UK Bookmakers

Superstiţii la început de primăvară. Vremea Dochiei, baba înzestrată cu puteri magice, care se dezbracă de cojoace

Scris de Ionela STANILA. Posted in Traditii


Zilele schimbatoare de la începutul lunii martie sunt puse în popor pe seama Babei Dochia, cea care îşi scutură din când în când cojoacele de ploaie sau omăt. Tradiţia populară spune că, începând cu data de 1 şi pânムpe 9 martie se alege o zi sau o babă, care va anticipa starea de spirit, norocul şi predispoziţia fiecăruia, până anul viitor.
“Se spune că vremea din aceste zile relevăƒstarea lăuntricムşi bunătatea sufletească a fiecărei persoane. Astfel, dacă vremea este frumoasă şi soarele străluceste, omul este voios şi bun la suflet şi îi va merge bine tot anul următor. În schimb, dacă vremea este întunecată, acela nu va fi un om bun la suflet şi va fi supărăcios tot anul.

Pe de altムparte, se spune că dacă ninge sau plouă în acea zi este semn de bogăţie“, spune Paula Popoiu, muzeograf şi director al Muzeulului Satului din Bucureşti.

Zilele de urcuş la munte

Zilele Babei, Babele(1-9 martie) reprezintă un ciclu de 9 zile, ce corespund cu zilele de urcuş ale Babei Dochia cu oile la munte. Se spune că, odată dezbrăcate cojoacele, ele sunt însuşite de surorile babei Dochia. În credinţa populară, babele sunt înzestrate cu puteri magice, care le permit să influenteze starea vremii. “În această perioadă vremea este imprevizibilă, o zi poate fi însorită, iar alta foarte urâtă, cu viscol şi ninsori.

În aceste zile, cei care doresc să cunoască cum le va fi viitorul apropiat, îşi aleg o anumită dată din intervalul 1-9 martie şi observă cu atenţie cum va fi ziua respectivă. Daca este cald şi soare, vor fi tot anul sănătoşi şi voioşi, iar dacă va fi urât, vor fi trişti, posomorâţi şi bolnavi”, spun specialiştii în etnografie.

Baba Dochia (sau Baba Odochia) simbolizează unul dintre cele mai importante mituri româneşti. Există multe variante ale acestui mit, al cărui nume pare a proveni din calendarul bizantin, care pe 1 martie celebra Sfânta Martiră Evdokia.

Două variante ale mitului românesc

Una din variante este varianta mitului "Traian şi Dochia" despre care celebrul critic literar George Călinescu spunea că este "rezultatul unei întregi experienţe de viaţă a poporului român". Se spune că Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal care s-a îndrăgostit deTraian, cuceritorul Daciei. Urmărită fiind de trupele lui Traian, aceasta se ascunde pe muntele sacru,Ceahlău, împreună cu oile. Este ajutată de Maica Domnului, care o transformă împreună cu turma sa într-un complex de stânci.

Fiul pe nume Dragobete

O altă variantă povesteşte despre Baba Dochia care a avut un fiu, pe numele său Dragobete care s-a căsătorit împotriva dorinţei ei. Pentru a-şi necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână neagră şi a trimis-o la râu să-l spele, spunându-i să nu se întoarcă până când lâna nu devine albă. Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot neagră. De disperare, pentru că nu se putea întoarce acasă la soţul iubit, a început să plângă. Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Hristor i-a apărut în cale şi i-a dat o floare roşie, spunându-i să spele lăna cu ea. Mulţumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna şi a constatat cu uimire că lâna s-a albit. Fericită că a reuşit să ducă la bun sfârşit această sarcină grea, şi-a îndreptat paşii spre casă, dar nu a fost primită bine, soacra sa, din contră, auzind povestea fetei aceasta a acuzat-o că Mărţişor (aşa îi spunea fata, deoarece nu-l recunoscuse pe Iisus) era iubitul ei.

Stană de piată

După aceasta întâmplare, Dochia a pornit împreună cu turma sa spre munte, fiind convinsă că primăvara venise deja, altfel de unde ar fi putut  Mărţişor să aibă floarea? Pe parcursul călătoriei sale, şi-a scos, rând pe rând, cele doisprezece cojoace pe care le purta, până a rămas fără nici unul. Dar vremea s-a schimbat. Pe cât de frumos fusese la începutul zilei, pe atât de urât se făcuse acum. Ningea şi totul începuse să îngheţe. Dochia a îngheţat împreună cu oile sale, transformându-se, conform legendei, în stană de piatră. Rocile se pot observa şi astăzi pe muntele Ceahlău şi sunt o mărturie vie a acestui mit românesc.

După Babe, vin Moşii

În tradiţie, ziua de 1 Martie este asociată Babei Primăverii, a semănatului, ziua de 2 Martie este asociată Verii, iar ziua a 3-a este ziua Babei Toamna, a culesului. Astfel, datina din străbuni spune că aşa cum vor fi cele trei zile, asa vor fi şi cele trei anotimpuri din acel an, iar cum va fi a noua babă, asa va fi vremea timp de 40 de zile.

În vechile obiceiuri româneşti, de 1 Martie nu se muncea, în caz contrar Baba Dochia aducând vreme friguroasă în următoarele zile ale lui Mărţişor sau necazuri, mai ales asupra femeilor.
Ziua de 9 martie, când a murit Dochia, este considerată graniţa dintre anotimpul friguros şi cel călduros. Astfel, în Bărăgan se consideră ca, după încheierea “Zilelor Babelor”, ar urma alte nouă zile, “Zilele Moşilor”, ceva mai călduroase, între 10 şi 17 Martie.

http://adevarul.ro/locale/calarasi/vreme-primavara-1_5310e434c7b855ff56c0add7/index.html

Share
The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2019