UK Bookmakers

“Drama” studentilor DA(E)LF-isti in universitatile franceze!

Scris de Thomas CSINTA. Posted in Ancheta


Stimate Domnule Profesor,

"Ma numesc Marinela Ionescu si v-am cunoscut in vara anului 2012 la mare, prin intermediul unui prieten comun.

Mai exact, in luna august, in statiunea Techirghiol, unde erati la tratament cu sotia dvs, la Complexul balnear de recuperare.

Eu si sotul meu, Nelu, eram cazati la Pensiunea Domnului D (cu curte si terasa), aflata chiar in proximitatea Sanatoriului, care, cunoscandu-va de foarte mult timp si stiind cu ce va ocupati,  m-a si indrumat catre dvs.

 

De fapt, coordonatele dvs le-am obtinut, dintr-o carte de matematica (cu probleme date la Grandes Ecoles in Franta, de care nici n-am auzit pana atunci !), pe care era o dedicatie pentru Domnul D.

Intr-o dupa masa, ne-am intalnit la o terasa in oras si l-am luat cu noi si pe baiatul nostru Mihaita, atunci in cl. XI-a la  un liceu foarte bun (din provincie), cu rezultate deosebite la scoala si care era dornic sa-si continue studiile superioare la o universitate  in Franta.

Avand un "atasament  fanatic pentru aceasta tara" (necesar, pentru o "integrare socio-profesionala reusita" ca sa va citez !), pana cand am citit partea introductiva a cartii dvs si ne-am intalnit, eram ferm convinsi ca Mihaita  va face studii stralucite si ca va avea un viitor asigurat in aceasta tara.

Din pacate, cartea dvs, iar ulterior si discutia cu dvs ne-a pus intr-o mare dificultate, pentru ca contraziceati tot ceea ce stiam noi si baiatul, de la profesorul sau de franceza.

Pentru ca dvs, militati pentru Grandes Ecoles (care nici nu stiam ce sunt) in favoarea universitatilor, despre care eram informati.

Din pacate si numai din vina noastra, contrar vointei lui Mihaita (care imediat a inteles rolul si importanta pregatirii la CUFR, a se vedea pentru detalii : http://cufr-romania.blogspot.ro/2013/09/thomas-csinta-cufr-consultanta.html), am decis totusi,  la propunerea profesorului sau de franceza sa nu faca cursurile de pregatire la dvs, ci sa se inscrie la Institutul Francez pentru obtinerea Diplomei DALF C1 (Diploma Aprofundata a Limbii Franceze) care îi va asigura admiterea sa intr-o universitate in Franta, avand in vedere faptul ca pentru el era deja tarziu (dupa spusele dvs !) sa se apuce de treaba in cl. a XII-a, datorita volumului mare de ore care trebuia facut, intr-un timp scurt, in cadrul unei programme foarte vaste, complet necunoscuta lui.

Daca astazi, ma adresez dvs, este numai pentru notorietatea de exceptie de care va bucurati  in domeniu (de care am auzit vorbind lumea si in alte cercuri, cum ar fi delincventa, criminalitatea, etc.), dar si pentru faptul ca baiatul nostru Mihaita (care va stimeaza in mod deosebit) si noi alaturi de el, traim o drama si ne temem sa nu se termine foarte, foarte prost.

Credem ca sunteti singurul care ne poate ajuta (daca este posibil) sa iesim  din impasul in care ne aflam si sa putem depasi un moment, care poate deveni, unul dramatic.

Iata care este problema noastra si a lui Mihaita, pentru care suntem responsabili, numai noi, din pacate, dar suntem si pregatiti sa facem orice, numai ca s-o putem depasi.

In primavara anului 2013, Mihaita a obtinut Diploma DALFC1 (care ne-a costat foarte multi  bani), iar conform regulamentului concursului de admitere in Franta (in cele 6 etape), in vara anului (pe 7 iulie), a fost declarat "admis" la o universitate in Franta, intr-o filiera social-economica, probabil numai de categoria B sau C, dupa criteriile dvs, insa,  un adevarat motiv de bucurie atat pentru noi cat si pentru el.

