitorizată permanent cu staţii de monitorizare meteorologică în vederea caracterizării modelelor eoliene locale şi a condiţiilor micro-meteorologice din Văile Roşia şi Corna.  
În prezent, solul este poluat în zona Roşia Montană, principala sursă de contaminare fiind reprezentată de apele acide şi de cele 18 halde rezultate din exploatările anterioare. Compania se angajează, prin acest proiect, să ia măsuri de reducere a impactului, precum şi de refacere ecologică a solului prin eliminarea haldelor istorice de steril.
În ceea ce privește deșeurile generate de exploatarea miniera, potrivit RMGC, modul de exploatare a carierelor a fost gândit, astfel încât suprafaţa ocupată de halde să fie cât mai redusă, minimizând astfel impactul asupra mediului. De exemplu, cariera Jig va fi astupată total, iar carierele Cârnic şi Orlea vor fi umplute parţial cu materialul steril rezultat din exploatare, urmând ca zonele afectate să fie ecologizate.   

Pe parcursul audierilor din Comisie au fost semnalate unele îngrijorări și riscuri potențiale de poluare, după cum urmează:
•    Reprezentanții Institutului Geologic Român afirmă că amplasamentul iazului de decantare pune încă probleme din punct de vedere al condiţiilor geologice, iar soluţiile propuse de proiect pentru impermeabilizarea iazului de decantare prezintă un potenţial risc al poluării apelor subterane: ”exploatarea minieră va genera pe amplasament ape acide având concentraţii mari de metale grele. Din punctul de vedere al calităţii apelor, metalele grele reprezintă un risc mult mai mare pe termen lung (decât cianurile,) din cauza faptului că acestea nu sunt degradabile şi sunt acumulabile în ţesuturi”. Din analiza privind condițiile hidrogeologice facută de reprezentanții IGR nu rezultă certitudinea că soluţiile de impermeabilizare propuse în studiu vor fi eficiente pentru evitarea riscului poluării apelor subterane. Potrivit acestora, soluţia de impermeabilizare a iazurilor de decantare trebuie modificată, astfel încât să asigure o siguranţă sporită şi să respecte reglementările din domeniul depozitării deşeurilor periculoase.
•    În cazul unui anotimp secetos, există riscul ca aerul si solul să devină poluate  în perimetrul bazinului de cianurare din cauza oxidării sulfocianurilor şi emisiei de acid cianhidric.
•    Este importantă, de asemenea, clarificarea cantității de apă utilizată în procesul tehnologic integral de la extracție până la depozitare precum și sursa acesteia.
•    În cadrul audierilor, au fost exprimate puncte de vedere care puneau la îndoială posibilitatea tehnică de deviere a pârâului Corna.
•    De asemenea, Comisia a constatat că există diferențe între valoarea investiției pentru tratarea apelor de mină prezentată de RMGC, respectiv de CONVERSMIN.

Comisia consideră oportună menținerea în viitorul Acord a obligativității de ecologizare prin combaterea poluării istorice.
Comisia solicită ministerelor de resort clarificarea punctelor de vedere divergente, prezentate mai sus.
Comisia recomandă supravegherea continuă și adaptarea permanentă a activităților de exploatare, în funcție de datele rezultate din măsurătorile efectuate prin sistemul de monitorizare a calității apei, aerului și solului.

Biodiversitatea

Biodiversitatea în zonă este deja afectată din cauza activităților miniere de până acum. Compania RMGC și-a prezentat intenția de a implementa unele măsuri care pot avea un efect benefic asupra mediului, după cum urmează:
•    În ceea ce priveşte pădurile, la Roşia Montană, aproximativ 255 de hectare vor fi afectate de către proiectul minier. Mare parte este pădure sălbatică, clasa 5 de calitate, crescută pe haldele de steril. Compania și-a asumat angajamentul plantării a 1000 de hectare de pădure clasa I.

Conform Art. 6, alin. (4) din Acordul propus de Guvern: ”RMGC va suporta costul și va realiza lucrări de împădurire pe o suprafață totală de 1000 ha de teren, aflată în domeniul public sau privat al statului român. Lucrările de împădurire vor fi realizate de RMGC, conform dispozițiilor legale în vigoare, în termen de 5 ani de la data la care îi sunt puse la dispoziție suprafețele de teren necesare pentru realizarea acestor lucrări.”
•    La finalul proiectului, este prevăzută reabilitarea completă a perimetrului exploatării de la Roşia Montană, în conformitate cu planul de închidere și ecologizare a zonei. După închiderea proiectului, compania RMGC va proceda la acoperirea completă a amplasamentului cu vegetaţie.
•    Se va asigura, de asemenea, protecţia fonică şi seismică. Se vor instala bariere acustice cu rol de pereţi de izolaţie fonică de proximitate de-a lungul traseelor de transport şi a drumurilor de acces. Se vor amplasa panouri de zgomot portabile în jurul zonelor unde se lucrează cu excavatoare sau perforatoare de rocă.

Pe parcursul audierilor din Comisie au fost semnalate potențiale riscuri asupra faunei și florei cauzate de:
•    Emisia de acid cianhidric,
•    Emisiile de pulberi provenite din activitatea de pușcare,
•    Activitatea de transport tehnologic.  

