România, gazda celei de-a XVIII-a întruniri a Congresului Mondial al Rutenilor

În perioada 13–14 iunie 2025, România a fost, pentru a treia oară, gazda reuniunii Congresului Mondial al Rutenilor desfășurat de această dată în sala C.A. Rosetti a Palatului Parlamentului din București, reunind delegați din întreaga lume. În paralel, a avut loc și cea de-a XII-a ediție a Forumului Mondial al Tineretului Rutean, confirmând rolul activ al noii generații în păstrarea identității culturale a rutenilor.
România a avut onoarea de a fi, pentru a treia oară în istorie, gazda întrunirii rutenilor de pretutindeni, un eveniment deosebit de important pentru comunitatea ruteană internațională. Cea de-a XVIII-a reuniune a Congresului Mondial al Rutenilor a fost organizată de Uniunea Culturală a Rutenilor din România și s-a desfășurat într-un cadru simbolic și impunător: Palatul Parlamentului din București, în sala C.A. Rosetti.
Deschiderea oficială a congresului a fost marcată de prezența unor reprezentanți ai instituțiilor de vârf din România: Administrația Prezidențială, Camera Deputaților, Guvernul României și Academia Română. Prin participarea acestora, a fost subliniată recunoașterea importanței și a contribuției minorității rutene la viața culturală și socială a țării.
La congres au participat delegați ruteni din numeroase țări: Statele Unite ale Americii, Canada, Polonia, Ucraina, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Croația și, în mod firesc, din România, țara gazdă.
În paralel cu reuniunea congresului s-a desfășurat și cea de-a XII-a întâlnire a Forumului Mondial al Tineretului Rutean, un spațiu dedicat noii generații de lideri ai comunității. Cu această ocazie, Svetlana Bojcsuk a fost realeasă în funcția de președintă, pentru al doilea mandat consecutiv, semn al încrederii și aprecierii de care se bucură în rândul tinerilor ruteni.
România a obținut și poziții importante în cadrul structurilor internaționale ale rutenilor. Dr. Gheorghe Firczak a fost ales vicepreședinte al Consiliului Mondial al Rutenilor, iar Svetlana Mureșan a fost desemnată președintă a Comisiei de Revizie, demonstrând implicarea activă și constantă a Uniunii Culturale a Rutenilor din România în viața internațională a comunității.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj cu prilejul Congresului Mondial al Rutenilor, desfășurat la Palatul Parlamentului. Mesajul a fost prezentat de Cătălina Galer, Consilier de stat. Au urmat mesaje prezentate: astfel, din partea conducerii Camerei Deputaților de dl. deputat Florin Manole, chestor al Camerei Deputaților, din partea Academiei Române dl. acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, de dl. deputat Varujan Pambuccian liderul Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale și dl. subsecretar de stat Dincer Geafer din partea Departamentului pentru Relații Interetnice.
Cu ocazia reuniunii Congresului Mondial al Rutenilor, Academia Română a conferit diploma „Distincția Culturală” domnilor dr. Gheorghe Firczak și acad. Robert Paul Magocsi, președinte de onoare al Congresului Mondial al Rutenilor. Aceste distincții au fost acordate pentru activitățile lor neobosite în sprijinul promovării culturii rutene și reprezentării politice a acestei minorități naționale în România.
Lucrările Congresului s-au desfășurat în plen cu cuvântul președintelui CMR, dr. Ștefan Leavineț, care a prezentat programul Congresului în fața tuturor reprezentanților, deputați și invitați, apoi a expus activitatea organizației mondiale dintre cele doua congrese, al XVII-lea și al XVIII-lea, urmat de luările de cuvânt ale reprezentanților fiecărei organizații de ruteni care au prezentat activitățile desfășurate în perioada dintre congrese și planurile pentru activitățile viitoare în propriile organizații. Au urmat întâlnirile delegaților pe comisii cu dezbateri ce privesc cele mai importante domenii ale vieții rutenilor din fiecare țară participantă. Dezbaterile active din cadrul comisiilor: pentru învățământ și limbă, pentru cultură, pentru istorie, mass-media și publicații, sport au prezentat proiectele fiecărei comisii pentru următorii ani. Ultima parte a adunării în plen a fost raportul președintelui comisiei electorale al celui de-al XVIII-lea Congres și al președintelui Comisiei de revizie pentru următoarea perioadă și alegerea noii conduceri. Realegerea actualului președinte, dr. Ștefan Leavineț, a fost o confirmare a implicării sale de până acum. Îi urăm succes.
În cadrul prestigioasei întruniri a Congresului Mondial al Rutenilor, artiștii ruteni au organizat un moment de excepție dedicat moștenirii culturale rutene. Evenimentul a celebrat portul, dansurile, muzica și identitatea unei comunități istorice a României, printr-un spectacol emoționant și vibrant. Pe scenă au evoluat două ansambluri folclorice reprezentative. Ansamblul „Holubok” din localitatea Peregu Mare, județul Arad, coordonator Viorica Bojcsuk, a prezentat dansuri tradiționale și obiceiuri păstrate cu sfințenie de-a lungul generațiilor. Din comuna Bistra, județul Maramureș, Ansamblul „Cervona Ruja”, coordonator Mariana Petrețchi, a oferit un tablou autentic al sufletului rutean, prin cântece, dansuri și costume specifice zonei. Programul a continuat cu interpreți vocali și instrumentiști ruteni cunoscuți, care au emoționat publicul cu cântece autentice și reinterpretări rafinate ale folclorului rutean. Pe scenă au urcat: Anuța Iuga Madiar, Radu Pongracz, Felicia Andrișan, acompaniați la superlativ de orchestra condusă de Lucian Madiar. Acest spectacol a fost mai mult decât o manifestare artistică, a fost o punte între generații și o reafirmare a identității vii a comunității rutene din România, într-un cadru internațional de prestigiu.
Congresul a reprezentat nu doar o reuniune formală, ci și o sărbătoare a culturii, a tradițiilor și a identității rutene. Mesajul transmis de organizatori a fost unul clar: unitate, cooperare și promovarea valorilor care definesc comunitatea ruteană oriunde în lume. Uniunea Culturală a Rutenilor din România adresează mulțumiri tuturor participanților, oficialilor și susținătorilor care au făcut posibilă această manifestare de prestigiu.