Conform spuselor dvs, el era hotarat ca dupa primii doi ani de studii  (de Licenta: anii I si II, sau dupa noul sistem educativ european :L1-L2) sa incerce sa integreze cele doua mari concursuri accesibile (fara clasa pregatitoare CPGE, a se vedea pentrtu detalii : http://necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/43996-sistemul-elitist-francez-de-inalte-studii-grandes-ecoles-un-sistem-educativ-de-mare-complexitate-si-prestigiu-unic-in-lume.html), Passarelle I sau Tremplin I, deschise atat candidatilor cu L2, cat si celor din invatamantul de scurta durata (Bac+2 ani):  BTS (Brevet de Tehnician Superior, scoala postliceala) si DUT (Diploma Universitara de Tehnologie, echivalentul BTS-ului la Universitate).

Insa, problema noastra este ca Mihaita a ramas repetent in L1 (anul I universitar 2013-2014) cu media generala (ponderata) de 7,62/20 si se teme ca nici in acest an universitar 2014-2015 nu va reusi sa obtina note de trecere.

Pentru ca unostintele sale de specialitate (din liceu) si de cultura  generala (despre Franta), dobandite in cadrul Diplomei DALF, nu-i sunt suficiente.

Esecul lui scolar care ne reproseaza tot timpul, are conseciinte dramatice asupra lui: in cursul verii (stand, mai mult in Franta) s-a apucat de baut si sa fumeze "iarba".

In privinta moralului, ce sa va mai spun ?

Este complet la pamant, vrea sa-si abandoneze studiile si sa-si caute de lucru, iar in ultimul timp  a inceput sa si frecventeze cercuri de studenti (mai mult tineri) cu preocupari dubioase (trafic de obiecte furate, interzise sau chiar si de droguri), in special, de cand s-a mutat la CROUS (din 1 martie 2014),  ceea ce ne aduce  la disperare.

Nu intelegem, cum dintr-un copil bun, ascultator, silitor, motivat, acesta a putut deveni pentru noi, dar si pentru societate un adevarat pericol.

Domnule Profesor, va rog sa ne ajutati cu sfaturile dvs, care ne-ar fi de mare utilitate si sa stiti ca vom fi recunoscatori.

Ma voi ruga in fiecare seara pentru sanatatea dvs si a sotiei dvs, numai sa vorbiti cu Mihaita, care doreste acest lucru, din tot sufletul.

Noi credem ca sunteti singul om pe care v-ar asculta si care ati putea avea influenta asupra lui.

In incheiere, sa stiti ca nu este numai el in aceasta situatie.

O mare majoritate a romanilor care vin la studii in universitatile franceze cu DELF sau DALF se confrunta cu aceasi problema: esec, abandon, iar cei care rezista (sa treaca si sa obtina diploma) nu gasesc nimic de lucru dupa absolvire.

Mihaita al nostru, a avut un asbsenteism important anul trecut  (ca si colegii sai, chiar si din alta tara, fiind depasiti  de programa), iar anul acesta nu cred ca a fost la scoala decat cateva zile, pentru ca este iarsi depasit de aceasio programa, de nivelul si volumul ei, de modul de invatare, foarte diferite fata de invatamantul universitar din Romania.

Va multumesc din suflet, anticipat, pentru sfaturile dvs si astept sa ne vedem cu bine in vacanta de iarna.

Sa va ajute Dumnezeu sa aveti sanatate si numai  bucrii atat dvs cat si sotia dvs.

Cu deosebita stima si respect

Marinela Ionescu

PS. Va rog sa nu publicati aceasta scrisoare, dar ar trebuie sa preveniti pe cei care vin in Franta la studii cu problemele cu care se vor confrunta, ceea ce ar evita sa ajunga intr-o  situatie disperata ca si Mihaita sau colegii sai."

 

Mme Ionesco,

Va multumesc pentru scrisoarea dvs, ca de altfel si pentru increderea pe care mi-o acordati.

Din pacate insa, nefiind integrat (implicat) in sistemul romanesc de invatamant superior, sub nicio forma (nici din punct de vedere educational si cu atat mai putin, din punct de vedere politic), ma simt obligat sa public scrisoarea dvs, pentru ca numai in felul acesta am posibilitatea sa "previn pe cei care vin la studii in Franta" in calitate de candidati "independenti" (categorie de studenti la care probabil va referiti !), posesori al Diplomelor DELF (Diploma Elementara a Limbii Franceze: A1-A2, B1-B2) sau DALF (Diploma Aprofundata a Limbii Franceze : C1-C2), eliberate de catre Instutul Francez si Aliantele (sale) Franceze, ea nefiind intalnita la candidatii CUFR, intocmai datorita Cursului CPAI1 S/ES (Curs Pregatitor Aprofundat Intensiv de nivel 1, Stiintific sau Social-Economic), care realizeaza "une mise à niveau" cu programa Bacalaureatului Stiintific, respectiv, Social-Economic francez, ceea ce le permite acestora obtinerea de rezultate foarte bune si de exceptie in anii post-bac, atat in CPGE (Classe Préparatoire aux Grandes Ecoles) cat si in Licenta (L1-L3) in Universitatile franceze: http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.com/2010/12/programme-cufr-cours-preparatoire_03.html; http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.com/2010/12/programme-cufr-cours-preparatoire.html).