Comisia recomandă monitorizarea atentă și continuă a tuturor activităților care pot aduce atingere biodiversității.

Existența altor metale rare

Referitor la alte minerale valoroase existente, în afară de aur şi argint, în perimetrul de la Roșia Montană pentru care s-a obținut licența de exploatare, actualul Acord prevede posibilitatea negocierii separate în vederea obținerii unei noi licențe de exploatare. Conform art. 11 alin. 3 din Acord, „Părţile convin că, în temeiul licenţei de exploatare, RMGC are dreptul de a exploata numai minereurile de aur argentifer de la Roşia Montană, astfel că pentru exploatarea oricăror alte resurse minerale existente în perimetrul susmenţionat, RMGC trebuie să obţină licenţele sau permisele corespunzătoare reglementate conform Legii nr. 85/2003”.    

Pe parcursul audierilor din Comisie au fost semnalate mai multe îngrijorări legate de utilizarea tehnologiei prin cianurare integrală a minereului dar și de posibilitatea redusă de exploatare a altor resurse minerale rare în viitor:
•    Cianurarea integrală a minereului, propusă de actualul proiect RMGC, conduce la pierderea cuprului, dar şi a unor importante cantităţi de stibiu, germaniu, tantal (materii prime critice, conform definiției europene), telur, zinc (materii prime foarte importante din punct de vedere economic conform normelor europene) şi importante cantităţi de feldspat potasic (adular) considerat a fi important din punct de vedere economic de către Uniunea Europeană.  
•    Potrivit reprezentanților Institutului Geologic Român, selectarea de către RMGC a tehnologiei care prevede doar recuperarea aurului și argintului se poate extinde și la alte proiecte miniere similare, fapt care ar priva ţara noastră de avantajul de a fi primul producător potenţial de stibiu, telur şi germaniu din Europa.
Comisia consideră că introducerea clauzei privind negocierea separată pentru  exploatarea altor resurse minerale de valoare, în afară de aur și argint, identificate în perimetrul Roșia Montană, este în beneficiul statului român.
Comisia recomandă Parlamentului analizarea oportunității modificării legislației, astfel încât să se evite utilizarea, în industria minieră, a unor tehnologii de exploatare care ar putea duce la compromiterea posibilității de exploatare comercială a altor resurse minerale valoroase identificate în perimetrul exploatat.
Comisia recomandă Ministerelor Economiei, Mediului și Schimbărilor Climatice, respectiv Învăţământului Superior, Cercetării Ştiinţifice şi Dezvoltării Tehnologice să încurajeze și să susțină cercetarea și testarea la scară industrială a unor tehnologii alternative mai puțin poluante pentru separarea minereului.

Închiderea și reabilitarea carierelor de exploatare

Obligaţia de reabilitare de mediu, stabilită prin Acordul de mediu și prin proiectul legislativ în discuţie, revine companiei RMGC.  Acordul prevede, la art. 6, alin. 2, lit. (d): „constituirea de către RMGC de garanții financiare pentru închidere și reabilitare printr-un instrument financiar agreat cu autoritatea de mediu, în conformitate cu prevederile Directivei Europene privind Deșeurile Miniere și ale legislației corespondente din România; aceste garanții vor fi constituite în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, pentru a acoperi în orice moment costul lucrărilor de închidere, reabilitare și monitorizare post închidere a mediului și conform cu impactul generat de fiecare stadiu de dezvoltare a Proiectului; costurile totale actuale de închidere și reabilitare a amplasamentului minier sunt estimate la 146 milioane USD, iar Investitorul se obligă să actualizeze periodic valoarea garanției conform reglementărilor aplicabile din România și Uniunea Europeană.”
Investitorul va începe reabilitarea mediului la Roşia Montană încă din timpul exploatării. Exploatarea, precum și reabilitarea zonei se vor face în secvenţe. Mai exact, pe măsură ce o zonă este exploatată, se reabilitează perimetrul deja exploatat. Deci, practic, reabilitarea începe din anul 5 și nu după epuizarea zăcământului.

Conform informatiilor oferite de companie, costul reabilitării de mediu a fost stabilit, pe baza concluziilor experţilor, la 146 milioane de dolari. Această sumă reprezintă valoarea actualizată a lucrărilor de reabilitare, bani pe care RMGC îi pune la dispoziţia statului român înainte de începerea exploatării. Se va face o evaluare periodică a acestei garanţii, pentru că, în timp, costurile se pot modifica, iar valoarea garanţiei se va actualiza permanent și va fi certificată de către experţi.

Comisia reține importanța menținerii garanției financiare pentru închiderea minei și reabilitarea zonei.
Comisia solicită autorităților statului român și specialiștilor cu atribuții de reglementare,  monitorizare și control, verificarea riscurilor menționate în prezentul raport  (în cadrul capitolului privind „Protecția mediului înconjurător”)  și  identificarea soluțiilor de înlăturare a acestora.

