Logica reformei în administraţia publică şi compromiterea ei de către Guvernul Ponta
Moţiunea PDL pe problematica reformei în administraţie diferă de tiparele obişnuite: ineditul, originalitatea derivă din aceea că ea nu critică o lege, un program, un proiect politic, ci o inacţiune, pasivitatea guvernului Ponta faţă de un deziderat de maximă importanţă pentru România – o reformă administrativă fundamentată în toate componentele şi palierele sale structurale, având ca scop modernizarea şi eficientizarea administraţiei publice şi a instituţiilor sale, orientată către cetăţean şi comunităţile locale, ca beneficiari finali.
Formal, la nivelul retoricii, USL lasă impresia unei disponibilităţi pentru consens politic în acest domeniu, neconfirmat însă de fapte.
Mai mult, instalat la guvernare în urmă cu doi ani, printr-o uriaşă manipulare emoţională a dificultăţilor generate de criza economică, gestionate cu sacrificii politice, dar cu responsabilitate de guvernele Boc şi Ungureanu, USL a dat în clocot cu promisiunile, promiţând reforme în toate domeniile. Cu ce s-au ales sau ne-am ales: cu o sumă de eşecuri răsunătoare, dând măsura incompetenţei prin substituirea priorităţilor reale ale societăţii cu cele ale clientelei politice şi printr-o patologică sete de imagine şi populism, sugestiv surprinsă în expresia teleguvernare.
N-am să insist pe chestiuni tehnice ale reformei în administraţie, foarte bine concretizate în moţiunea PDL, ci mă voi limita la câteva constatări accesibile cetăţeanului obişnuit.
Atunci când Domnul Ponta l-a numit pe Domnul Liviu Dragnea ministru al Dezvoltării Rurale şi Administraţiei Publice, mulţi dintre cei care au avut în carieră funcţii şi demnităţi în administraţie – mă număr printre ei, au fost tentaţi să creadă că domnia sa, cu experienţa de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, în mai multe mandate, va fi capabil să promoveze proiecte legislative menite să producă o reformă reală, o schimbare în bine în sistemul administraţiei publice, bazată pe o largă consultare politică şi publică, pe principii şi concepte europene, sustenabilă şi pe termen lung. Mare dezamăgire, însă! Retorica despre reformă s-a concretizat într-o lege privind unele măsuri de descentralizare şi de reformă în administraţia publică, cu multe incoerenţe şi inconsecvenţe, promovată prin asumarea răspunderii în 19 Noiembrie 2013. Contestată de PDL la Curtea Constituţională, aceasta a fost declarată în totalitatea ei neconstituţională, cu un scor negativ de 9-0! Eşec răsunător – încă unul! în portofoliul unei guvernări susţinute parlamentar de o majoritate de 70%. Explicaţiile ţin de aroganţa şi de logica vicioasă, strâmbă a guvernelor Ponta, cu evidente tendinţe autoritariste şi totalitare, în viziunea cărora un guvern cu o astfel de susţinere îşi poate permite orice, sfidând Constituţia, instituţiile legale, dialogul politic.
În particular, domnul ministru Liviu Dragnea, investit cu misiune reformatoare, a demonstrat că experienţa îndelungată din administraţia de Teleorman nu l-a ajutat şi n-a valorificat-o, fie datorită unor limite ce ţin de competenţa personală, fie n-a fost lăsat să facă o reformă autentică de baronii şi de caracatiţa din sistem, dominată de PSD. Un eşec şi un motiv suficient pentru o demisie onorabilă, dacă onorabilitatea ar fi un atribut asumat de guvernarea Ponta.
