UK Bookmakers

UNIUNEA CULTURALĂ A RUTENILOR DIN ROMÂNIA 20 DE ANI DE ACTIVITATE 2000-2020

Scris de Valentin Popescu. Posted in Politica


Interviu cu dr. Gheorghe Firczak, președintele UCRR


Întrebare: Ce reprezintă această aniversare pentru ruteni în general, pentru Domnia Voastră în particular?
    Activitatea noastră a fost, este și va fi subordonată ideii de afirmare a identității rutene în context românesc și universal. Ideea era una mai veche, fiindu-mi insuflată de bunicul meu, Iuliu Firczak, de tatăl meu, Eugen Firczak, care au trăit mereu cu această nostalgie a rutenismului, cu tristețea imposibilității afirmării ei. În anii studenției le spuneam mereu colegilor că am o origine ruteană, le povesteam atunci mai multe despre strămoșii mei, originari din Podkarpats`ka Rus. De acolo a venit străbunicul meu, Gheorghe/Iura Firczak, care s-a stabilit în Valea Jiului, la Lupeni, în speranța unui trai mai bun. La dorința Bunicului, Iuliu, am fost botezat cu numele străbunicului. În ultimele două decenii al secolului al XIX-lea au venit în Valea Jiului, mai ales la Lupeni, mulți ruteni, deoarece, ca oameni de munte, duceau un trai greu în regiunea natală.

Când am satisfăcut stagiul militar (1986) am cerut ca pe Livretul Militar la rubrica naționalitate să fie consemnat: rutean și așa s-a întâmplat. Având discuții cu Francisc Oscar Gal Sr. (1941-2003), când am conlucrat la organizarea și funcționarea Fundației Armonia a Familiilor Etnic Mixte (1996-2000), i-am menționat mai multe despre identitatea mea ruteană. Colegul meu a insistat să instituționalizăm rutenismul printr-o asociație pentru a putea acționa mult mai amplu. Într-adevăr, am înregistrat juridic, ca asociație (2000), Uniunea Culturală a Rutenilor din România, pe scurt UCRR.
Întrebare: Vă rog, dezvoltați semnificațiile activității rutenilorde-a lungul timpului.
Au urmat alegerile pentru parlament, minoritățile fiind reprezentate în Camera Deputaților. O conlucrare deosebită am avut atunci, și a continuat ulterior în aceeași parametri, cu Francisc Oscar Gal Jr. A fost, este și, sunt sigur, va fi și în continuare cel mai apropiat colaborator al meu, ca vicepreședinte al UCRR. Trebuie să menționez că nu cunoșteam nimic despre proceduri, despre cum trebuia să ne raportăm în acest sens la alegeri. Știam că exista Consiliul Minorităților Naționale, ca organ consultativ al Guvernului României. L-am rugat pe Iuliu Winkler, atunci subprefect al județului Hunedoara, să îmi faciliteze o discuție cu cineva la acest organism. M-am deplasat la Cluj-Napoca, unde m-am întâlnit cu Peter Eckstein Kovacs, familiriazat cu problematica minorităților naționale prin funcțiile guvernamentale pe care le deținuse, care m-a pus în temă cu modalitățile de acțiune. Rezultatul la alegeri a fost surprinzător de bun. Am realizat campania cu fonduri proprii, cheltuieli minime, 2.000.000 lei, după sumele de atunci. Foarte importante au fost discuțiile de la om la om, direct sau telefonic. Oarecum problematică a fost validarea în decembrie 2000. Comisia a hotărât amânarea validării mandatului meu ca și al altor doi colegi (15 decembrie 2000). Incertititudinea a durat o perioadă. În timpul acestei ședințe, când s-a realizat validarea (1 martie 2000), Ștefan Tcaciuc, în numele Uniunii Ucrainenilor din România, a afirmat că nu există o etnie ruteană distinctă, dar există rusini, care trăiesc în Podkarpats`ka Rus, azi Zakarpatska Oblast, regiune a Ucrainei, dar nu au de a face nimic cu rutenii. A primit un răspuns elocvent în plen în Raportul Comisiei de validare: În ceea ce priveşte apartenenţa etnică, Comisia de validare a avut în vedere că aceasta este o calitate pe care o persoană şi-o asumă şi că dreptul de