In orice caz, incerc sa "conserv" anonimatul dvs, pentru ca in acezt caz, nu cred ca intereseaza persoana in cauza, ci o "problama" a dvs, care daca inteleg bine, este una "generalizata", la nivelul universitatilor franceze si in care ar fi implicati sub o forma sau alta si alti conationali ai dvs.

           

Prima problema

Incercati sa dedramatizati situatia baiatului dvs, pentru ca intotdeauna exista solutii.

Important este sa le putem  identifica, sa le putem  adapta in conditii optime si adopta intr-un interval spatio-temporal util (real).

Nici disperarea lui Mihaita si nici disperarea dvs (poate diferite ca natura!) nu par a fi justificate, pe de o parte, pentru ca oricum, ele nu vor solutiona problema, din contra, putand chiar sa o agraveze, iar pe de alta parte, pentru ca esecul scolar, in sine, nu reprezinta, o drama, cel putin, de dimensiunea careia, vorbiti in scrisoarea dvs.

Pentru a va asigura de cele mentionate mai sus, subliniez faptul ca, conform comunicatuluil Ministerului Educatiei Nationale (Franta) din acest an, numai 27% dintre studentii anului I de Licenta (L1), in medie (pe tara), reusesc sa obitna, diploma de Licenta (Bac+3 ani), efectiv, in 3 ani de studii.

Acest lucru implica faptul, ca restul de cca 73%, vor repeta, cel putin odata sau de doua ori L1  sau L2 si vor obtine diploma (de 3 ani, invatamant de scurta durata!) in 4 sau chiar si in 5 ani de studii!

Mai exact, 38% dintre ei vor obtine diploma de Licenta, in 4 ani, iar restul, numai in 5 ani sau niciodata!

In ceea ce priveste rata de „treceree” din L1 (Licenta, anul I) in L2 (Licenta, anul II), este, in medie (pe tara), de cca 41%.

Cca 26% din cei in sec scolar, vor repeta anul, iar restul vor opta pentru alte tipuri de invatamant (de scurta durata, Bac+2 ani de studii: BTS-Brevet de Tehnician Superior sau DUT-Diploma Universitara de Tehnologie) sau, pur si simplu, vor abandona invatamantul superior.

Cu alte cuvinte, in rata de 59%, care nu promoveaza L1, se afla si Mihaita, deci nu putem vorbi sub nici o forma de o „drama”, nici a lui, personala si nici familiala.

N’est ce pas, Mme Ionesco?

Din contra, din fericire, in ciclul II de studii, in Master (M1-M2) situatia este mai mult buna: rata de obtinere a diplomei de Master (Bac+5 ani de studii), in  5 ani, fiind de cca 46,4%!

Restul, vor repeta M1 (Master, anul I), respectiv M2 (Master, anul II) odata sau doua ori si vor obtine diploma in 3, respectiv, 4 ani.

 Sau niciodata, pentru ca vor abandona studiile! (A se vedea pentru detalii: http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2014/10/les-chances-de-reussite-en-l-m.html)

Conform notei ministeriale, esecul studentilor in universitatile franceze, atat in Master (M) cat mai ales in Licenta (L) se datoreaza unui bacalaureat neadaptat (necorespunzator) pentru studiile superioare optate.

Cu alte cuvinte, un anumit tip de bacalaureat (francez), indiferent de calitatile intelectuale si de perseverenta studentului, este sine qua non, necesar, pentru promavarea anului I de Licenta (L1), respectiv,  pentru obtinerea de rezultate bune si foarte bune pe tot parcursul studiilor in Licenta (M), dar si in Master (M).

O conditie sine qua non, care din pacate, in cazul lui Mihaita, nu a fost „satifacata”!

El a absolvit un liceu romanesc, cu un anumit tip de bacalaureat, care in ciuda obtinerii unei diplome DALFC1, nu l-a ajutat in profilul ales la universitate.