III. CONSERVAREA PATRIMONIULUI

Prevederile din Acord, referitoare la protejarea patrimoniului cultural

Ministerul Culturii a negociat modificarea Acordului încheiat la sfârşitul anilor '90 prin includerea prevederilor referitoare la protejarea şi conservarea patrimoniului cultural.
Poziţia Ministerului Culturii inclusă în Acordul cu RMGC şi în proiectul de lege care însoţeşte Acordul se întemeiază pe expertiza unui număr de 368 de specialişti - arheologi, arhitecţi, mineralogi, geologi, ingineri de diferite specialităţi – care au studiat şi au cercetat patrimoniul de la Roşia Montană în perioada 2001-2013. Şantierul a fost condus în ultimii 10 ani de un specialist cu reputaţie internaţională, din domeniul arheologiei miniere, doamna Beatrice Cauuet, director al Centrului Internaţional al Cercetării Ştiinţifice din Toulouse.
Potrivit noilor prevederi negociate de Ministerul Culturii, întreaga zonă istorică (suprafaţă de 135 ha, plus 4 ha aparţinând Bisericii Greco-Catolice) va fi declarată zonă arheologică protejată. Semnatarii Acordului de parteneriat s-au angajat să restaureze nu numai cele 41 de imobile monument istoric, ci toate cele 300 de imobile din zonă.

Cele cinci obiective de patrimoniu din zona minieră sunt:
•    Zona istorică protejată în suprafaţă de 135 de hectare, cu 317 case la suprafaţă şi complexul de galerii Cătălina Monuleşti. În complexul de galerii lucrează în prezent 100 de mineri la operaţiuni de decolmatare.
•    Zona Păru Carpeni, unde s-a demarat cercetarea şi au fost găsite fundaţii de case romane ce beneficiau de un sistem de încălzire subterană.
•    Zona Tău Găuri.
•    Zona Bisericii greco-catolice şi a mormântului lui Simion Balint (zonă de 4 ha).
•    Zona Piatra Corbului.

În cadrul Acordului, experţii Ministerului Culturii au negociat asigurarea finanţării pentru obiectivele de patrimoniu, respectiv pentru „conservare şi muzeificare”, adică oferirea spre vizitare publică  a celor şapte km de galerie romană în trei puncte: Cătălina Monuleşti, Piatra Corbului şi Jig.
De asemenea, se intenţionează realizarea unui parc de arheologie industrială pe malul unuia dintre lacurile de decantare. Parc în care se vor expune tehnologii de exploatare a aurului din Epoca Romană, din secolul al XVIII-lea şi până în epoca socialistă.
O altă descoperire importantă vizează o zonă de trepte din perioada romană, precum şi o roată de evacuare a apei, care urmează fie reconstruite.
În zona protejată a Bisericii Greco-Catolice şi a mormântului locotenentului lui Avram Iancu, Simion Balint, se are în vedere amenajarea unui muzeu și integrarea lui într-un circuit turistic, împreună cu accesul către Tău Găuri.
Un circuit turistic se preconizează în zona Piatra Corbului, cu cele trei obiective principale: monumentul natural Piatra Corbului, exploatarea de suprafaţă, precum şi complexul de galerii din subteran.

Pe parcursul audierilor din Comisie au fost semnalate mai multe îngrijorări în legătură cu prevederile noului Acord în materie de protejare a patrimoniului, dupa cum urmează:
(a) Este prevăzută posibilitatea obţinerii autorizaţiei de construire, cu folosirea,  în acest scop a avizelor emise anterior, deși acestea au termene de valabilitate depășite.
(b) Există riscul ca, prin adoptarea Art. 7 alin. (3) din textul propus, acesta să contravină legislației cu privire la emiterea avizelor și autorizațiilor de mediu. Ex: Masivul Orlea. Acesta nu a fost cercetat din punct de vedere arheologic, nu i s-a emis certificat de descărcare de sarcină arheologică și nu a fost declasat din Lista Monumentelor Istorice.

Comisia recomandă ministerelor de resort analizarea și soluționarea acestor probleme de natură legislativă, precum și evitarea creării unui precedent care ar putea constitui un risc pentru patrimoniul țării.

