UK Bookmakers

Anul agricol 2013: recolte bogate, preţuri mici

Scris de Costin Niţu. Posted in Economie


Producţiile înregistrate anul trecut au fost peste prognozele fermierilor, însă preţurile la cereale au fost sub aşteptări


Anul agricol 2013 a fost unul foarte bun, producţiile înregistrate fiind peste prognozele fermierilor, însă preţurile la cereale au fost sub aşteptări.

"Anul agricol 2013 a fost un an bun spre foarte bun prin faptul că s-au realizat şi la culturile de primăvară şi la cele de toamnă producţii bune şi foarte bune, dar asta nu înseamnă că ne-a mulţumit. Nu ne-a mulţumit pentru că la culturile de toamnă şi chiar şi la culturile de grâu şi de orz preţurile au fost sub aşteptări. Dacă în 2012 un kilogram de grâu s-a vândut cu 1 leu, în 2013 a ajuns la 0,65-0,70 lei, deci preţuri foarte mici. Un kilogram de porumb în 2012 a fost 1-1,5 lei, anul trecut a ajuns la 0,42-0,45 lei/kg. La floarea-soarelui în 2012 un kilogram se vindea cu 2 lei iar în 2013 cu 1 leu, ceea ce a făcut ca situaţia financiară în cadrul societăţilor, familiilor de fermieri, în cadrul altor forme de asociere ca financiar foarte mulţi să de-a faliment, să nu-şi mai reia procesul de producţie, foarte mulţi să înregistreze negativ la sfârşit de an. Aparent agricultura a fost bună spre foarte bună ca producţie. Producţiile au fost ca în anii normali în zona Bărăganului, la grâu şi la orz circa 5.000 kg/hectar, la floarea-soarelui 2.700-2.800 kg/hectar, la porumb 8.500-9.000 kg/hectar", a declarat pentru Curierul Naţional, inginerul agronom, Richard Martagiu.
Întrebat dacă producţiile din 2013 au acoperit cheltuielile şi au amortizat investiţiile, Martagiu a spus că acolo unde societatea s-a îngrijit ca să ţină foarte din scurt cheltuielile, să nu irosească pe inputuri prea multe, acolo societăţile respective au ieşit pe zero sau au ieşit cu un profit de 10-15%, iar acolo unde au fost cheltuieli inutile, la această oră foarte mulţi au rămas şi cu arăturile neefectuate.
El a spus că la cultura de grâu, orz, floarea-soarelui şi porumb, ministrul Agriculturii trebuie să găsească o resursă financiară ca să cumpere de pe piaţă la un preţ care să fie echilibrat. "Să lanseze guvernul un preţ, cumpărând de exemplu 500.000 de tone de grâu, numai să înceapă. Dacă se arunca un preţ pe piaţă de 0,9 lei/kg automat şi multinaţionalele se aliniau (Cargill, Glencore, Prutul SA) deci societăţile care achiziţionează grâul de pe piaţă, care nu au fost multe, au fost puţine şi nu a fost concurenţa prea mare între ele probabil că aşa va fi şi în 2014, dar este o idee. De ce ideile să pornească de la americani, de la nemţi, de la francezi, când poate să pornească de la domnul