Asa cum v-am explicat si la intrevederea noastra din 12 august 2012, dupa reforma bacalaureatului francez din 1995 (pana cand existau cateva zeci de tipuri de filiere de bacalaureat general A1-A7, L, B, C, D, D’ E si tehonlogic F1-F11’, fara F10A-F10B,  G1-G3, H, etc.), astazi exista 3 tipuri de bacalaureat general, corespunzatoare bacalaureatului romanesc, dar foarte diferite, de acestea:

Bac Stiintific (S), cu optiunile: Matematica (M), Stiinte fizice (Fizica si Chimie),  Stiinte Ingineresti (SI), Stiintele Vietii si Pamantului (SVT),  Agronomie si Stiinte Veterinare (ATC), respectiv, Informatica si Stiinte Numerice (ISN, incepand cu 2012).

Bac Economic si Social (ES), cu optiunile: Matematica (M), Stiinte Sociale si Economice (SES), respectiv, Limbi straine (L)

Bac Literar (L), cu optiunile: Matematica (M), Arta (A), Graca-Latina (GL), respectiv, Limbi straine (L).

Pentru a incheia, mentionez aici, ca eu am recomandat lui Mihaita (deci, inclusiv dvs!) efectuarea la CUFR, al unui curs  CPAI1 ES (optiune ES), corespunzator Bac-ului SES francez (cu optiunea SES).

Dumneavoastra ati preferat insa, diploma de DALFC1, la un pret comparabil, probabil pentru ca era vorba de Institutul Francez, care v-a inspirat mai multa incredere!

Din contra, cu cursul CUFR CPAI1 ES (optiune ES), Mihaita, nu numai ca ar fi trecut cu succes din L1 in L2, dar ar fi obtinut si rezultate bune.

Asa cum v-am explicat si atunci, diplomele DELF (B2), respectiv, DALF (C1-C2), un business, pentru Institutul Francez,  sunt o conditie „necesara” pentru inscrierea unui candidat la Concursul de Admitere in invatamantul universitar francez, dar ele nu asigura, sub nicio forma, reusita la admitere.

In plus, in cazul admiterii la o universitate, aceste diplome asigura candidatului admis, numai cunostinte foarte limitate, care sunt insuficiente, in principiu, pentru promovarea anului I si chiar in cazul unui candidat roman foarte bine pregatit, daca acesta reuseste sa promoveze anul, el nu va putea obtine rezultate „performante”.

Evident, in cazul studiilor in domeniul stiintific-tehnic-medical, in care cunoasterea limbii, respectiv, cunostintele de cultura generala sunt mai putin „solicitate”, diplomele DELF/DALF sunt mult mai eficiente, decat in domeniile: socio-uman-juridic, economic-comercial-afaceri, literar-artistic-limbi clasice, in care, un student, fara cunoasterea aprofundata a subtitlitatilor lingvistice, respectiv, o vasta cultura generale, nu poate face fata!  

 

A doua problema

Esecul mare in materie de scolaritate in Licenta (L) si Master (M) la universitate, se datoreaza, in primul rand, nivelului slab de pregatire, al candidatilor admisi.

Asa cum v-am explicat si la intrevederea noastra (in holul Complexului balnear, pe data de 9 august), sistemul universitar francez este impartit in doua mari categorii:

Sistemul de Scoli de Inalte Sudii (CPGE-Grandes Ecoles), rezervat studentilor elitisti (cca 10% dintre absolventilor de liceu, inclusiv, cu  CPGE „traditional”, respectiv, CPGE „intégée”).

Sistemul Universitar de scurta si lunga durata (Licenta-Master), un invatamant de „masa” (impartit si el in trei categorii, dupa parerea mea), rezervat restului de absolventi de liceu (cu filierele de BTS, DUT, LP-Licenta Profesionala, etc., incluse).

In aceste conditii este evident si faptul ca „materia cenusie franceza” nu (prea) intalnim in primul ciclu universitar in Licenta  (L1-L3), decat in CPGE (Classe Préparatoire aux Grandes Ecoles, organizate si ele ca o prelngire al  Bac-ului in  filierele: Stiintifice-Ingineresti, Economico-Comerciale si Literar-Artistice), care desi  cand au aparut cu 4 secole in urma, aveau numai profil stiintifico-ingineresc, insa deja, in secolul trecut s-au dezvoltat in toate domaniile de activitate ale vietii sociale si in special, in domeniul economico-comercial. (A se vedea pentru detalii si: http://cufr-romania.blogspot.ro/2013/09/les-classes-preparatoires-scientifiques.htmlhttp://cufr-romania.blogspot.ro/2013/09/les-classes-preparatoires-economiques.html).