Programul de cercetare a patrimoniului cultural derulat de RMGC

Potrivit datelor prezentate de către reprezentanţii RMGC, au fost realizate 6 studii pe problematica de patrimoniu, numărul specialiştilor implicaţi în realizarea acestora fiind de 380 persoane, respectiv 80 de instituţii implicate, dintre care 8 muzee, sub coordonarea Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, 6 universităţi, 6 institute de cercetare, (3 din Franţa). Programul de cercetare a patrimoniului a fost auditat de către experţi străini.
În cadrul programului de cercetare a patrimoniului au fost studiate 13 situri arheologice, 2000 de secţiuni, 1400 de morminte. Au fost inventariate totodată 1500 de obiecte şi cercetați 140 de km de galerie subterană. În prezent sunt 7 km în care se regăsesc fragmente de galerii romane, fapt pentru care, RMGC a demarat  cercetarea complexului de galerii Cătălina Monuleşti.
Reprezentantul Institutului de Arheologie din Bucureşti a afirmat că Institutul a participat, alături de Muzeul Naţional de Istorie, la investigaţiile arheologice realizate la Roşia Montană şi a monitorizat calitatea acestora. Până la proiectul Roşia Montană, în țara noastră nu a existat o acţiune care să ducă la investigarea vestigiilor antice din subteran.
Potrivit acestuia, s-au descoperit aproximativ 1400 de morminte de epocă romană, ceea ce a oferit informaţii inedite despre riturile de înmormântare de epocă romană din Dacia, mai mult decât din toate celelalte săpături care s-au făcut până în prezent. Au fost descoperite şi recuperate peste 20.000 de obiecte, care se păstrează în momentul de faţă în depozitele din Roşia Montană şi la Institutul de Arheologie şi în Muzeul Naţional de Istorie. Specialistul consideră că lucrările de conservare şi protejare a patrimoniului preconizate să fie realizate sunt esenţiale, oprirea acestora putând avea consecinţe foarte grave.
Expertul David Jennings, arheolog şi directorul principal al celui mai mare furnizor independent de servicii arheologice din Regatul Unit a concluzionat că din punct de vedere al protejării patrimoniului, proiectul a fost executat într-un mod profesionist, practicile fiind cel puţin comparabile cu cele din alte proiecte europene, iar în unele zone chiar peste aşteptările normale de dezvoltări arheologice. Potrivit acestuia, proiectul a utilizat personal de înaltă calificare, local şi internaţional, majoritatea specialiştilor fiind validaţi şi revizuiţi privind procedurile standard în cercetarea ştiinţifică.
Jennings a subliniat că rezultatele ştiinţifice ale programului de cercetare a patrimoniului derulat de RMGC sunt semnificative, întrucât posibilitatea un peisaj minier la o asemenea scară este rară. Finanţarea proiectului de cercetare este comparabilă cu a altor proiecte realizate la nivel mondial, a spus expertul (ex: bugetul pentru patrimoniu la tronsonul tunelulului pentru trenul de mare viteză la Londra a costat 31 de milioane de dolari, iar pentru  terminalul 5 al aeroportului a fost alocat un buget de 60 de milioane de dolari).
Răzvan Theodorescu, fost ministru al Culturii şi Patrimoniului şi iniţiatorul programului naţional de cercetare Alburnus Maior şi al Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană a apreciat modul în care a fost făcută restaurarea caselor. El a insistat pentru obligativitatea respectării cerinţei de monitorizare a patrimoniului în condiţiile derulării proiectului.
Paul Damian, director adjunct al Muzeului Naţional de Istorie şi responsabilul ştiinţific al sitului arheologic „Alburnus Maior” a arătat că până în prezent a fost salvată prin înregistrare cea mai mare parte a patrimoniului de la Roşia Montană şi au fost propuse pentru rezervaţii o serie întreagă de zone, care vor continua să fie cercetate.
Pe parcursul audierilor din Comisie au fost semnalate mai multe îngrijorări în ceea ce privește programul de cercetare a patrimoniului cultural, derulat de RMGC.
Există suspiciuni asupra obiectivității informațiilor prezentate anterior (datorat faptului că instituțiile și experții nominalizați au fost însărcinați de către RMGC cu cercetarea sitului Roșia Montană, în vederea obținerii certificatelor de descărcare de sarcină arheologică).
Deși compania dă garanții, solicitate și de către Ministerul Culturii, pentru prezervarea patrimoniului cultural din zonă, totuși experţii Academiei Române avertizează că exploatarea poate periclita grav zona arheologică Alburnus Maior, unică în lume şi de mare valoare istorică şi culturală.
De asemenea, într-un document al Asociaţiei ”Arhitectură. Restaurare. Arhelogogie” (ARA) se prezintă importanţa şi valoarea zonei Roşia Montana din punctul de vedere al patrimoniului aflat aici: într-un teritoriu întins pe cca. 650 ha, există 50 de monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca monumente de valoare naţională.
Patrimoniul cultural de la Roşia Montană este recunoscut prin Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a III-a, Zone protejate, unde monumentele sale sunt desemnate ca monumente istorice de valoare naţională excepțională şi întreaga comună este recunoscută ca unitate administrativ - teritorială cu concentrare foarte mare a valorilor de patrimoniu cultural. Peisajul cultural de la Roşia Montană este compus dintr-o concentrare extraordinară de vestigii care atestă evoluţia exploatărilor miniere într-un interval de timp excepțional – 2 000 de ani – din perioada preromană până în epoca contemporană. Practic, avem la Roşia Montană unul dintre cele mai vaste complexe miniere de epocă romană, cunoscute până în prezent.
Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale, include un capitol important dedicat situaţiei de la Roşia Montană. Potrivit, acestuia ”Un sit arheologic unic în România şi Europa, o aşezare cu tradiţie istorică şi arhitecturală, un peisaj cultural de mare valoare, o secvenţă a memoriei istoriei naţionale şi a reflectării multiculturalismulu, poate fi pus în pericol. În același raport al Comisiei Prezidențiale se precizează că: “Ineficiența legislației, prin lacunele sale, lasă loc distrugerii, arătându-și neputința de a acționa ferm pentru apărarea valorilor naționale. Este lăsată să acționeze fără constrângeri forța de persuasiune și presiunea manipulărilor aplicate populației locale.”

