UK Bookmakers

Paradox. Politica Băncii Naţionale face creditul în lei mai riscant

Scris de Serban Buscu. Posted in Economie


Strategia Băncii Naţionale de încurajare a împrumuturilor în lei în detrimentul celor în valută poate avea efecte perverse. Deşi este eliminat riscul valutar, clienţii sunt expuşi unui alt pericol la fel de semnificativ: riscul de dobândă

Încurajarea împrumuturilor în lei şi, implicit, legarea dobânzilor variabile de indicele ROBOR induce un risc important pentru clienţii băncilor, relevă o analiză a Conso.ro.

În ultimii ani, Banca Naţională a României a încurajat prin diverse norme şi regulamente mutarea creditelor pentru populaţie pe moneda naţională. Astfel a fost eliminat riscul valutar însă devine milt mai mare un alt risc la fel de important şi anume riscul de dobândă. Pericolul este cu atât mai mare cu cât şi Programul Prima Casă, singurul care mai mişcă împrumuturile ipotecare, se va defăşura exclusiv în lei. Riscul substanţial vine din dimensiunea redusă a pieţei monetare interbancare din România.

O astfel de piaţă este extrem de fragilă motiv pentru care dobânzile la care băncile se împrumută între ele sunt volatile. Cum dobânzile variabile pentru creditele în lei sunt calculate în funcţie de dobanda medie pe piaţa interbancară(ROBOR) clientul este expus şi el unei volatilităţi crescute, mai ales atunci când vorbim despre credite ipotecare care se întind pe perioade lungi, de până la 30 de ani.

Variaţii de câte 3 puncte procentuale pe an

De exemplu, rata Robor la 3 luni era la începutul acestui an de 6%, iar apoi a scăzut până aproape la 2,5%. Astfel, a avut loc o variaţie de 3,5 puncte procentuale. De această dată, evoluţia a fost favorabilă clienţilor, însă la fel de uşor, poate avea loc şi o mişcare în sens invers. În anii următori, inflaţia urmează să crească. De la 1,88% cât este în prezent, ar putea ajunge la 3% în 2014 şi 3,3% în 2015, conform proiecţiei BNR. Acest lucru va conduce inevitabil la o majorare a dobânzilor interbancare.

Mutarea pe lei a scumpit oricum creditul

Dacă cineva ar fi încercat să ia un credit în lei pe 30 de ani prin Prima Casă prin care să finanțeze achiziția unui apartament de 50.000 euro echivalent (220.000 lei) pe 29 iulie, înainte de tăierea dobânzii de politică monetară de către BNR, ar fi plătit o rată de 1.315 lei, arată o analiză Capital.  Și asta pe cea mai ieftină variantă posibilă, respectiv cea cu o marjă de 1,9%, deși mai toate băncile au acordat până acum credite în lei prin Prima Casă la o marjă de 2,5%.
Dacă ar mai fi existat plafon la euro prin Prima Casă, un credit echivalent ar fi avut o rată de 233 euro (1.025 lei). Cum se poate observa cea mai ieftină variantă pe lei presupunea o rată cu 28% mai mare în echivalent lei decât varianta pe euro. Dacă s-ar fi mers pe marja de 2,5%, rata ar fi fost cu 36% mai mare.
Cum prețurile locuințelor sunt covârșitor în euro, același apartament de 50.000 euro ar fi presupus pe 9 august accesarea unui credit de 210.772 lei (47.500 euro), cam cu 1% mai mult decât în urmă cu două săptămâni, când necesita un împrumut de 209.000 lei. Cu toate acestea, deși creditul e cu aproape 1% mai mare, pe fondul creșterii cursului euro, rata rezultată este cu 5,7% mai mică, respectiv de 1.239 lei (pentru varianta cu 1,9% marjă).
Dacă ar mai fi existat varianta în euro la Prima Casă, rata era similară 233 euro, însă în echivalent lei ușor mai mare, de 1.034 lei. Prin urmare, distanța dintre costul la lei și cel ipotetic la euro s-a diminuat simțitor, acum rata la lei fiind cu 20% mai mare decât ar fi fost la euro. Pentru creditele cu marjă de 2,5%, rata la lei și-ar fi diminuat ecartul față de euro la 28%.
Cea mai mare diferență între lei și euro se vede la scadențe mai mari. Dacă am fi luat un credit pe 25 ani, atunci rata la Prima Casă în lei ar fi fost cu 24% mai mare decât cea la euro (1.405 lei vs 1.129 lei - 257 euro) anterior deciziei BNR și diferența s-ar fi redus la doar 17% în prezent (1.335 lei vs 1.139 lei - 257 euro).

Unde apare echilibrul

Unde ar avea creditele în lei același cost cu cele în euro? După cum se poate vedea în tabel, echilibrul este la o dobândă de 4,23%, ceea ce ar presupune un Robor la 3 luni de numai 2,33%. Față de nivelul din prezent, de 3,92%, ar fi necesară o coborâre cu 1,6 puncte procentuale (1,6%). Cu alte cuvinte, BNR ar trebui să reducă dobânda-cheie cu încă 1,5 puncte procentuale, mai exact până la 2,5%. Cine ar crede într-un astfel de scenariu? Cei mai optimiști analiști spun că la finalul anului BNR va duce dobânda la 4%, respectiv cu 0,5 puncte procentuale mai jos decât în prezent.
Poate că BNR nu va ajunge să taie încă 1,5% din dobânda-cheie, dar dacă va apela la o reducere suplimentară de 0,75%-1%, probabil că atunci românii vor alege covârșitor creditele în moneda națională, scăpând astfel de frica variației cursului euro, acel cost invizibil pe care îl invoca guvernatorul BNR.

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/189396.html

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2019