Excluderea de la desfiinţare a Judecătoriei Dragomireşti şi Parchetul de pe lângă această judecătorie
INTERPELARE PARLAMENTARĂ
ADRESATĂ: Domnului ninistru al justiţiei Robert Maius Cazanciu
DE CĂTRE: Deputat de Maramureş, Gheorghe Şimon
CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ: Nr. 26, Maramureş, Colegiul uninominal nr. 5
GRUP PARLAMENTAR: PSD
OBIECTUL INTERPELĂRII: Excluderea de la desfiinţare a Judecătoriei Dragomireşti şi Parchetul de pe lângă această judecătorie
Domnule ministru,
Ca urmare a discuţiilor şi corespondenţei cu doamna preşedinte Livia Burnar şi a grefierului-şef Irina Deac de la Judecătoria Dragomireşti din Maramureş vă fac următoarele observaţii şi propuneri la proiectul de lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a Parchetelor de pe lângă acestea, elaborat de Ministerul Justiţiei, precum şi expunerea de motive ce însoţeşte acest proiect de lege.
Desfiinţarea Judecătoriei Dragomireşti o apreciem ca fiind inoportună pentru motivele pe care le voi arăta cu privire la fiecare dintre aspectele reţinute mai sus:
1. Cu toate că recomandările Comisiei Europene sunt privite ca fiind de bun augur pentru realizarea reformei sistemului judiciar din România, totuşi acestea trebuie aplicate în contextul economic şi social din ţară. Judecătoriile mici au fost înfiinţate tocmai pentru a-l apropia pe cetăţeanul român de actul de justiţie, asigurându-i, potrivit art. 21 din Constituţia României, “Accesul liber la justiţie” şi dând posibilitatea oricărei persoane să-şi poată apăra drepturile, libertăţile şi interesele legitime.
2. Înainte de a analiza situaţia sediului instanţei sub aspect juridic şi funcţional, apreciem că se impune să facem o analiză scurtă, însă de ansamblu a Judecătoriei Dragomireşti. Primele atestări documentare ale judecătoriei din Dragomireşti datează din anul 1920 şi aceasta a funcţionat până în anul 1952. După o serie de reorganizări administrative, Judecătoria Dragomireşti, în forma actuală, a fost reînfiinţată în anul 1992 prin Legea nr.92/1992 cu competenţa de judecată în prima instanţă la nivelul oraşelor Dragomireşti şi Săliştea de Sus şi comunelor arondate: Săcel, Bogdan Vodă, Ieud, Sieu, Botiza, Poienile Izei, Rozavlea şi Strîmtura. A început să funcţioneze la data de 24 septembrie 1994. Judecătoria Dragomireşti este cuprinsă în circumscripţia Tribunalului Maramureş, fiind situată pe Valea Izei, lângă drumul judeţean 186 ce leagă municipiul Sighetu-Marmaţiei de oraşul Dragomireşti.
3. Referitor la schema de personal şi gradul de ocupare al instanţei precizez că în organigramă sunt trei posturi de judecător, fiind ocupate două, opt posturi de grefier, precum şi un post de muncitor şi unul de aprod, toate fiind ocupate.
Acest fapt poate suplini într-o anumită măsură lipsa unui judecător şi contribuie la echilibrarea activităţii, judecătorii fiind degrevaţi de alte sarcini şi având, astfel, posibilitatea să se concentreze strict asupra actului de judecată.
O parte dintre grefieri sunt cu vechime mai mare 19 ani şi cu o experienţă pe măsura. În total, din 8 grefieri, 5 sunt cu studii juridice superioare, licenţiaţi în drept. Fluctuaţia în rândul personalului auxiliar este redusă, toţi fiind localnici.
4. În ce priveşte volumul de activitate al Judecătoriei Dragomireşti în perioada 2009-2012, menţionezcă într-adevăr acesta se situează sub minimul de 3.600 de cauze pe an, însă se impune a se ţine seama de încărcătura pe judecător. În cursul anului 2013, ca urmare a creşterii numărului de dosare înregistrate, s-a realizat o încărcătură de 900 cauze pe judecător. Modificările legislative aduse de noile coduri nu numai că nu au diminuat numărul de cauze al instanţei, ci dimpotrivă acesta a crescut.