Comisia solicită Ministerului Culturii organizarea unei consultări publice cu reputați specialiști români și străini, pentru a-și prezenta un punct de vedere avizat, privind posibilele pericole care ar putea să apară în legătură cu patrimoniul cultural și istoric de la Roșia Montană.

Finanţarea protejării şi conservării patrimoniului cultural

Până în prezent, investiţia totală a companiei RMGC în patrimoniu este de 30 de milioane de dolari. Prin noul Acord, RMGC îsi propune să  investească încă 100 milioane USD în patrimoniul cultural, din care 70 milioane USD în perimetrul Roșia Montană, respectiv 30 milioane USD pentru patrimoniul cultural național. Pentru cele 30 de milioane care urmează să fie utilizate în alte obiective decât cele in situ, se va încheia un protocol separat.
Potrivit specialiştilor în domeniu, problemele patrimoniului construit şi natural, în România sunt neglijate. În acest moment, există o poluare istorică în zona Roşia Montană, fapt menţionat de specialiştii audiaţi. Ministerul Culturii nu dispune în prezent şi nici nu preconizează că ar putea dispune de fondurile necesare pentru conservarea şi protejarea galeriilor descoperite. Programul Ministerului Culturii de cercetare arheologică pentru toate şantierele din România, dispune de un buget anual de 2 milioane de lei.  

Referitor la ponderea cheltuielilor realizate pentru reabilitarea patrimoniului istoric din 2001 şi până în prezent, ministrul Barbu a arătat că:
•    În faza iniţială 2001-2007, cheltuielile de personal erau asigurate de Ministerul Culturii sau de instituţiile care au participat, inclusiv două instituţii de specialitate ale Academiei Române – Institutul de Arheologie din Bucureşti şi cel din Cluj, iar cercetările de teren erau susţinute de către RMGC.
•    După 2007, nicio entitate publică nu a mai investit nici un ban, nu a mai finanţat direct sau indirect activitatea desfăşurată la Roşia Montană pentru protejarea patrimoniului cultural iar cercetările făcute de diferiţi specialişti de la muzee, universităţi, institute, au fost în general, contractate direct de companie.

De asemenea, reprezentanţii RMGC au arătat că, deşi principalele obiective de patrimoniu din zonă sunt în afara proiectului minier, pentru fiecare obiectiv de patrimoniu a fost prevăzut un plan de reabilitare şi de includere a lui într-un circuit de turism, astfel încât toate acestea să contribuie la dezvoltarea comunităţii.
În centrul istoric au fost reabilitate 20 de clădiri, printre care cea a vechii primării şi a şcolii. Au existat o serie de clădiri care au fost demolate din cauza gradului avansat de degradare, demolarea făcându-se în unele cazuri la cererea autorităţilor sau a locuitorilor, susţin reprezentanţii RMGC. Şi aceste locuinţe vor fi reconstruite în formele originale.

Pe parcursul audierilor din Comisie au fost semnalate mai multe neclarități în ceea ce privește investiția asumată de către RMGC în restaurarea patrimoniului:
•    Există contradicții între sumele avansate de RMGC pentru protejarea patrimoniului și cele estimate ca necesare de instituțiile statului.
În timp ce RMGC, în noul Acord, se angajează să investească 100 milioane de USD în patrimoniul cultural, reprezentanții Ministerului pentru Marile Proiecte estimează că statul român ar trebui să cheltuiască mult mai mult pentru conservarea patrimoniului, în cazul nerealizării proiectului.
•    Există neclarități privind faptul că, cheltuielile făcute până în prezent de compania RMGC în ceea ce privește patrimoniul, sunt sau nu incluse în cele 70 de milioane de USD negociate a fi investite. Potrivit estimărilor companiei, aceasta a cheltuit până în prezent 32 milioane. Însă, potrivit reprezentanților Ministerului Culturii, cuantumul sumelor anunţate a fi cheltuite de către RMGC nu este confirmat de nici o autoritate a statului român. În plus, există suspiciuni că din această sumă au fost restaurate case care aparțin companiei și care nu sunt monumente istorice. Există opinii conform cărora sumele ce urmează să fie cheltuite pentru continuarea cercetărilor arheologice și pentru restaurarea a 300 de case din centrul istoric al Roșiei Montane și cele 41 monumente istorice, sunt exagerate în raport cu necesarul real de restaurare și cercetare.
•    Nu este menționat în Acord faptul că, la încheierea lucrărilor de exploatare minieră, RMGC va restaura încă o dată acele case care vor avea de suferit din cauza exploziilor.

Comisia consideră că este necesară precizarea, în Acord, a sumelor care vor fi alocate de companie pentru fiecare categorie de investiție destinată protejării și reabilitării patrimoniului din zona Roșia Montană, respectiv dezvoltării economice și sociale a comunității locale, precum și specificarea clară a faptului că sumele prevăzute în Acord nu includ investițiile de patrimoniu făcute până în prezent.
Comisia solicită prezentarea publică a raportului financiar și descrierea lucrărilor de patrimoniu în valoare de peste 30 de milioane de USD, finalizate deja.

