Titus Corlătean salută decizia Curtii Constitutionale de la Chisinău de recunoastere a limbii române drept limbă oficială
Salut cu căldură decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău, prin care limba română este recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova, se arată într-o declarație politică a ministrului de externe al României, Titus Corlățean, preluată de Romanian Global News.
Decizia din 5 decembrie 2013 a Curţii Constituţionale reprezintă confirmarea juridică a adevărului ştiinţific cu privire la denumirea limbii oficiale în Republica Moldova, probat inclusiv prin opinia exprimată în 1994 de Academia de Ştiinţe de la Chişinău.
În decizia sa, Curtea a arătat că „Declaraţia de Independenţă, fiind parte integrantă a Preambulului Constituţiei, are valoare de text constituţional şi face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate". În cazul existenţei unor divergenţe între Declaraţia de Independenţă (care consacră limba română drept limbă oficială) şi textul Constituţiei (care menţionează la art. 13 „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine"), textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează.
Decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău este o decizie istorică, aşa cum a fost şi cea din 31 august 1989, când la Chişinău a fost legiferată revenirea la grafia latină. Acel moment, ca şi acesta, sunt momente de cotitură pe drumul urmat de Republica Moldova prin care aceasta s-a desprins de totalitarism, alegând calea democraţiei, libertăţii şi prosperităţii în parcursul său spre Uniunea Europeană.
Frământările din societatea moldoveană, marcată încă de trecutul sovietic comunist, cu generaţii care au fost formate la o altă şcoală, cea a Moscovei sovietice, cu procesul de deznaţionalizare, foarte dur, petrecut în perioada Uniuni Sovietice, toate aceste lucruri au avut consecinţe.
Ceea ce stabilise Declaraţia de independenţă, că limba oficială în Republica Moldova este limba română, a fost dat peste cap de o putere conjuncturală care s-a opus asumării identităţii româneşti de dincolo de Prut. Din acest punct de vedere, decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău, prin care limba română este recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova, reprezintă o reparaţie istorică.
Decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău este definitivă, obligatorie, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării, trebuie respectată de toţi şi, mai mult decât atât, ea nu poate fi interpretată.
Cetăţenii Republicii Moldova care vorbesc şi scriu în limba română duc mai departe tradiţia strămoşilor noştri, o tradiţie păstrată vie în ciuda vitregiilor istoriei şi a celor care au încercat să facă uitată limba română pe meleagurile locuite de români.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, limba română a devenit una din limbile oficiale ale Uniunii. Putem spune că acum, prin decizia ca limba română să fie recunoscută drept limbă oficială, Republica Moldova a făcut un nou pas simbolic, cu implicaţii importante către Uniunea Europeană.