Daniel Constantin? Cât am cheltuit atât am scos şi am obţinut profit zero la floarea-soarelui. Cum să prosperăm, cum să mai facem o suprafaţă betonată pentru a depozita cerealele, cum să mai facem un siloz? Nu avem curaj. În acte băncile ne iau după situaţia financiară, când vede un profit de 0% sau 5% nici nu se uită la noi. Sunt ani de când agricultura primeşte în fiecare an câte o lovitură", a precizat fermierul.
El a afirmat că o cauză a preţurilor mici sunt şi producţiile mari, faptului că producătorii nu au spaţii de depozitare şi că sunt decapitalizaţi. "Băncile puteau să i-a în calcul o magazie a unui fermier, cum este a noastră de 1.000 de tone, se punea gaj la bancă şi automat luăm credite. A trebuit să vindem cu preţuri foarte mici ca să luăm motorină când puteam să menţinem magazia de grâu, o dădeam băncii respective, o lua în calcul, ne dădea creditul de 2-3 miliarde de lei şi cu această sumă lucram şi veneam acum cu grâul în piaţă. Sunt puţini aceia care au reuşit să-şi înmagazineze şi păstreze grâul pentru că preţurile au fost mici şi ca să reiei ciclul de producţie îţi trebuie mulţi bani pe care prin credite nu puteai să-i iei şi a trebuit să iei vânzând la preţurile acelea mici", a declarat inginerul agronom.
Întrebat dacă a încercat să se asocieze cu alţi fermieri pentru a avea propriul depozit pentru stocarea cerealelor, fermierul a spus că: "Singura variantă tot o asociere va rămâne într-un consorţiu mare şi cu fonduri europene, cu proiect european, să se construiască spaţii mari de depozitare şi acestea să cuprindă producţiile fermierilor. Astfel, în luna august, septembrie, ai pus gaj magazia respectivă din cadrul consorţiului în schimbul creditului. Dacă nu semeni în timpul optim există riscul ca în anul următor să faci producţii foarte mici şi automat ieşi de pe piaţă".
Întrebat ce strategii agricole ar trebui adoptate pentru perioada 2014-2020, inginerul agronom, Richard Martagiu, a declarat că o strategie ar fi certificarea spaţiilor de depozitare ale fermierilor iar în baza certificatului aceştia să meargă la bancă şi în baza producţiei înmagazinate să ia credit. El a spus că a doua strategie ar fi ca acel 1 miliard de euro pe care l-a promis ministrul Agriculturii să intre pe piaţă pentru refacerea sistemului de irigaţii după modele noi, fără fier, fontă şi aluminiu pentru că ar fi un eşec dacă ar mai fi aceste materiale, şi că vor trebui materiale din plexiglas, iar a treia strategie ar fi introducerea preţurilor de pornire de către MADR: în momentul când începe achiziţionarea recoltei să iasă pe piaţă Guvernul cu 200.000-300.000 de tone la toate culturile iar după preţul Executivului să se alinieze multinaţionalele.