Descărcările arheologice şi descoperirile întâmplătoare

În urma cercetărilor au fost făcute descoperiri excepţionale, precum o întreagă instalaţie de lemn de evacuare a apei din galerii din perioada romană.
În ceea ce priveşte certificatul de descărcare geologică, reprezentanții Muzeului Naţional de Istorie au arătat că există în proiectul de mediu un protocol al descoperirilor întâmplătoare şi este asigurată asistenţa arheologică de specialitate. Aceștia consideră că delimitarea sit-ului arheologic este suficientă, acesta incluzând de fapt 13 situri concentrate determinate de modul de aşezare al comunităţilor în jurul celor patru munţi.
În ceea ce priveşte posibilitatea ca, în timpul explorărilor, să se mai identifice vestigii, dar acestea să nu poată fi puse în valoare pentru că la momentul iniţial s-a făcut o descărcare pe o zonă restrânsă, reprezentanții Institutului de Arheologie din Bucureşti au afirmat că şansele să se descopere obiective importante, care să nu poată fi salvate, sunt aproape egale cu zero. Aceștia au arătat că o descoperire arheologică, în momentul în care este identificată, este cercetată, înregistrată, desenată, fotografiată, este inclusă  în circuitul ştiinţific şi, abia după aceea, este distrusă. Numai în cazuri excepţionale, când obiectivele sunt atât de bine păstrate încât merită să fie puse în situri, atunci trebuie ocrotite şi puse în evidenţă.
Ministrul Culturii poate oricând cere anularea licenţei dacă condiţiile de conservare şi protejare a patrimoniului nu sunt respectate. Statul român păstrează libertatea deplină de a decide dacă este nevoie de conservare in situ.
Pe parcursul audierilor din Comisie au fost semnalate mai multe îngrijorări în privința descărcărilor arheologice:
•    Se pune problema legalității avizării unui proiect de minerit, care afectează zone cu patrimoniu arheologic reperat, care nu au fost încă cercetate.
•    Există posibilitatea ca, în timpul explorărilor, să se identifice alte vestigii, care să nu mai poată fi puse în valoare pentru că, la momentul iniţial, s-a făcut deja o descărcare pe o zonă restrânsă la o suprafață de doar 4 ha.
•    Nu este clar în baza carui act normativ Ministrul Culturii a avizat acest Proiect de lege. Conform Legii 422/2001, Legea privind protejarea monumentelor istorice, Ministerul Culturii nu avizează lucrări, ci dă avize de descărcare de sarcină arheologică, dacă sunt îndeplinite toate condițiile.

Comisia solicită Ministerului Culturii clarificarea aspectelor prezentate mai sus.

Relocări de monumente naturale sau istorice.
Declasarea monumentelor istorice

Potrivit Ministrului Culturii, se are în vedere o singură relocare de monument natural - Piatra despicată – despre care geologii afirmă că poate fi o bucată de meteorit sau un element dintr-o erupţie vulcanică, pentru că nu are legătură cu structura solului din vecinătate. Acesta va fi mutat la mai puţin de 1 km distanță lângă punctul Piatra Corbului, unde vor fi, de asemenea, muzeificate câteva galerii de exploatare.
RMGC a  înfiinţat o echipă de custodie a celor două monumente ale naturii din zonă - Piatra Despicată şi Piatra Corbului – pentru care s-au realizat planurile de management în vederea conservării şi protejării.
Există de asemenea un plan de monitorizare a speciilor şi habitatelor-cheie, auditat internaţional. Au fost deja stabilite măsuri de reducere a impactului pentru fiecare dintre grupele de animale şi pentru specii de plante şi habitatele cartate în zona proiectului.
Emiterea Ordinului de Ministru pentru declasarea unor monumente istorice (ex: Orlea, Cârnic) se realizează pe baza unei documentaţii şi a avizării a două comisii independente de specialişti: Comisia de Arheologie şi Comisia Monumentelor Istorice.
Pe lângă angajamentul companiei, Ministerul Culturii prin reprezentanţii Direcţiei de Cultură Judeţeană Alba, va verifica respectarea angajamentelor în teritoriu şi monitorizarea acestora.
Ministerul Culturii propune transformarea direcţiilor de cultură judeţene în inspectorate de patrimoniu (prin Codul patrimoniului) precum şi o colaborare foarte strânsă cu Inspectoratul de Stat în Construcţii şi alte instituţii, care să permită oprirea unei lucrări, dacă ea afectează integritatea unui monument istoric de grupă A sau B.
Pe parcursul audierilor din Comisie au fost semnalate mai multe îngrijorări privind declasarea monumentelor istorice:
•    Acordul nu are prevederi pentru cazul în care compania va trebui să demoleze un monument clasificat categoria A sau B, ori a unei biserici.
•    În Acord este prevăzut dreptul, conform protocolului de descoperiri întâmplătoare, de a supraveghea lucrările de exploatare de către Ministerul Culturii. La audieri, reprezentanții Ministerului Culturii au susținut că Direcția de Cultură Alba va verifica aceste lucrări. Având în vedere proiectul legii descentralizării discutat la nivelul Guvernului, direcțiile județene de cultură vor fi subordonate Consiliilor Județene. Altfel spus, Ministerul Culturii nu va avea nicio cale de a asigura protecția descoperirilor întâmplătoare, și nu va avea niciun control asupra lucrărilor de exploatare, neputând să oprească lucrările în cazul unor descoperiri excepționale.