a decide asupra apartenenţei la o anumită minoritate naţională nu poate fi cenzurată.De asemenea, s-a constatat că organizaţiile care i-au propus pe candidaţi în alegeri au fost legal constituite şi funcţionează în condiţiile legii. Pe baza actelor dosarului şi a dezbaterilor din plenul comisiei s-a procedat la exprimarea votului asupra fiecărui mandat. Președintele Comisiei de validare, Ioan Olteanu, a subliniat: În examinarea şi dezbaterile care au avut loc s-au avut în vedere dispoziţiile art.7 din Regulamentul Camerei Deputaţilor care prevede: "Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat în cazurile în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea legii, inclusiv prin fraudă electorală". Din actele dosarelor şi din dezbaterile purtate nu s-au reţinut, pentru nici unul dintre cei 3 deputaţi (subsemnatul fiind unul dintre ei-n.n.), aspecte de încălcare a Legii electorale şi nici motive de fraudă electorală care să fi fost stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă. Să menționez că în Comisia de validare un rol semnificativ pentru cauza rutenilor l-a avut pledoaria lui Adrian Cășunean-Vlad (1947-2006), jurist de profesie, distinsă personalitate a românilor din Covasna. Trecând peste această sincopă pot spune că noi rutenii ne-am bucurat de-a lungul timpului de sprijinul Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților, am realizat o colaborare semnificativă cu celelalte minorități. Un rol important în acest sens are liderul grupului, Varujan Pambuccian (armeni). Menționez câțiva colegi: Ovidiu Ganț (germani), Dragoș Zisopol (greci), Ionel Stancu (macedoneni), Niculae Mircovici (bulgari), Ileana Stana Ionescu apoi Mircea Grosaru (italieni), Miron Ignat (rușii-lipoveni), Oana Manolescu (albanezi). Am fost deputat patru legislaturi (2000-2016) iar acum reprezentarea o asigură Iulius Firczak. Noi colaborăm foarte bine cu Departamentul pentru Relații Interetnice, organ al Guvernului României, având în fruntea sa pe Enikő Katalin Laczikó, secretar de stat, pe Amet Aledin și Christiane Gertrud Cosmatu, subsecretari de stat. Colaborarea directă o asigură Amet Aledin, istoric, de etnie tătară. Nu vreau să insist prea mult asupra activității din legislativ și din zona guvernamentală deoarece mult mai semnificativă este contribuția membrilor asociației. Pentru colaborarea cu DRI un rol important îl are Viorica Igelsky (Deva) care, cu responsabilitate și dăruire, ne reprezintă în mai multe comisii care dezbat activitățile organizațiilor minorităților naționale.
Întrebare: Foarte bine. Chiar sunt curios cum s-a dezvoltat UCRR.
    Imediat după alegeri am stabilit două obiective importante: sporirea membrilor asociației și stabilirea unor contacte cu rutenii de pretutindeni. Am ajuns la Dărmănești/Suceava, unde grație Mariei Saghin am reușit să concretizăm un important nucleu rutean: Emilia și Dumitru Bejenar, Maria Ciornei, etc. Astăzi ștafeta a preluat-o Cristina Bodnariuc, adunând în jurul ei ruteni din Bucovina. La Peregu Mare/Arad, părintele Vasile Bojcsuk, suținut direct de Viorica Bojcsuk, au constituit o puternică mișcare ruteană, care, la alegerile locale, pentru a doua oară consecutiv trimit în Consiliul Local un reprezentant. Tot la superlativ amintesc eforturile celor din Bistra/Maramureș, avându-i în fruntea lor pe Mariana și Ioan Petrețchi, pe Vasile Onujec. Și acolo, de două ori la rând, asociația are dublă reprezentare în Consiliul Local. Îi menționez pe cei din Pojoga/Zam, unde Maria Bocicor este o de o vivacitate ieșită din comun. Suntem în relații deosebite de colaborare cu primari din localități unde locuiesc ruteni: Imre Kovács (Peregu Mare), Vasile Duciuc (Bistra) și Sorin Nistor (Zam).