Să nu uităm însă şi tentativa de regionalizare, promisă şi abandonată, minţind, dacă nu chiar şantajând, că fără regionalizare pierdem fonduri europene pentru mari proiecte. Fals! O astfel de condiţionare n-a fost ridicată de UE, dar se aşteaptă o reformă reală în administraţia publică. Însă actuala putere mai are de luptat pentru a recupera capitalul de încredere risipit cu inconştienţă la referendumul din 2012, în „marţea neagră” din decembrie 2013 sau prin declaraţiile infantile şi agresive ale liderilor USL la adresa unor demnitari şi instituţii europene.
Moţiunea noastră face recurs la eşecurile de notorietate, la ceea ce impropriu guvernul a crezut că înseamnă reforma, descentralizarea, autonomia, regionalizarea, dar ea are, în fond, prin excelenţă, o raţiune pozitivă: cere actualului guvern Ponta să facă reformă, să analizeze şi să-şi asume cu responsabilitate eşecurile şi să înţeleagă că o reformă administrativă pe verticală şi pe orizontală angajează reformarea unităţilor administrativ-teritoriale, a administraţiei centrale şi a celei locale, niveluri şi paliere care se condiţionează reciproc.
În administraţia centrală prea mulţi bani stau în pixul unui ministru, practică nefericită la toate guvernările de altfel, iar cei din administraţiile judeţene şi locale fac cozi la cabinete. Descentralizarea presupune nu doar transfer de competenţe, cum aţi intenţionat, ci şi de resurse. În realitate aţi atentat la patrimoniul public şi instituţional, dorind să-l afectaţi la discreţia unor baroni, fapt sesizat şi de curtea constituţională.
Autonomia se exprimă în strategii, proiecte şi decizii, conform cu aşteptările cetăţenilor şi comunităţilor, nicidecum prin practici şi comportamente abuzive ale unor lideri locali, preşedinţi, primari sau majorităţi politice conjucturale, umilind interesul şi banul public.
Regionalizarea trebuie fundamentată pe principii europene, fixând numărul de regiuni după aprofundate studii de impact şi oportunitate, singurele în măsură să argumenteze dacă e nevoie de 8, 10, 12, 16 sau 20 de regiuni.
Avem în sistemul administrativ multe instituţii neperformante, un număr de unităţi administrativ-teritoriale excesiv de mare. De aici trebuie să înceapă reforma, dar din timp, pe etape bine definite, pregătind administraţiile şi informând populaţia, după studii şi analize temeinice. Dar PSD este responsabil şi de faptul că ori de câte ori s-a aflat la putere a înfiinţat o puzderie de comune şi pseudo-oraşe, care nu corespund unor standarde minimale europene pentru un astfel de statut.
Este un populism costisitor pentru ţară, în schimbul unor beneficii electorale pentru PSD. O corigenţă morală, care nu-l prea califică ca partid reformator în domeniul administraţiei.
Şi totuşi, domnilor guvernanţi, vă cerem să faceţi reforma în administraţia publică, dar cu faţa la cetăţean şi la comunităţi, nu la baronii locali. Nu mimaţi guvernarea, nici reforma. Sună stânjenitor, constrângător. Revizuiţi-vă conceptele ce definesc o reformă, viziunea şi responsabilitatea necesare într-un demers reformator. PDL, în respect pentru cetăţean, dedicat proceselor de reformă şi modernizare a statului, vă propune şansa unui dialog constructiv şi a unei acţiuni coerente politic şi pragmatic, într-un domeniu de care depinde bunăstarea cetăţenilor, viitorul şi imaginea României ca ţară membră a UE.
Votând pentru această moţiune legitimaţi nevoia de reformă, dar şi disponibilitatea guvernului pentru ea. În caz contrar, confirmaţi inconsecvenţa, incompetenţa, indisponibilitatea acestui guvern pentru interesele majore ale cetăţenilor în numele cărora pretinde şi că guvernaţi.
Din păcate, confortul autosuficienţei şi a mulţumirii de sine, propagat pe reţelele de socializare de primul ministru Victor Ponta, poate fi încă un obstacol la logica unei reforme autentice în administraţia publică din România. Să sperăm că doar până în Noiembrie 2014.