O subvenţie mai mică va duce la fărâmiţarea fermelor mari

Întrebat dacă noua Politică Agricolă Comună este în acord cu aşteptările fermierilor, Martagiu a spus că deocamdată a văzut că nu o să se treacă la măsuri drastice ca fermierii care au suprafeţe mari să nu mai fie subvenţionaţi, şi că deocamdată se diminuează din subvenţie, dar dacă se va trece nu ştie cum va fi pentru că foarte mulţi se vor fărâmiţa, aici făcând referire la fermele foarte mari (5.000-20.000 de hectare) şi după aceea se vor fărâmiţa şi celelalte de 1.500 de hectare.
"De exemplu o fermă de 10.000 de hectare sigur se va fărâmiţa şi se vor da alte denumiri, se vor face zece societăţi. Dacă finanţarea se va face după mărimea fermei automat se fărâmiţează pentru că falimentează, nu rezistă, nu îţi ajung banii prin valorificarea hectarului ca să ieşi pe profit. Subvenţiile se dau ca fermierul să nu intre în faliment, în niciun caz să-i asigure profit fermierului respectiv", a arătat inginerul agronom.

"România are nevoie de strategii agricole pentru 2014-2020"

Fermierul Ştefan Georgescu a spus că anul agricol 2013 a fost un an deosebit, mai bun decât alţii, cu producţii bune dar preţuri mici, la porumb obţinând 10.800 kg/ha), la grâu 4.200 kg/ha, iar la floarea-soarelui 2.000 kg/ha.
"Comparativ cu 2012, procentual vorbind, producţiile au fost mai mici şi preţurile mai mari şi am ieşit mai bine în 2012 faţă de anul trecut. De aceea România are nevoie de nişte strategii agricole pentru perioada 2014-2020. Trebuie să ne conducem şi noi după o stategie pe termen lung, nu la voia întâmplării. Ministerul Agriculturii trebuie să aibă în vedere un plan orientativ, noi să nu cultivăm la voia întâmplării plantele, să ştim cam cât grâu, porumb, cam ce se vinde şi ce nu, semănam şofran şi nu se mai vindea iar acum suntem pe rapiţă şi nu se ştie cât o să mai ţină şi aceasta. Statul, ce doreşte să subvenţioneze, să ajute sau să sprijine şi să o facă la timp nu aşa cu întârziere", a declarat pentru Curierul Naţional, Ştefan Georgescu. El a spus că producţiile de anul trecut se datorează fermierului şi mai puţin politicilor adoptate de MADR.
Întrebat ce aşteptări are de la Ministerul Agriculturii pentru 2014, Georgescu a spus că în primul rând îşi doreşte ca subvenţiile să fie date la timp. "Ministerul Agriculturii să vadă ce face cu acea Cameră Agricolă ca să ne organizăm la nivel local, ideea este să vrea, dar anul acesta nu o să avem prea mari aşteptări de la minister pentru că sunt alegeri europarlamentare şi prezidenţiale şi toţi se orientează către acolo şi mai puţin către muncă şi economie", a precizat fermierul.

"2013, un an foarte bun cu care o să ne mai întâlnim probabil peste 10-15 ani"

Fermierul Ioan Ciocan a declarat că din punct de vedere al producţiei 2013 a fost un an foarte bun cu care o să ne mai întâlnim probabil peste 10-15 ani pentru că există o ciclicitate în anii cu superproducţie, precizând  că nu în ficare an se face superproducţie cum a fost anul trecut.  
"Procentual vorbind producţia de anul trecut a fost poate mai mare şi cu 50% faţă de 2012. La grâu am obţinut 5.200 kg/hectar, iar la floarea-soarelui 3.200 kg/hectar. Asemenea ani buni şi cu preţurile proaste care au fost puteam să intrăm uşor în faliment adică să nu ne revenim cu datoriile pe care le-am avut", a declarat pentru Curierul Naţional, Ioan Ciocan. Întrebat dacă producţiile din 2013 au acoperit cheltuielile, au amortizat investiţiile, Ciocan a spus că a scăpat de datoriile pe care le-a avut către furnizori.
"Cu preţurile care au fost în 2013 nu putem vorbi de profit. Mulţi fermieri cu care am discutat de pe raza judeţului Călăraşi nu şi-au acoperit datoriile. Dacă după 24 de ani de la Revoluţie am ajuns ca să ne facă tot samsarii preţurile mai bine fac 1.000 de kilograme la hectar şi vine samsarul şi-mi dă când nu se face 2 lei pe kilogram, de ce să mă chinuiesc să fac producţii pentru că nu sunt stimulat, să am şi eu un beneficiu că fac producţie bună, eu la asta m-am aşteptat pentru munca mea", a afirmat fermierul.
El a mai spus că se profită de faptul că fermierii nu au spaţii de depozitare sau sunt decapitalizaţi, de aici şi preţurile mici practicate în piaţă. "Samsarii cu bani acaparează toată producţia. Acum preţurile la cereale au urcat deja cu 30%, la doar câteva luni de la recoltare. Suntem obligaţi să o vindem pentru că nu ai unde să o depozitezi. Este cheltuială mare ca să faci un siloz, cine suportă cheltuielile, bani nu sunt, nu văd cum s-ar putea construi un siloz", a declarat Ciocan, precizând că România are nevoie de o serie de strategii agricole, subvenţiile fiind o prioritate.
El spus că Ministerul Agriculturii trebuie să aibă în vedere "fixarea preţului de la început ca să ştie fermierul cum pleacă la drum, adică să se înfiinţeze o bursă a preţurilor, să ştim şi noi pe ce picior dansăm". Fermierul a spus că producţia din 2014 o să fie diminuată din start cu cel puţin 20% având în vedere condiţiile climatice din acest moment.

http://www.curierulnational.ro/Economie/2014-01-07/Anul+agricol+2013:+recolte+bogate,+preturi+mici

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2019