Comisia recomandă Ministerului Culturii o reglementare strictă a modului în care vor fi monitorizate lucrările realizate de companie.

Strămutarea/demolarea bisericilor şi a cimitirelor

În timpul audierilor, reprezentanții Ministerului Culturii au susţinut că nu va fi demolată nici o biserică. De altfel, toate bisericile sunt în perimetrul istoric ce urmează să fie protejat. Reprezentantul Bisericii Greco-Catolice a precizat chiar că biserica din zonă a fost recent restaurată.
Răspunzând  întrebărilor membrilor Comisiei, reprezentanţii cultelor au precizat că nu există, până în prezent, informaţii privind închiderea sau distrugerea unor lăcaşuri de cult sau a unor cimitire ori privind afectarea vieţii teologice din zonă. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă Română şi celelalte culte reprezentate în zonă s-au declarat împotriva proiectului legislativ vizând exploatarea minieră de la Roşia Montană.
Din luările de poziție ale oficialilor Bisericii Ortodoxe Romane, Comisia a reținut faptul că se implinesc 10 ani de când Sfantul Sinod și-a exprimat public punctul de vedere împotriva proiectului Roșia Montană. Acest punct de vedere s-a bazat pe argumentele Academiei Române și a rămas neschimbat până astăzi.
În 2003 au fost transmise reprezentanţilor cultelor informări referitoare la necesitatea relocării a 9 lăcaşuri de cult şi a unor cimitire. Până acum nu s-au întreprins nici un fel de acţiuni în acest sens, având în vedere faptul că populaţia din zonă nu a fost strămutată.
În ceea ce priveşte strămutarea cimitirelor, reprezentanţii RMGC au arătat că strămutările se fac în relaţie şi cu acordul familiilor respective, cu respectarea procedurilor legale şi dreptului la viaţă privată al familiilor.

Pe parcursul audierilor din Comisie au fost semnalate mai multe îngrijorări în cazul strămutărilor și a demolării anumitor obiective:
•    Uniunea Arhitecţilor din România (UAR) a prezentat un prim rezultat al demarării preliminariilor proiectului, şi anume strămutările din zonă. ”Parte din locuitori au fost strămutaţi, li s-au cumpărat casele, au fost strămutaţi într-o periferie a oraşului Alba Iulia,  este o imagine incomparabilă. În lungul străzii, aceste clădiri noi, ca nişte anexe de şantier, lipsite de orice identitate, cu câmpul alături. Imaginile pe care le avem şi le mai avem încă, în situl lor natural şi cele care se creează, reprezinta un tablou, de fapt, al autodistrugerii personalităţii naţionale, a identităţii fiecărui individ. Aceste strămutări, care se fac, inclusiv cu defrişarea unui fond forestier de 255 de ha, hectare de pădure scoase din fondul forestier, de păşuni, de izvoare, care vor fi desecate, ca să intre în fondul construit pentru noile investiţii de exploatare. Refacerea lor va fi artificială, va fi în mai mulţi ani şi, în nici un caz, nu va păstra valoarea sitului natural, care este constituit în secole şi în milenii.”
•    Uniunea Arhitecţilor din România avertizează asupra efectelor produse de exploziile planificate asupra obiectivelor arheologice: ”Este o pură iluzie că obiectivele arheologice vor rezista exploziilor planificate şi prafului produs de explozii şi trepidaţiilor produse de cele 14 autobasculante de 150 de tone care vor circula la Roşia timp de 16 ani, 365 zile, 20 de ore pe zi cum prevede proiectul RMGC.”
 
Comisia recomandă instituțiilor abilitate ale statului o atenție deosebită asupra aspectelor menționate anterior, ținând cont și de faptul că Biserica reprezintă cea mai de încredere instituție pentru români, iar apropierea spirituală a enoriașilor de aceasta reprezintă o tradiție milenară. Oricât de importante sunt proiectele de dezvoltare durabilă în zonă, precum și planul de investiții pentru crearea locurilor de muncă în sectorul minier, este important ca acestea să nu ducă la neglijarea vieții ecumenice la care aderă confesiunile din zonă.

