UK Bookmakers

Sfântul GHEORGHE. Ce SĂ FACI şi ce SĂ NU FACI în această ZI SFÂNTĂ

Scris de LB. Posted in Traditii


Sărbătorit în fiecare an pe 23 aprilie, Sfântul Gheorghe este considerat unul dintre cei mai mari şi mai de temut sfinţi ai creştinismului. Cunoscut în tradiţia populară drept San-George sau Sângeorz, el este patronul naturii înverzite, al vegetaţiei, al vitelor şi al oilor. Legate de ziua de Sf. Gheorghe sunt şi o mulţime de tradiţii şi superstiţii pe care românii le păstrează, în general, cu sfinţenie.

În credinţă populară se zice că atunci când broaştele cânta pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru (Sfântul Dumitru) şi deschide porţile naturii către viaţă.

În unele zone, în ziua de Sf. Gheorghe, bărbatul pune ramuri verzi la stâlpii porţilor, la ferestre şi uşi, la grajduri şi grădini, dar şi la mormintele neamurilor, pentru a se feri de forţe malefice. Aceste ramuri se păstrau apoi peste an, că leacuri împotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dădeau hrană animalelor pentru a le feri de duhurile rele, scrie sfatulparintilor.ro.
Se zice că fetele mari dacă priveau într-o găleată cu apă la miezul nopţii, în ajunul zilei de Sângeorz, îşi puteau vedea ursitul. În unele zone ale ţării, fetele împleteau cununi verzi şi le presărau pe uliţă. Apoi urmăreau ce feciori calcă  pe ele. Dacă băieţii pe care îi îndrăgeau nu călcau cununele, era semn că fetele urmau să se mărite în acel an. Apoi coroniţele erau păstrate  peste an pentru vrăji de dragoste. În alte zone, fetele mergeau în ziua de Sf. Gheorghe în pădure pentru a adună mătrăgună, apoi atârnau plantele sub streaşina pentru a avea peţitori bogaţi.
Şi feciorii aveau ritualurile lor. În ziua de Sf. Gheorghe plecau în căutarea ierbii fiarelor, plantă miraculoasă care deschide orice lacăt. De asemenea, în ajun, flăcăii puneau într-o dumbravă, într-un loc ascuns o găleată cu apă. Apoi, la răsăritul soarelui, în ziua de Sf. Gheorghe, plecau să vadă găleată. Dacă în găleată găseau iarbă verde, era semn că flăcăul se va însura în acel an cu faţă care îi era dragă. Dacă era ceva uscat, era semn că nu se însoară în acel an. Iar dacă găsea pământ, era semn rău şi se credea că feciorul va muri curând.
În unele zone se zice că cine doarme în ziua de Sfântul Gheorghe, va dormi tot anul.
O altă tradiţie din ziua de Sf. Gheorghe este urzicatul. Se spune că cine este urzicat va fi mai ager, mai harnic şi mai sănătos întreagă vară.
În ziua de Sângeorz, se aleg ciobanii care urmează să ia în primire oile până la sărbătoarea de Sf. Dumitru.
Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, pentru a rodi.
Se zice că dată în dimineaţă de Sf. Gheorghe e multă rouă, anul va fi îmbelşugat.
În Bucovina, Maramureş, Apuseni, Valea Mureşului, Turda, mai există practia Focului Viu. Focul era aprins de flăcăi, în gospodăriile din sat sau pe păşuni. Trebuia folosite exclusiv lemn şi iască pentru aprinderea focului, nu chibrit sau alte ustensile. Când fumul începea să se ridice, oamenii îl direcţionau către animale pentru a le apară de strigoi şi a le feri de boli. Apoi, tinerii şi copiii săreau peste foc pentru a fi feriţi de rele şi necazuri peste an.

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/sfantul-gheorghe-ce-sa-faci-si-ce-sa-nu-faci-in-aceasta-zi-sfanta-489695.html

Share
The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2019