Parlamentul a devenit Casa contra Poporului. Cum au uneltit aleşii împotriva Codului Penal
Procedura prin care parlamentarii şi-au asigurat o imunitate aproape absolută în faţa legii penale respectă legile militare şi strategiile de război: pretext de declanşare a ostilităţilor, atac frontal pe timpul nopţii, operaţiuni de diversiune. Război contra propriului popor.
Amendamentele propuse de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor la legislaţia penală în noaptea de luni spre marţi şi adoptate precipitat de plen a doua zi schimbă fundamental raportul dintre lege, pe de o parte, şi demnitari, parlamentari sau aleşi locali, pe de altă parte. Aceştia din urmă capătă imunităţi de neconceput, realizate prin simpla schimbare a unor sintagme sau cuvinte din Codul Penal. Indicii copleşitoare arată că operaţiunea a fost pregătită din timp şi a fost purtată după toate legile războiului.
Pretexte de război
Motivul aparent pentru care s-a purces la modificarea Codului Penal au fost două iniţiative legislative ambele legitime şi justificate, care zăceau în Parlament din 2011 şi 2012. Una viza scoaterea din sfera conflictelor de interese a artiştilor care sunt şi manageri ai instituţiilor de cultură, aşa încât să-şi poată valorifica potenţialul creator şi în unităţile pe care le conduc. Spre exemplu, un dramaturg să poată aproba punerea în scenă a propriei creaţii la teatrul pe care îl conduce.
Cealaltă iniţiativă viza punerea în concordanţă a unui articol din Codul Penal cu o decizie a Curţii Constituţionale. Curtea declarase neconstituţional articolul prin care infractorii care creează un prejudiciu puteau beneficia de înjumătăţirea pedepsei dacă plătesc integral paguba până la prima sentinţă.
Atac pe timp de noapte
În noaptea de luni spre marţi, Comisia juridică s-a întrunit în clandestinitate şi a luat în dezbatere, în procedură de urgenţă, atât cele două iniţiative legislative, cât şi alte proiecte cu potenţial de scandal: amnistia şi graţierea unor pedepse, legea lobby-ului, legea Camerei de Comerţ. Trei au căzut victime colaterale, fiind amânate, dar una tot a trecut de votul în plen: modificările la Codul Penal.
Parlamentarii au operat modificările cerute de cele două iniţiative vechi în Codul Penal, dar au profitat de pretext ca să-l schimbe până la mutilare. În primul rând, au exclus din categoria de „funcţionar public” pe preşedintele ţării, senatorii, deputaţii şi persoanele care practică meserii liberale (notari, avocaţi, executori judecătoreşti), adăugând că aceştia răspund penal, civil sau administrativ în baza legilor speciale după care funcţionează.
Avem aici o primă breşă majoră: legile după care funcţionează preşedintele, parlamentarii sau practicanţii de meserii liberale nu conţin incriminări de natură penală. Spre exemplu, potrivit legilor proprii, parlamentarii răspund doar administrativ şi doar faţă de colegii lor pentru infracţiuni precum conflictul de interese sau incompatibilitatea. Dacă legea votată în plen va fi publicată, ei ar fi exceptaţi de la orice consecinţă penală pentru aceste fapte. Dar nu doar pentru acestea. Ei vor fi exoneraţi de răspundere penală pentru toate formele de abuz în serviciu prevăzute de Codul Penal, întrucât toate articolele care le incriminează încep cu sintagma „Fapta funcţionarului public care...”. Or, ei nu mai sunt funcţionari publici.
De precizat că parlamentarii s-au îngrijit să opereze această schimbare atât în Codul Penal aflat acum în vigoare, cât şi în cel nou, care va intra în vigoare pe 1 februarie.
Diversiunea
Liderul PNL Crin Antonescu a declarat ieri că noile schimbări din Codul Penal nu sunt de natură de a-i exonera pe aleşi de răspunderi penale, întrucât în definirea conflictului de interese s-a renunţat la sintagma „Fapta funcţionarului public care...” şi s-a introdus expresia mult mai largă „Fapta persoanei care...”, ceea ce ar include şi parlamentarii printre cei care se pot plasa în conflict de interese. Antonescu a mai declarat că nu a studiat cu atenţie modificările aduse, dar a vorbit cu colegii săi, care l-au asigurat că totul e în regulă. Asigurări similare a dat ieri şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.
Crin Antonescu ar fi trebuit să verifice mai bine ce s-a votat, căci diversiunea căreia i-a căzut victimă doar aşa poate fi depistată. Sintagma mai largă, „Fapta persoanei care...”, a fost introdusă doar în actualul Cod Penal, care mai are de trăit o lună şi jumătate. De la 1 februarie, noul Cod Penal defineşte conflictul de interese tot cu „Fapta funcţionarului public care...”, ceea ce înseamnă că preşedintele ţării, parlamentarii şi practicienii de profesii liberale ies din nou de sub sfera penală în ceea ce priveşte conflictul de interese. Şi rămân în afara penalului pentru toate celelalte infracţiuni care sunt definite ca fiind comise de funcţionari publici, precum abuzul în funcţie.
Liber la abuzuri pentru miniştri, baroni şi aleşi locali
Modificările aduse Codului Penal nu-i favorizează doar pe preşedintele ţării, pe parlamentari sau pe cei care practică profesii liberale. Conflictul de interese a fost astfel definit încât să scape de sancţiuni penale şi alte categorii de aleşi şi demnitari, cum ar fi miniştrii, primarii, preşedinţii de consilii judeţene sau consilierii locali.
Noua definiţie, extinsă, a conflictului de interese este următoarea: „Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie şi care îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit, pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei”.
Se remarcă, faţă de actuala legislaţie, o îmblânzire semnificativă a pedepselor. În momentul de faţă, conflictul de interese se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, fără posibilitatea de a se aplica amendă. Acum, pedeapsa este de la 3 luni la 3 ani sau amendă.
Dar modificarea majoră este condiţia ca cel care este găsit în conflict de interese să aibă contract de muncă şi o fişă a postului cu instituţia la care lucrează. Din punct de vedere juridic, miniştrii, primarii şi preşedinţii de consilii judeţene nu au „contract de muncă“ cu instituţiile pe care le conduc, ci “raporturi de serviciu”, iar consilierii locali şi judeţeni funcţionează pe bază de mandat. Prin urmare, ei nu se mai pot afla legal în conflict de interese, indiferent ce fapte ar comite în exercitarea funcţiilor lor. Rămân să fie pedepsiţi doar funcţionarii mărunţi, pentru că doar aceştia lucrează cu contract de muncă şi cu fişa postului.
http://adevarul.ro/news/politica/parlamentul-devenit-casa-poporului-uneltit-alesiiimpotriva-codului-penal-1_52a8bb0cc7b855ff56a27222/index.html