Ziaristul de casă Alin Golban a fost concediat în mod ruşinos la sfârşitul săptămânii din Baroul Cluj, chiar de către avocaţi, câteva sute, prezenţi în cadrul Adunării Generale Ordinare. Avocaţii i-au reproşat modul jignitor în care i-a tratat, după apariţia unor materiale publicitare pentru câţiva tineri penalişti în site-ul Clujust.
O mare parte din ordinea de zi a fost dată peste cap, după ce grupul nemulţumiţilor a introdus un nou punct, întreruperea reaţiilor cu ziaristul, care timp de 3 ani s-a ocupat de imaginea Baroului în site-ul său. Acesta avea acces nelimitat la şedinţele şi petrecerile avocaţilor, de unde relata şi fotografia fără limite, contra unor sponsorizări de mii de lei.
Problemele au început după prezentarea unor colaboratori ai unor avocaţi celebri penalişti în paginile publicaţiei, drept supereroi în lupta inculpaţilor cu procurorii DNA.

Torţionarul Marian Petrescu, fost comandant al Penitenciarului Galaţi în perioada 1959 – 1961, a fost trimis, joi, în judecată de către procurorii Parchetului instanţei supreme pentru tratamente neomenoase care ar fi dus la moartea a 102 de persoane încarcerate, dintre care 90 de deţinuţi politici. Dosarul va fi judecat la Curtea de Apel Bucureşti.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt:
În perioada 1 februarie 1959 – 12 iunie 1961, inculpatul Petrescu Marian, în calitate de comandant al Penitenciarului Galați, prin acte materiale repetate, succedate în timp, săvârșite cu încălcarea sau nesocotirea legii ori a obligațiilor impuse de acea calitate sau ca urmare a exercitării discreționare, prin abuz de funcție, a supus, din motive politice, colectivitatea deținuților politici (contrarevoluționari) încarcerați în acest penitenciar, aflați sub puterea sa, la tratamente neomenoase (inumane și degradante), tortură fizică și psihică și exterminare.

Scene macabre în județul Constanța. Oseminte și bucăți de lemn, ce par a fi resturi de sicrie, au fost găsite pe marginea drumului, lângă cimitirul din Tichilești.
Oamenii legii au declanșat o anchetă după ce o femeie a sesizat în această dimineață că lângă cimitirul din localitate s-ar afla niște oseminte.
Deplasați la fața locului, polițiștii au constatat faptul că cele sesizate se confirmă iar în cauză au întocmit un dosar penal, urmând a fi luate măsurile legale prin unitatea de parchet competentă. Mai exact, o femeie care are o vie în zonă, a observat oasele și s-a îndreptat către ele. Acolo, aceasta a sesizat că există și bucăți de lemn, ce par a fi resturi de sicrie, dar și niște monede, în cazul cărora s-a stabilit că datează de dinainte de anul 1989.

Judecătorii CCR au motivat decizia privind existența unui conflict între DNA și Guvern, după ancheta declanșată de procurorii anticorupție în cazul Ordonanței 13. Potrivit CCR, DNA și-a arogat o competență pe care nu o posedă.
„Acţiunea Ministerului Public creează o presiune asupra membrilor Guvernului care afectează buna funcţionare a acestei autorităţi sub aspectul actului legiferării. (…) Prin conduita sa, Ministerul Public –Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie a acţionat ultra vires, şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă – controlul modului de adoptare unui act normativ”, se arată în motivarea CCR.
Pe 27 februarie, CCR a admis sesizarea lui Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, privind un posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, depusă în urmă cu aproximativ trei săptămâni, pe marginea Ordonanței 13.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au respins miercuri contestația depusă de Gabriel Oprea și au dispus începerea judecării pe fond în dosarul în care fostul vicepremier este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu cheltuirea unor sume din bugetul DIPI.
Magistrații au respins atât contestația lui Gabriel Oprea, cât și pe cele depuse de ceilalți inculpați, fiind menținută o decizie a unui alt complet de la ÎCCJ din 19 octombrie 2016. La acea dată, judecătorii respinseseră toate cererile și excepțiile ridicate în dosar.
Decizia instanței este definitivă și urmează ca magistrații să stabilească un termen pentru începerea judecării pe fond a dosarului.

Averea afaceristului Costică Constanda, adică un teren de 29.000 de metri pătrați, precum și 17 vile, o creșă și o sală de sport construite pe el, vor fi scoase la licitație în data de 20 martie. Aceasta reprezintă cea mai mare executare silită din România.

Ansamblul imobiliar deținut de omul de afaceri Costică Constanda, care presupune 17 vile, o creşă și o sală de sport., va fi scoasă la licitație. Prețul de pornire este de peste 191 de milioane de lei, adică 43 de milioane de euro. Averea omului de afaceri va fi scoasă la licitație peste două săptămâni, iar garanția de participare la licitație este de 10 la sută din prețul de pornire, adică peste 19 milioane de lei, potrivit Digi 24.

Reguli mai dure pentru obținerea permisului auto. Un deputat PSD a propus înnăsprirea condițiilor de desfășurare a examenului auto, prin reintroducerea atât a probei poligonului dar și a probei condusului pe timp de noapte. Deputații din comisia raportoare au respins, însă, proiectul, care va merge la plen cu aviz negativ.
Deputaţii din Comisia de industrii au votat, marţi, raport de respingere pentru proiectul de lege care modifica circulaţia pe drumurile publice. Astfel, aleșii nu au fost de acord cu cele trei probe practice, și nici cu reintroducerea poligonului şi a traseului de noapte, ca probe de examen.

59% din produsele analizate conţin o cantitate mai mare de 5 grame acizi graşi saturaţi, astfel de produse nu sunt recomandate copiilor!
38% din produsele analizate conțin între 1 şi 8 aditivi alimentari!
38% din produsele analizate conţin arome sintetice!
34% din produsele analizate conţin sare iodată!
31% din produsele analizate conţin între 2 grame de sare şi 3 grame de sare per 100 grame produs!
22% din produsele analizate conţin potenţiatori de gust şi aromă!
22% din produsele analizate conţin extract de drojdie!
Conținutul de caşcaval pudră variază între 0,1% și 0,5%!

ACTUALIZARE. REACȚIA BCR. BCR respinge orice suspiciune de spălare de bani și spune că acuzațiile provin dintr-o plângere formulată „cu rea-credință” împotriva băncii de către un denunțător care a încasat nejustificat aproape un milion de euro de la BCR.

Comunicatul BCR:

În legătură cu o presupusă verificare a DIICOT în legătură cu Banca Comercială Română, aşa cum a fost făcut public în această dimineaţă de către mass-media, va transmitem detaliile speţei, care clarifica situaţia reală.

Banca Comercială Română nu a fost citată până la această dată, în nici un dosar penal pentru vreo faptă reţinută în sarcina sa

 În atenția domnului Călin Popescu Tăriceanu, Președinte al Senatului,
Domnului Liviu Dragnea, Președinte al Camerei Deputaților

Domnilor Președinți,

Vă aducem la cunoștință o situație gravă cu care se confruntă Societatea Română de Radiodifuziune, situație care se perpetuează de o lună și este de natură a afecta grav imaginea și credibilitatea radioului public, precum și autoritatea internă a organismelor de conducere ale acestuia.

Președintele SRR, domnul Ovidiu Miculescu, se află în stare de incompatibilitate, conform deciziei definitive nr. 227/31.01.2017 dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.