Din pacate, acest sistem elitist de invatamant francez, unic in lume (in care se formeaza intreaga elita intelectuala in toate domaniile de activitate: invatamant si cercetare, stiinta si ingerie, tehnica si tehnologie,  medicina si farmacie, social si economic, militar si de aparare, literar si artistic, politic si administrativ, etc.), nu este promovat, nici de catre Institutul francez si nici de catre Consulatul francez, pentru ca datorita programei acestuia (vast, deosebit si de inalt nivel), el nu este accesibil decat candidatilor cu studii franceze sau echivalente,  cum este si cazul celor efectuate in cadrul CUFR, care in fiecare an, prezinta candidati admisi atat in CPGE Stiintifice-Ingineresti cat si in Comerciale-Economice!

V-am facut aceasta precizare doamna Ionesco, pentru a va face sa intelegeti ca Mihaita, nu ar avea foarte multe de regretat daca s-ar retrage din Licenta de la universitatea in care este inscris, pentru ca chiar daca ar reusi sa obtina o diploma (Licenta sau Master), cu aceasta, dupa parerea mea n-ar avea niciun viitor, ca strain, in Franta.

Ca regula generala, peste 2/3 dintre posturile (job-urile) importante si foarte cotate (deci si foarte bine remunerate!) din cadrul marilor institutii de invatamant, cercetare si dezvoltare sau companii franceze (societati comerciale sau de productie, publice, private sau mixte), respectiv,  multinationale,  din Justitie si Magistratura, din Administratia Centrala de Stat, din Guvern si Parlament (Senatul si Adunarea Nationala), din structurile centrale administrative Europene sau in cadrul Apararii, respectiv, Securitatii Nationale, etc., sunt rezervate absolvantilor Scolilor de Inalte Studii (Grandes Ecoles).

Cum acest sistem nu poate acoperii intregul „arsenal” intelectual de elita de care Franta are nevoie, restul de 1/3 din aceste posturi, respectiv, cele din IMM-uri, banci, administratiile locale si din intreprinderile familiale, din ONG-uri, precum si cele din cadrul altor organisme publice sau private, vor fi ocupate de catre absolventi de invatamant superior cu diplome universitare de lunga sau scurta durata (BTS, inclus).

Conform statisticilor actuale, daca o diploma de Grande Ecole asigura titularlui acestuia un job sigur, intr-o institutie publica sau privata, intr-un post de inalta responsabilitate si bine remunerat, conform „regulii de aur” (1/2-1/3-1/4) a universitatilor franceze, sansele de reusita pentru obtinerea unui loc de munca (mai mult sau mai putin corespunzator) pentru un francez (care sunt mult mai mici pentru straini), sunt urmatoarele: pentru un absolvent al unei universitati de rang (categoria) 1, acesta trebuie sa fie clasat in ½ dintre absolventi, in 1/3 intr-una de rang (categoria) 2  si in ¼ intr-una de rang (categoria) 3.  

Conform acestui criteriu, doamna Ionesco, Mihaita al dvs, oricum nu ar fi avut nicio sansa sa obtina cu diploma lui, un loc de munca, acolo une credeati dvs.

Va mai aduceti aminte, unde?

In domeniul Juridic sau Social-Politic.

 

A treia problema

Eu cred ca Mihaita, cu dosarul sau de studii pe care l-a avut in Romania, daca ar fi facut cursul de pregatire CPAI1 ES la CUFR,  ar fi fost admis, intr-o universitate mult mai buna (de rangul 1) decat cu DALFC1 ( intr-una de rangul 3), si ar fi facut fata fara dificultati si programei de invatamant, ca de altfel toti studenti CUFR-isti, care reusesc sa faca si performanta in primul ciclu universitar (CPGE-Prepa/Licenta).

Daca Cursul CPAI de nivel 1 sau 2, (in echivalenta cu o diploma franceza de studii: Bac, CPGE-Prépa, BTS, IUT, L-LP, etc. ), este obligatoriu pentru orice candidat roman care doreste sa se prezinte la un Concurs de Admitere (pe baza de dosar, urmat de scris si oral) intr-un Grande Ecole, pentru cei care candideaza in universitati (numai pe baza de dosar), acesta nu este obligatoriu, fiind suficient DELF(B2)/DALF(C1), insa mareste considerabil sansele de acces intr-o universitate de rangul 1, pe de o parte, iar pe de alta parte, nu numai ca ajuta candidatul sa faca fata cursurilor din L1, care au ca baza tipul de bacalaureat obtinut (S, ES sau L) in Franta, dar sa si obtina rezultate remarcabile.

