UK Bookmakers

Iazurile de decantare băimărene, între rău și bine

Scris de CL. Posted in Economie


Mineritul maramureșean a scos la suprafață aur și argint, plumb și cupru, alte metale folosite în industria românească. Prelucrarea acestor resurse minerale a dus la apariția iazurilor de decantare. Lângă Baia Mare, în zona Bozânta sunt două astfel de iazuri. Iazul Remin ridicat în perioada comunistă este exemplul negativ și Iazul Aurul al Romaltyn, exemplul pozitiv, o construcție modernă, în acord cu normele de mediu cele mai severe. Compania Remin a fost motorul dezvoltării Maramureșului, al părții de nord a României, al multor orașe și zone cu producție industrială grea, metalurgie, construcții de mașini. Din acest punct de vedere, Baia Mare și zonele învecinate ar trebui să fie puse în galeria orașelor de seamă ale României.

Aceasta ar fi, pe scurt, partea practică a industriei maramureșene de-a lungul zecilor de ani. Dar mineritul a generat și multe depozite cu steril, ceea ce rezultă în urma prelucrării minereurilor scoase din străfundurile nordului. Iazurile de decantare sunt construcții complexe din punct de vedere ingineresc și au impact asupra mediului.
În Maramureș există zeci de iazuri de decantare. În zona Baia Mare sunt câteva astfel de iazuri, între care cele mai importante sunt la Flotația Centrală: Iazul Central (concesiune a societății Romaltyn), Iazul Baia Sprie, Iazul Bozânta (al Remin), iazul Aurul (al Romaltyn).
A mai fost Iazul Meda, cel prelucrat de australienii de la Transgold. Pe lângă aceste iazuri ce conțin sute de milioane de tone de steril, mai există depozite mai mici amplasate pe ici-colo.
Între aceste Iazuri, cel al Romaltyn este singurul Iaz conform din România, respectiv este ridicat pe o bază etanșeizată cu folie ce are un grad de descărcare în sol de 0 procente. El este în construcție, mai trebuie pus pe el circa zece milioane de tone de steril pentru a se putea închide conform normelor europene și românești în domeniu. Un astfel de Iaz lăsat deschis, neterminat este la fel de periculos ca unul prost ridicat.
Una peste alta, iazurile de decantare reprezintă zone de poluare a solului, a apei potabile, a aerului, dacă nu sunt luate măsurile de construcție cele mai corecte.
În această situație se află Iazul de la Bozânta, cel al Remin, o adevărată bombă ecologică aflat la marginea Băii Mari.

Nu putem spune că Remin este cel vinovat de modul în care a fost ridicat Iazul de la Bozânta. Compania, în perioada comuniștilor au lucrat, de prin anii 1950, oarecum haotic, fără o gândire în perspectiva dezvoltării acestei zone. Iazul Bozânta are o formă ciudată, o geometrie pe care nu o găsești la alte Iazuri. Construcția acestuia a început pur și simplu prin depozitarea sterilului rezultat la Flotația Săsar de când a început să lucreze Flotația. Sterilul a fost depozitat pe pământul gol, fără nici o pregătire. După mulți ani s-a constatat că mai este nevoie de un Iaz. Al doilea a fost configurat lângă primul și pentru o perioadă de timp a fost un Iaz pentru punerea sterilului. Dar fără gândire logică nu se poate face nimic nici în industria minieră. A fost nevoie de încă o suprafață de teren. Și așa s-a depus steril între cele două Iazuri până ele s-au contopit într-un Iaz mare, cel de astăzi.
Practic, Iazul de la Bozânta este cel mai mare, mai mare decât Iazul Central. El a funcționat până în 2006, când a fost închis, iar peste un an s-a pus lacătul și pe minerit, ca activitate economică.

Cele trei părți ale Iazului Bozânta, reprezentând fiecare câte o perioadă din mineritul maramureșean, sunt  astăzi un tot unitar care poluează din greu solul și aerul din acestă parte a Băii Mari.
Este o construcție uriașă. Pentru a vedea forma pe care o are, trebuie să urci Iazul. De sus se vede forma șerpuită, dar și felul în care mediul înconjurător este afectat de Iaz, care nu are protecție.
Pe o parte a Iazului s-a experimentat metoda înierbării pentru a opri praful cu metale grele să fie împrăștiat pe Baia Mare și localitățile  din jur. Înierbarea nu s-a dovedit a fi eficientă. Este vizibil de sus. Avem un peisaj selenar, de unde pleacă praf și mizerie, metale grele și elemente chimice nocive spre oraș.
Baza Iazului este și mai dezastroasă. Zeci de ani de existență au produs o puternică presiune pe Iaz, în întregul lui. Din loc în loc există, la bază, ţevi ce merg spre mijlocul Iazului. Au rol de drenare. Pe aceste conducte se scurge în permanență o materie vâscoasă, de culoare roșiatică și cu un puternic miros ce te amețește dacă stai în preajmă. Materialul vâscos, inițial era colectat în niște canale construite în jurul Iazului. Aceste canale pe multe porțiuni nu mai există, sunt înfundate și materialul se pierde în pământul generos, ajungând în pânza freatică, în toate apele subterane aflat în această parte a municipiului Baia Mare. Este o situație incredibilă!
Un dezastru ecologic pe care nu îl reclamă nimeni, nici ecologiștii, nici specialiștii de la Remin, nici administrația. Tot ce s-a colectat ca deșeu minier pe o perioadă de jumătate de secol se află sub cerul liber, pe pământul gol și este sursă serioasă de poluare a solului, apelor, aerului Băii Mari.
La douăzeci de metri distanță se găsește Iazul Aurul, singurul Iaz din țară conform. Se poate vedea diferența între cele două cu ochiul liber. Fără patimă, fără rele intenții. Romaltyn a remediat erorile din construcția acestui Iaz și l-a adus la nivelul anilor 2014. Este sigur, este solid și va fi o construcție de referință între iazurile de decantare din Europa. Așa înțelege Romaltyn să respecte mediul, municipiul Baia Mare, comunitatea în ansamblul ei.        

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2019