5. Referitor la numărul de locuitori deserviţii de instanţă, arăt că în prezent în circumscripţia Judecătoriei Dragomireşti sunt cuprinse oraşele Dragomireşti şi Săliştea de Sus şi comunele Săcel, Bogdan Vodă, Ieud, Sieu, Botiza, Poienile Izei, Rozavlea şi Strîmtura, cu o populaţie de aproximativ 50.000 de locuitori. În consecinţă, Judecătoria Dragomireşti se situează peste media naţională cu un judecător la 16.667 de locuitori, respectiv 3 judecători la 50.000 de locuitori.
6. Infrastructura şi distanţele de parcurs până la sediul judecătoriei
În prezent distanţa de la cea mai îndepărtată localitate până la sediul Judecătoriei Dragomireşti este cel mult de 25 Km, iar în situaţia desfiinţării acesteia şi a rearondării localităţilor la judecătoriile Vişeu de Sus şi Sighetu Marmaţiei, distanţa ar fi de peste 40 Km. În altă ordine de idei, nu există nici mijloace de transport în comun terestre sau feroviare, iar în sezonul rece circulaţia este şi mai îngreunată având în vedere zona geografică în care se află situată Valea Izei, făcând aproape imposibilă parcurgerea distanţei până la cea mai apropiată instanţă.
7. Circumscripţiile teritoriale şi posibilităţile de rearondare a localităţilor
O soluţie pe care o propun spre analiză este aceea privind menţinerea instanţei şi rearondarea unor noi localităţi, respectiv a oraşului Borşa şi a comunei Bârsana, extinzându-se astfel competenţa în favoarea Judecătoriei Dragomireşti, aceste localităţi fiind apropiate, din punct de vedere geografic, de instanţa din Dragomireşti.
8. În ce priveşte intrarea în vigoare a Noilor coduri, trebuie reţinut, în primul rând, că dispoziţiile Noului Cod Civil şi ale Codului de procedură Civilă au fost aplicate fără probleme deosebite la nivelul judecătoriei, iar referitor la procedura privind judecata în camera de consiliu, la nivelul instanţei există o cameră de consiliu funcţională, iar sediul în care ne desfăşurăm activitatea permite în prezent înfiinţarea încă a unei camere de consiliu, dacă va fi necesar. În al doilea rând, Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală au fost implementate, de asemenea, fără probleme, raportându-ne atât la aplicarea legii penale mai favorabile, precum şi la noile instituţii ale judecătorului de drepturi şi libertăţi şi ale judecătorului de cameră preliminară.
9. Actualul context ecomonico-social care impune raţionalizarea şi limitarea cheltuielilor bugetare
Având în vedere veniturile cetăţenilor din România, se va ajunge la situaţia în care vor avea acces la justiţie numai cetăţenii cu mari posibilităţi materiale. În aceeaşi situaţie se află şi marea majoritate a cetăţenilor domiciliaţi în localităţile de pe Valea Izei, întrucât această zonă este una săracă, neindustrializată, iar posibilităţile materiale ale locuitorilor sunt preponderent la limita subzistenţei. Populaţia este preocupată în principal, de agricultură şi în special, de creşterea animalelor. De aceea trebuie avut în vedere faptul că justiţia este un serviciu public al statului, costurile acesteia se suportă de la bugetul de stat la ale cărui venituri contribuie toţi cetăţenii. Decizia desfiinţării judecătoriei Dragomireşti atrage după sine închiderea Parchetului de pe lângă Judecătorie, care funcţionează de la data deschiderii acesteia dar şi a altor birouri de specialitate.
Nu în ultimul rând se impune a se reţine că reducerea cheltuielilor bugetare nu se realizează prin desfiinţarea instanţei, având în vedere că la acest moment deţine sediu, astfel că nu se plăteşte chirie, că personalul auxiliar are domiciliul în localitate şi de aceea se plăteşte transportul doar pentru cei doi judecători, în sumă de 12.000 lei lunar. În caz contrar s-ar impune a se plăti chirie sau după caz, transport, la un număr de 10 persoane, respectiv 8 grefieri, un muncitor şi un aprod, cheltuielile ridicându-se la suma totală de 120.000 lei lunar.
De aceea, păstrarea locaţiei şi formarea unui sediu secundar, fie al Judecătoriei Vişeu de Sus, fie a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, ar fi o propunere oportună, spaţiul, aşa cum s-a reţinut mai sus, nu este închiriat şi are dotările necesare pentru buna funcţionare.
În acest context, vă solicit împreună cu conducerile celor două instituţii şi angajaţilor acesteia să reanalizaţi acest proiect de lege şi să excludeţi de la desfiinţare Judecătoria Dragomireşti şi Parchetul de pe lângă această judecătorie.