Ministerul Agriculturii modifică legea pomiculturii
Proprietarii şi deţinătorii legali de terenuri, care doresc să înfiinţeze plantaţii pomicole şi de dud, beneficiază de ajutoare financiare.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a elaborat un proiect de ordonanţă prin care modifică Legea pomiculturii în scopul facilitării accesării sprijinului financiar şi a înlocuirii plantaţiilor pomicole îmbătrânite.
Potrivit proiectului de ordonanţă, patrimoniul pomicol se compune din următoarele grupe: - exploataţii de pomi, duzi, arbuşti fructiferi şi căpşun (indiferent de sistemul de cultură), inclusiv terenurile în pregătire pentru plantare şi terenurile din intravilan plantate cu pomi, duzi, arbuşti fructiferi şi căpşun;
- pepiniere pomicole pentru material de înmulţire (pre-bază, bază şi certificat) şi pepiniere producătoare de material de plantare fructifer, inclusiv terenurile pentru asolamente; - resursa genetică pomicolă (colecţii), câmpurile de ameliorare, culturile de concurs, loturile tehnologice demonstrative, baze experimentale pilot, loturi de transfer tehnologic.
„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ASAS, prin INCD Piteşti-Mărăcineni, prin direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, fac recomandări periodice cu privire la soiurile speciilor pomicole performante, care asigură producţii de calitate, competitive, solicitate de piaţă, pentru a fi introduse în cultură. Proprietarii şi deţinătorii legali de terenuri, care doresc să înfiinţeze plantaţii pomicole şi de dud, beneficiază de ajutoare financiare, în conformitate cu legislaţia în vigoare”, se arată în documentul citat.
În ce condiţii se eliberează autorizaţiile de plantare
Potrivit articolului 13, eliberarea autorizaţiilor de plantare se face în baza solicitărilor scrise ale beneficiarilor, adresate DAJ, care să cuprindă următoarele documente: a) cererea de eliberare a autorizaţiei de plantare; b) dovada utilizării legale a terenului - copie de pe dovada proprietăţii sau contract de arendă, de comodat, de închiriere sau orice altă formă de cedare a dreptului de folosinţă asupra terenului; c) pentru plantaţiile pomicole care se încadrează în prevederile alin. (2), un exemplar original al proiectului de înfiinţare a plantaţiei pomicole. Astfel, plantaţiile de pomi cu suprafaţă mai mare de 0,5 ha şi cele de arbuşti fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine şi centre consacrate, se înfiinţează în baza autorizaţiei de plantare eliberate de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti.
Pentru plantaţiile de pomi cu suprafaţa mai mare de 2 ha şi pentru plantaţiile de arbuşti fructiferi şi căpşun cu suprafaţa mai mare de 0,5 ha autorizaţia de plantare se eliberează în baza unui proiect de înfiinţare a plantaţiei pomicole elaborat de proiectanţi autorizaţi şi avizat de INCD Piteşti-Mărăcineni sau de staţiunile de cercetare-dezvoltare pomicole.
În ce cazuri se pot defrişa plantaţiile de nuc
Proiectul prevede că, în cazurile în care se solicită defrişarea plantaţiilor de nuc şi de castan comestibil în masiv, cererea de defrişare va fi însoţită de documente privind expertiza tehnică efectuată de INCD Piteşti-Mărăcineni sau de staţiunea de cercetare-dezvoltare pomicolă.
„Criteriile care stau la baza documentaţiei în vederea autorizării tăierii exemplarelor de nuc şi castan comestibil, precum şi a defrişării lor când sunt în masiv se stabilesc conform prevederilor prezentei legi. (...) Plantaţiile de nuc forestier se exceptează de la prevederile prezentului alineat şi se defrişează de la vârsta minimă de 20 ani”, se arată în proiectul MADR.
Suprafaţa plantaţiilor pomicole a avut un curs descendent
În România, majoritatea plantaţiilor pomicole sunt îmbătrânite, cu vârste mai mari de 25 ani, cu potenţial productiv redus, în declin sau abandonate.
Potrivit sistemului de cultură, peste jumătate din plantaţiile pomicole sunt exploatate în sistem extensiv (clasic), se arată în nota de fundamentare a actului normativ.
Conform statisticii MADR, structura plantaţiilor pe principalele specii, din totalul suprafeţei, este următoarea: prun 60,45 mii ha (43,8 %), măr 58,50 mii ha (42,4 %), cireş+ vişin 7,03 mii ha (5,09 %), păr 3,44 mii ha (2,49 %) , cais 3,00 mii ha (2,17 %), piersic 2,53 mii ha (1,83 %), nuc 1,23 mii ha (0,89 %). Patrimoniul pomicol al României la nivelul anului 2011 a fost de 138,09 mii ha, ceea ce reprezintă 1% din suprafaţa agricolă a ţării.
Suprafaţa plantaţiilor pomicole a avut un curs descendent, datorat şi faptului că: investiţiile pentru înfiinţarea de noi plantaţii sunt deosebit de costisitoare, întreţinerea plantaţiilor pe rod presupune de asemenea costuri ridicate, gradul de tehnologizare a fost destul de scăzut.