UK Bookmakers

Ne ținem de tradiții

Scris de Iacob C. Istrati. Posted in Social


Felul cum întrebuinţăm timpul liber ne trădează caracterul. (Plinius)

 
     Și iar veni timpul să ne amintim de Câmpul Românesc de la Hamilton sau  România Mică din America de Nord, după cum a numit-o prietenul și fratele nostru din Basarabia Nicolae Dabija. Pentru acei, care nu au auzit de acest colțișor de rai al românilor emigranți, voi încerca în câteva cuvinte să le ofer o mică biografie al acestui locaș.
       Asociația Culturală Română din Hamilton este cea mai veche asociație românească din Ontario, Canada. A fost înființată în anul 1957.    Primul Președinte al Asociației a fost George Bălașu. Asocia'ia a fost mereu la înalțime, pentru a promova și păstra tradițiile și obiceiurile neamului. S-a organizat o școală de limbă română, un cor și o trupa de teatru. La sărbbătorile tradițioale se organizau sezatori cu cântece și colinde. Se țineau conferinte.

Au fondat ziarul Cuvântul Românesc, ziar de cultură și politică; s-a deschis o emisiune de radio in limba romana s. a. Mai târziu, membrii Asociației au cumpărat un teren de 25 ha, pe care s-a clădit primul așezământ al viitorului Câmp Românesc. În anul 1967, fiind ajutați de Guvernul Canadei și de românii din întreaga lume, inclusiv din Africa de sud și Australia a fost dat în exploatare Centrul Cultural Nae Ionescu; Capela “Sf. Maria”; un monument dedicat eroilor neamului nostru; Troițe, piscină, teren de fotbal, volei, parcuri și locuri de “picnicuri” pentru vizitatori.
Astăzi Presedinte al Asociației este Dumitru Rachitan, Vicepresedinte - Mihaela Moisin, iar Directorul Saptamanii Internaționale a Culturii Române - Pr. Dr. Dumitru Ichim.
      Câmpul Românesc î-și deschide porțile în fiecare an în luna martie. La sărbători participă toți românii din împrejurimi: Toronto, Kitchener, London, Hamilton s.a.
Cea mai însemnată sărbătoare e Săptămâna Internațională a Culturii Românești, lucru, care mai bine de 50 de ani..  
       Timp de o saptamana, profesori, scriitori, poeti, ziaristi, studenti, preoti cat si alte categorii de intelectuali, reprezentanti ai comunitatilor romanesti din Canada, Statele Unite ale Americii, dar si invitati din Romania  au fost prezenti pentru a conferintia sau face prezentari culturale cu tematici variate .
       În perioada de vară vin să se odihnească nu numai românii, dar și multe alte naționalități în fiecare sâmbătă și duminică…
       Marele sculptor român Nicăpetre a realizat aici busturile din marmora a lui M. Eminescu și Nae Ionescu, precum și “Rotonda scriitorilor din Exil” compusă din busturile din bronz ale lui Aron Cotrus, George Donev, Vasile Posteuca, Mircea Eliade, Vintila Horia si Horia Stamatu. La plasarea ultimilor trei busturi am participat și eu opt ani în urmă, lucru cu care  mă mândresc și azi.
      Membrii asociației își încep activitatea după vacanța de iarnă în fiecare an în luna martie și durează până la sfârșitul sărbătorilor de iarnă, dar și atunci la necesitate se adună la dezăpezirea căilor de acces sau altor necesități. Primăvara devreme, anotimpul multașteptat, care odată cu apariția primilor ghiocei se trezește toată natura. Anume în martie are loc prima mare manifestare culturală din cadrul asociației-manifestare închinată Unirii Basarabiei cu Țara, vătării Actului Unirii de către membrii Sfatului Țării  la 27 martie 1918. Apropo, pregătirea pentru Manifestarea închinată Centenarului Unirii, care va avea loc la sfârșitul lunii martie 2018 în cadrul asociației deja a început... Mă simt mândru că sunt unul dintre basarabeni, membru al acestei renumite asociații. Le mulțumesc din suflet colegilor mei pentru atenția deosebită față de multpătimitul meu pământ basarabean și, că imnul asociației este melodia istorică "Marșul Basarabiei".
