Peste 600 de monede din argint, provenind din prima domnie a lui Mircea cel Bătrân, au fost descoperite de un membru al   Asociaţiei “Pro Detecţie”, într-o pădure din Dâmboviţa. Tezaurul a fost descoperit la 16 mai 2015, cu ajutorul unui detector de metale.
Tezaurul cuprinde 578 dinari din argint provenind din perioada primei domnii a lui Mircea cel Bătrân şi 48 de fragmente ale aceleiaşi monede.

Cu siguranţă, ai auzit de multe dintre ele. Poate le-ai şi vizitat sau te gândeşti să le incluzi în planurile tale pentru viitoarea vacanţă. Oricum, toate merită văzute cel puţin o dată-n viaţă! Iată care sunt cele mai impresionante locuri din România...

Una dintre multele poveşti legate de ţara nostră îl implică pe... Dumnezeu. Mai bine zis, pe coşul lui.

Ne apropiem de suma rotundă de 100 de ani de la înfiinţarea României Mari. Am pierdut bătălii, am câştigat războaie, avem resurse de excepţie, pe care nu le folosim, şi datornici pe care nu îi întrebăm de sănătate. Libertatea vă oferă câteva date despre situaţia actuală a ţării. Pe care ne-am putea baza, dacă am vrea să construim ceva…
Să începem cu veştile proaste. Datoria externă a României, în februarie 2015, era de 93,6 miliarde euro. Pare mult, dacă ne întrebăm unde s-au dus banii. Să continuăm cu veştile bune. Enciclopedia Economiei Resurselor Minerale din România, apărută pe piaţă recent, arată că situaţia resurselor naturale ale ţării este absolut strălucitoare.

Medicii de la Direcţia de Sănătate Publică din Constanţa au adunat probe de apă din 50 de locuri stabilite de Agenţia Europeană de Mediu. Rezultatele analizelor au ajuns la Copenhaga, acolo unde a fost realizat clasamentul european al apelor de îmbăiere, în care se regăsesc 21.000 de locații. Cele mai bune rezultate le au Cipru, Malta şi Luxemburg, în timp ce România ocupă ultimul loc. „Depinde de calitatea aerului, de temperatura apei, de alte deversări, de numărul de turişti, de cum sunt amenajate plajele, de gradul de educaţie al celui care se îmbăiază”, a spus Luiza Căruceru, doctor la Direcţia de Sănătate Publică din Constanţa, pentru digi24.ro.

Renumită atât pentru legenda sa, cât şi pentru accesul său mai neobişnuit şi ceva mai aventuros – făcut doar pe apă, peştera Veterani îşi are originea numelui după cel care a fost aghiotantul lui Ianovici, comandantul armatei austriece cantonate la Caransebeş şi care a refortificat peştera la sfârşitul secolului al XVII-lea.
Peştera Veterani a stat întotdeauna în atenţia căutătorilor de comori din întreaga lume, care susţin că vestitul tezaur din argint al împărătesei Mariei Tereza aparţinând Imperiului Austro – Ungar sau comorile ţarului sârb Obrenovici ar fi ascunse într-o cavernă închisă cu stânci.

Kogaion, muntele sfânt al dacilor, a stârnit numeroase controverse. De-a lungul timpului, istoricii au încercat să identifice locaţia sacră unde ar fi sălăşluit cea mai importantă divinitate a strămoşilor noştri, Zamolxis.

Zeul căruia dacii îi închinau sacrificii umane, Zamolxis, ar fi trăit într-o peşteră a muntelui sacru, din care izvora un pârâu. "Muntele a fost socotit sfânt şi s-a numit aşa. I se zicea Kogaionon şi la fel a fost şi numele râului care curgea pe lângă el", relata geograful antic Strabon, în urmă cu peste două milenii. Muntele sacru purta numele Kogaion (Kogaionon), iar izvorul lui era, de asemenea, considerat sfânt.

O campanie arheologică din anii ’80 a scos la iveală un lăcaş de cult vechi de aproximativ 1.700 de ani aflat în localitatea Mihălăşeni, judeţul Botoşani. Specialiştii spun că este vorba despre cea mai veche ”biserică” creştină din Moldova.
 Arheologii botoşăneni săpau în comuna Mihălăşeni din judeţul Botoşani, la începutul anilor ’80. Campania de săpături din perioada 1983-1988 a fost una prolifică. A fost descoperit în această zonă nordică a ţării un adevărat oraş al morţilor: 520 de morminte. Defuncţii au fost fie înmormântaţi, fie arşi şi depuşi în urne îngropate în pământ alături de obiectele dragi din timpul vieţii.

Considerată un „aspirator“ de insecte, planta carnivoră „Roua florilor“ mai poate fi observată în prezent doar în câteva locuri din România, printre acestea numărându-se şi Locul Frumos, din judeţul Vâlcea.
 Denumită ştiintific Drosera rotundifolia, planta carnivoră este cunoscută şi sub numele de Roua florilor, datorită substanţei lipicioase care se adună pe vârful frunzelor şi care ia forma unor picături de rouă. Planta carnivoră atrage ca un magnet insectele, dar elementul principal de atracţie, respectiv frunzele, se transformă rapid într-o capcană mortală.

Pe 26 mai, în urmă cu 527 de ani, începea construirea bisericii "Sf Gheorghe" de la Voroneţ, una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, recunoscută în toată lumea pentru frumuseţea sa.
Mănăstirea Voroneţ, supranumită "Capela Sixtină a Estului", este un complex monahal medieval construit în satul Voroneţ, astăzi cartier al oraşului Gura Humorului. Mănăstirea se află la 36 de kilometri de municipiul Suceava şi la 4 kilometri de centrul oraşului Gura Humorului.
Biserica a fost ridicată în numai 3 luni şi 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme.

Există, la noi în ţară, lăcaşuri sfinte, încărcate de tradiţie, însă mai puţin cunoscute credincioşilor. Totuşi, în aceste locuri, dorinţele devin realitate datorită obicetelor făcătoare de minuni.

Călătorie întru regăsire

Ţinuturile moldave au căpătat răsunet departe, peste mări şi ţări, tocmai pentru renumitele mânăstiri ce veghează la bunul mers al lumii, de veacuri. Mai puţin a reuşit să răzbească însă ecoul bătrânului tărâm al Dobrogei, leagănul creştinătăţii româneşti, meleag încărcat de istorie, de poveste şi, mai ales, de sfinţenie. Minunile s-au ţinut lanţ pe aici de-a lungul anilor şi încă se mai înfăptuiesc şi în zilele noastre.