Întrebare: Bine, dar activitățile rutenilor cum s-au concretizat?
    Da, este binevenită întrebarea Domniei Voastre. În aceste comunități sărbătorim în fiecare an Ziua Rutenilor, cu scopul de a menține la cote cât mai ample identitatea ruteană. Exemple sunt Ziua Minorităților Naționale, organizat anual la 18 decembrie de Departamentul pentru Relații Interetnice, Crăciunul pe rit vechi la Bistra/Maramureș, Proetnica, desfășurat anual la Sighișoara, Alfabetul conviețuirii, derulat la Ploiești sau Sărbătoarea Secuilor, la Odorheiul Secuiesc. În anul 2018, la inițiativa deputatului Iulius Firczak, am organizat aniversarea Centenarului Marii Uniri. Rutenii au fost printre primele minorități care au aderat la acest important act istoric, prin Consiliul Național Rutean de la Sighet (1918), prin vocea lui Orest Ilniczky (1877-1946), deputat de Maramureș în Parlamentul României (1919). Au fost trei manifestări la Deva, Timișoara și Vișeu de Sus, la care au participat peste 1500 de ruteni și simpatizanți ai rutenilor. Trebuie să amintesc multitudinea de publicații realizate de noi, atât prin eforturi proprii cât și cele preluate de la autori ruteni din afara României. Ele pot fi vizualizate pe site-ul nostru: rutenii.ro, îngrijit de Francisc Oscar Gal Jr. Menționez un titlu Poporul de niciunde, autor Paul Robert Magocsi, o istorie în imagini a rutenilor de pretutindeni publicată în ruteană, engleză, croată, cehă și evident, prin efortul nostru financiar, în limba română. Dintre cele realizate de noi amintesc: Ghid de conversație român-ucrainean-rutean, care subliniază și identitatea noastră lingvistică în lumea slavă, printre celelalte popoare europene. Sigur, lista publicațiilor este mult mai amplă. Am editat peste cincizeci de DVD-uri multimedia cu ocazia diverselor activități desfășurate prin efortul lui Francisc Oscar Gal Jr. (coordonator) și Mihai Dan Bogluț, care pot fi vizualizate tot pe site-ul nostru. Trebuie să menționez cele patru CD-uri cu muzică tradițională ruteană, de asemenea vizibile pe site. Menționez prima realizare de acest gen: Spivaiu poruski/Cânt rutenește, realizat sub îndrumarea regretaților profesori, dirijori și muzicologi Bogdan Dragoș Pauliuc (1946-2005) și Silviu Baciu (1946-2014). Să menționăm că Bogdan Dragoș Pauliuc a compus Imnul Rutenilor din România în anul 2004. Avem grupuri folclorice: Lastivocika/Rândunica (Dărmănești/Suceava-instructor Cristina Bodnariuc), Holubok/Porumbelul (Peregu Mare/Arad-instructor Viorica Bojcsuk) și Cervona Ruja/Bujorul Roșu (Bistra/Maramureș-instructor Mariana Petrețchi). La afirmarea noastră artistică un rol semnificativ au instrumentiștii conduși de Ivan Bocicorec și Lucian Madiar (Bistra/Maramureș).
Întrebare: Ce ne puteți spune despre tinerii ruteni?