De alfel, ideea mea a fost ca să informez, că Asociația Culturală a Românilor păstrează cu multă plăcere obiceiul clăcilor noastre, care se păstrează de pe timpurile Evului Mediu românesc. Claca era munca gratuită pe care ţăranii iobagi erau obligaţi s-o presteze în folosul proprietarului, care mai târziu a căpătat sensul de muncă voluntară, care se face de obicei între vecini, spontan şi gratuit, cu caracter de reciprocitate; se face în general pentru muncile câmpului, pentru construcţii şi între femei, pentru treburile gospodăreşti, terminându-se de obicei printr-o petrecere, cu băuturi și dansuri.  Ardelenii îi mai zic şi habă sau habără, iar în Muntenia i se mai spune şi sideancă. Acest obicei s-a păstrat până azi, fiind de spor și ajutor neamului nostru și peste hotarele țării, fiindcă românul nostru oriunde nu ar pleca, totdeauna ia cu sine în suflet și în inimă casă și masă, soarele și luna lui, tradițiile și obiceiurile... Am observat, că unii pot să găsească pe alte meleaguri masă, păstrând tradițiile și obiceiurile strămoșești și...se adaptează încetișor locului nou, iar alții având masă și păstrând obiceiurile și tradițiile, nu -și pot găsi casa, luna și soarele lui și cât nu s-ar stărui tot streine îi sunt, nu -s acele de acasa casei lui... Aceștea se îmbolnăvesc tânguitor de dor și pleacă, se întorc la cuibul lor părintesc.
         Iată, că aceste clăci ale noastre servesc și ca un model de prietenie strânsă, de frăție. La Câmpul Românesc majoritatea muncilor (de la începuturi ...) s-au făcut cu ajutorul clăcilor. Acele sunt clăci mari. mult mai serioase. Iar cele mai mijlocii se petrec primăvara devreme, înainte de a începe prima manifestare culturală la care se aduce în ordine atât teritoriul și încăperile, cât și Sfântul lăcaș al Bisericii și monumentele istorice  de aici, bazinului de scăldat s.a. O altă clacă mai serioasă este cea de toamnă, atunci, când au căzut toate frunzele de pe copaci,  iar copaci sunt mulți și frumoși. Pe un teritoriu  mare și munca e multă: Adunatul băncilor din parul mare; acoperitul bazinului de scăldat; pregătirea încăperilor (clădirilor) pentru iarnă; curățarea teritoriului, adică strânsul frunzelor, care necesită o muncă destul de serioasă. Nu s-a făcut excepție nici anul acesta. Sâmbătă, 25 noiembrie 2017 a avut loc claca de pregătire a Câmpului Românesc pentru iarnă.
 

         S-a făcut un lucru enorm de mare.  La claca de azi au participat activ membrii Asociației Marieta Dicov, Florin Burdujan, Moisica Gilezan, Isabela Bernardo și Silviu Șuga, Lucian și Letiția, Eugen Calciu, Liviu și Petra, Aurel Olteanu, Liviu Drăguș, Iacob Cazacu și Dumitru Rachitan.
 

         Celelalte clăci, mai mici au loc în ajunul oricărei manifestări, când  se petrec lucrări de amenajare a teritoriului. Dar cele mai plăcute clăci, desigur, că sunt cele de pregătire a bucatelor tradiționale românești care se petrec la orice manifestare, sărbătoare sau picnik. Aici își arată măestria româncuțele noastre frumoase atât la chip, cât și la suflet: Oltence, ardelence, moldovence, bucovence... Alături de o cinzeacă de țuică din Bacău ori de la Zalău... și o tocitoare de vin din Codrii Orheiului toți clăcașii se simt nespus de bine, fiecare în visele sale...
      Mai visez și eu uneori!
      Vă așteptăm la Câmpul Românesc.  

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2018