Clasarea pe lista  UNESCO

O precizare importantă vizează ipoteza clasării localității Roșia Montană pe lista UNESCO.
O parte dintre experții consultati, precum și reprezentanții Ministerului Culturii subliniază imposibilitatea de a propune astăzi clasarea pe lista tentativă UNESCO a localităţii Roşia Montană, întrucât nu prezintă elemente excepţionale sau de unicitate. Galeriile subterane, dacă vor fi conservate, pot constitui un element, dar nu de unicitate. În plus, galeriile romane subterane, vizate a deveni în perspectivă monumente UNESCO, ar trebui puse în valoare și redate unui circuit turistic înaintea formulării solicitării de clasificare UNESCO. Referitor la acest aspect, în cadrul audierilor, Ministerul Culturii a precizat că aceste condiții ar putea fi îndeplinite peste 10 ani.
În plus, potrivit normelor Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, prima condiție pentru ca un monument să fie aprobat pe lista tentativă UNESCO este ca autoritățile locale din zonă să solicite expres această clasificare Ministerului Culturii. Ceea ce, până în acest moment, nu s-a intamplat.
Alți experți, citați pe parcursul audierilor din comisie, susțin că zona Roşia Montană are potenţial de a deveni sit UNESCO şi că ar trebui conservată. Acest lucru este confirmat și de un raport al Institutului Britanic de Arheologie, întocmit în 2010, la cererea Ministerului Culturii.
În cadrul întâlnirii membrilor Comisiei speciale RM cu autoritățile locale din zonă, acestea au afirmat ca au cunoștință, de la Ministerul Culturii, că o viitoare înscriere a zonei Roșia Montană pe lista tentativă UNESCO nu ar aduce direct avantaje economice, în sensul alocării unor bugete naționale sau internaționale pentru reabilitarea și conservarea patrimoniului din zona, ci ar crea posibilitatea formării unui circuit turistic, din a cărui exploatare nu s-ar putea obține fondurile necesare pentru întreținerea acestui patrimoniu cultural. Cu toate acestea, clasarea UNESCO poate aduce avantaje financiare, în sensul accesării fondurilor aferente Programului Operațional Regional.

•    Opiniile exprimate cu privire la includerea localității pe lista UNESCO sunt divergente și nu există, până în prezent, un aviz al instituțiilor statului (Comisia Monumentelor Istorice sau Comisia de Arheologie, Comisia de Monumente de For Public sau Comisia Muzeelor şi Colecţiilor), referitor la includerea Roşia Montană pe lista UNESCO.

Comisia recomandă Ministerului Culturii inițierea unei dezbateri publice naționale privind oportunitatea și eligibilitatea includerii zonei Roșia Montană pe lista siturilor protejate UNESCO.

CONCLUZII

Comisia consideră că Proiectul de lege supus examinării nu acoperă în mod satisfăcător toate cerințele complexe privind cadrul desfășurării activității de exploatare a resurselor minerale în România și, în consecință, propune respingerea acestuia.

Având în vedere carențele legislației actuale, care nu ține cont de specificul unor proiecte de anvergura proiectului minier în discuție, Comisia recomandă completarea cadrului legislativ cu măsuri care să stimuleze implementarea unor proiecte miniere de asemenea amploare. Comisia consideră necesară stabilirea unor condiții de parteneriat corect între acționarul majoritar și compania de stat românească, cu respectarea normelor comunitare obligatorii și a principiilor dezvoltării durabile a zonelor în care va fi realizat proiectul.

Comisia apreciază modificările condițiilor Acordului inițial (licența) propuse de Guvernul României, considerând că acestea reprezintă o îmbunătățire reală față de licența în vigoare și pot aduce beneficii economice pentru statul român.

Comisia propune, prin prezentul raport, o serie de acțiuni pentru stabilirea unui cadru legislativ coerent, care să sprijine poziția de negociere a statului român și în alte proiecte de asemenea anvergură.

Comisia apreciază că este necesară analizarea unor scenarii alternative de stabilire a redevențelor și a participației statului în cazul exploatărilor miniere, având în vedere exemplul altor state.

Comisia atrage atenția asupra unor posibile încălcări ale legislației în vigoare pe parcursul derulării proiectului de exploatare minieră de la Roșia Montană. De aceea, Comisia va înainta prezentul raport autorităților competente cu scopul asigurării legalității integrale a proiectului Roșia Montană și investigării, acolo unde este cazul, a faptelor presupus ilegale.

Comisia consideră că este nevoie de un cadru legislativ cât mai larg care să fie supus dezbaterii parlamentare, referitor la proiectele miniere auro-argentifere, care să permită dezvoltarea industriei miniere în România și atragerea de investitori.

Comisia recomandă desecretizarea licenței și a documentelor clasificate aferente prezentului proiect minier (mai puțin a hărților și a documentelor referitoare la zăcământ).

Comisia solicită ministerelor de resort și instituțiilor implicate în evaluarea proiectului de la Roșia Montană analizarea tuturor aspectelor semnalate în urma audierilor desfășurate în cadrul Comisiei și cuprinse în prezentul raport și demararea procedurilor în consecință.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea unor măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană, precum și pentru stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România.

Principalele măsuri propuse de Inițiator sunt aprobarea Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană, declararea proiectului de exploatare ca fiind de utilitate publică și de interes național deosebit, mandatarea unor entități publice să aducă la îndeplinire măsurile propuse, precum și modificarea unor acte normative privitoare la exproprieri și autorizații de construcție.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73, alin. (3) din Constituția României, republicată.

În urma finalizării debaterilor, membrii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru avizarea Proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România  au hotărât respingerea proiectului de lege supus examinării.


Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2019