Foarte multe. Suntem bucuroși că vin spre asociația noastră. Pentru ei organizăm anual Tabăra pentru copii și tineret, inițial la Colibița/Bistrița, de câțiva ani la Centrul pentru Copii și Tineret Căprioara Deva, unde tinerii ruteni se reîntâlnesc cu bucurie, luând cunoștință cu tradițiile și istoria rutenilor. Organizăm acțiuni educative și recreative pentru ei. Se desfășoară și un campionat de fotbal Cupa Ruteanul, cu mai multe echipe, iar câștigătorii ne reprezintă la întrecerea minorităților organizată de Departamentul pentru Relații Interetnice, unde am fost și finaliști. Într-o primă fază tineretul rutean a fost mobilizat de Dana Crăciun (Dărmănești/Suceava) și Mihai Dan Bogluț (Deva). Apoi a preluat sarcina Iulius Firczak (Deva), urmat de Svetlana Mureșan (Bistra/Maramureș), care a devenit președinta Forumului Mondial al Tineretului Rutean pentru două mandate (2015-2019).
Întrebare: Chiar, despre activitatea internațională ce ne relatați?
Este foarte importantă. Am reușit relativ repede să-i convingem pe coetnicii noștri că țelul nostru este promovarea identității rutene. În anul 2001 am reușit să luăm legătura cu organizația rutenilor din Ungaria, condusă atunci de Gabor Klebasko Hattinger (1958-2016), poet de limbă ruteană, la acel moment președintele Autoguvernării pe Țară a Rutenilor din Ungaria. După mai multe acțiuni comune, acesta a reușit să determine Consiliul Mondial al Rutenilor să ne invite la Krynica (mai 2002) la Bienala Lemkilor/Rutenilor din Polonia. Ne-am deplasat acolo, subsemnatul, Francisc Oscar Gal Jr. și Mihai Dan Bogluț. Mărturisesc sincer că am fost foarte emoționat la prima întâlnire cu membrii Consiliului Mondial al Rutenilor. Mi-au adresat tot felul de întrebări pentru a se convinge de atașamentul meu față de cauza ruteană, pentru a constata cât de multe știu depre istoria și tradițiile rutenilor. Discuțiile le-am purtat în primul rând cu Paul Robert Magocsi, istoric, membru al Academiei Canadiene de Arte și Științe Umaniste, la acea dată reprezentantul organizațiilor rutene din SUA/Canada în Consiliului Mondial al Rutenilor. Trebuia să decidă apoi CMR dacă ne invită la următoarea reuniune a Congresului Mondial al Rutenilor, ceea ce s-a și întâmplat. Am participat la reuniunea de la Prešov (2003), UCRR devenind membru cu drepturi depline al Congresului Mondial al Rutenilor. Să menționez că rutenii de pretutindeni aveau informații puține și distorsionate despre țara noastră. Mai ales după ce am organizat reuniunea Congresului Mondial al Rutenilor la Sighet (2007), am reușit să prezentăm imaginea pozitivă a țării noastre necunoscută pentru ei. Atunci au vizitat printre altele Muzeul Pipaș din Tisa/Maramureș. Au apreciat politica autorităților române față de minorități în general, față de ruteni în particular. Aceasta a determinat acceptarea imediată a organizării la noi a reuniunii Congresului Mondial al Rutenilor la Deva (2015), ca urmare a unei sincope organizatorice prin care nicio asociație din nicio altă țară nu putea dintr-o dată să-și asume un asemenea demers. Eu i-am asigurat că avem tot sprijinul autorităților centrale și astfel ad-hoc i-am primit la Deva. Ne-am bucurat de tot concursul autorităților județene și locale, Prefectura Județului Hunedoara, Consiliul Județean Hunedoara, Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara, Primăria Municipiului Deva, Colegiul Național Regina Maria Deva. De atunci ne întâlnim în țara noastră anual la aniversarea Zilei Rutenilor. Să menționăm că forul mondial rutean acordă anual Premiul Vasyli Turok-Hetesh (1940-2005) celor care au o contribuție marcantă la afirmarea rutenismului. Profesor, dramaturg și activist cultural rutean la Prešov/Slovacia, acesta a fost primul președinte al Consiliului Mondial al Rutenilor (1989-2001). Din asociația noastră au primit premiul Maria Pipaș (1930-2013) și părintele Vasile Bojcsuk. Noi participăm trimestrial la ședințele Consiliului Mondial al Rutenilor, odată la doi ani, la întrunirea Congresului Mondial al Rutenilor. De-a lungul timpului am colaborat foarte bine cu Alexander Zozuleak, Anna Pliskova și Vladimir Protivneak (Slovacia), Marianna Ljavinec și Vasili Popovics (Ungaria), Ljubka Szegedi-Falc și Natalia Hnatko (Croația). Azi, Consiliul Mondial al Rutenilor are următoarea componență: Stepan Ljavinec (Ungaria)-președinte, Andrii Kopcsa (Polonia) și Gheorghe Firczak (România)-vicepreședinți, Mio Sajtos (Croația), Djura Papuga (Serbia), Mikola Bobinec (Ucraina), Jan Chopik (Cehia), Martin Karas (Slovacia), Jim Kaminsky (SUA/Canada) - membri.
Întrebare: Pentru că suntem în județul Hunedoara vă rog să ne relatați cum v-ați raportat, de-a lungul timpului la autoritățile județene și locale?
    Deoarece mă întrebați, permiteți-mi să cobor un pic mai mult în timp, să mă refer la acest aspect începînd cu anul 1990. Cu Prefectura Județului Hunedoara am avut mai multe colaborări succesive pe diverse subiecte, referindu-mă la instituție și la cei care au condus-o: Costel Alic, Gheorghe Ivan, Georgel Răican, Mihail Nicolae Rudeanu, Cristian Vladu, Dorin Gligor, Attila Dézsi, Sorin Vasilescu, Valer Ungur, Fabius Kiszely și acum Vasilică Potecă. În aceeași notă pot vorbi despre Consiliul Județean Hunedoara: Costel Alic, Gheorghe Dreghici, Gheorghe Barbu, Mihail Nicolae Rudeanu, Dorin Gligor, Adrian David, Laurențiu Nistor și acum Mircea Bobora. Să menționez pentru stadiul actual, vicepreședinții Consiliului Județean Hunedoara: Daniel Andronache și Sorin Vasilescu. La Primăria Deva am găsit deschidere pentru colaborare în instituție și la cei care au condus-o: Ovidiu Hagea, Mircia Munteanu, Petru Mărginean și acum Florin Nicolae Oancea. Îi amintesc pentru prezent pe viceprimarii Ferdinand Zoltan Pogocsan și Ovidiu Moș. O recunoștință specială pentru Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara: dr. Maria Ștefănie, Lavinia Ilina și Marta Maté. La multe acțiuni am beneficiat de colaborarea Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Decebal Hunedoara, comandanți fiind general de brigadă Viorel Sălan, apoi colonel Robert Iulian Vîță. Toți cei amintiți au manifestat mari disponibilități pentru diversele acțiuni pe care le-am organizat. Le adresez mulțumiri tuturor.

Colaborarea pe care o avem cu Uniunea Culturală a Rutenilor din România, de 16 ani, de când cotidianul Servus Hunedoara este pe piața media din acest județ, este una bazată pe profesionalism și încredere. Reprezentanții U.C.R.R. și-au pus amprenta asupra minorităților din județul Hunedoara, prin intermediul zecilor de evenimente și acțiuni organizate pentru ei. Sunt oameni devotați, profesioniști, care au trecut testul timpului și au câștigat încrederea oamenilor. Le doresc viață lungă și cât mai multe proiecte în care să se implice în continuare, minoritățile și nu numai, pentru că acțiunile pe care U.C.R.R. le organizează înseamnă implicare, dăruire și prețuire față de oameni. Le mulțumesc reprezentanților U.C.R.R. pentru încrederea pe care ne-au acordat-o de-a lungul acestor ani și îi asigurăm, în continuare, de tot sprijinul nostru.

Valentin Popescu, director general al cotidianului Servus Hunedoara

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2020