Dupa descentralizarea invatamantului universitar (compus din 85 de universitati de stat) si acordarea autonomiei universitare (2009-2011, a se vedea pentru detalii si: http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/07/autonomie-universitaire-liste-des.html) modul operator de selectionare al candidatilor are loc (neoficial) dupa „regula propagarii undei de soc de la sursa”:

Prioritatea  1. :  candidati „hors concours” care au rezultate scolare de exceptie (peste 17/20 la toate sau majoritatea disciplinelor predate la scoala, respectiv la Bac).

Prioritatea 2. : candidati care provin din cadrul Academiei careia apartine universitatea  (de regula 1 pe regiuni administrative, 2 pe regiuni administrative mari, 3 in regiunea paiziana), in primul rand din departamentul (judetul) in care se afla universitatea, dupa care din regiunea din care face parte departamentul.

Prioritatea 3. : candidati din restul academiilor metropolitane (departamente si regiuni continentale-europene cu Corsica, inclusa).

Prioritatea 4. : candidati din departamentele (regiuni) peste Mari-Outre Mer (DOM) si colectivitatile teritoriale (TOM).

Prioritatea 5. : candidati din liceele franceze aflate in afara teritoriului national (francez), apartinand (ratasate) Academiei din Strasbourg.

Prioritatea 6.: candidati din tarile francofone (tari in care limba oficiala este si franceza sau/si pastreaza in sistemul lor educativ elemente fundamentale ale invatamantului francez: Belgia, Elvetia, Canada, Africa de Nord-Magreb, tari din Africa Neagra, etc.).

Prioritatea 7.: candidati din tarile (francofile) ale UE, din liceele bilingve nationale-franceze si titularii de DELF/DALF.

Prioritatea 8. : candidati din restul tarilor, reusiti la teste de limba franceza, impuse de catre serviciile culturale ale Ambasadelor franceze

Aici mentionam faptul ca, desi candidatii CUFR, nu intra intr-o nicio categorie, insa, pe de o parte, pentru ca acestia provin din sistemul de invatamant romanesc, recunoscut ca un sistem de invatamant complex, „informativ” si „abstract”, iar pe de alta parte, beneficiind prin „convergenta” CPAI1 S/ES  si de „une mise à niveau”  cu programele de Bac Stiintific (S), respectiv, Economic si Social (ES) ale sistemului de invatamant francez simplu,  „formativ” si „intuitiv”, ei candideaza pe o lista speciala, de tip: Prioritatea 1 bis.

Cu alte cuvinte, acesti candidati sunt coonsiderati de exceptie, pe de o parte, pentru ca ei stapenesc  foarte bine (iar unii, chiar si exceptional) programa Bac-ului francez Stiintific (S), respectiv, al celui Economic si Social (ES), in functie de optiunile lor, iar pe de alta parte, pentru ca ei provin dintr-un sistem de invatamant secundar (cel romanesc) cu 4 ani de studii  (in loc de numai 3 ani in Franta), deci cu un volum mult mai mare de cunostinte (cel putin teoretic, pe hartie!), cu un potential mai mare de abstractizare, analiza si sinteza (tot pe hartie!), ceea ce lor le confera o prioritate speciala.

In concluzie, cursul CPAI1 ES, ar fi permis lui Mihaita sa se poate mentine in prima jumatate al unei universitati de rangul 1, dar i-ar fi oferit si posibilitatea sustinerii unui Concurs de Admitere cu L2 fie, in scolile de inalte studii ale grupuluii Passarelle I, fie, in cele ale grupului Tremplin I, ceea ce nu i-a permis DALC1 obtinut la Institutul Francez.

 

   A patra problema

Din cele mentionate de catre dvs, se  pare ca depresia lui Mihaita (precum si starea sa psihologica proasta), generatoare de acte antisociale, ar fi organic legata de esecul sau scolar in Franta si lipsa lui de incredere in reusita sa profesionala, in viitorul lui.

Dar, asa cum v-am explicat deja si la intrevederea noastra din 12 august 2012, din fericire, in ciuda complexitatii sale, sistemul francez de invatamant superior este foarte „flexibil” in cadrul caruia poate fi pus in aplicare un dispozitiv de mobilitate, imposibil de realizat in cel romanesc.

Insa, asa cum bine stiti, concursurile de admitere in toate filierele invatamantului superior francez, au loc, intotdeauna, in primavara anului in curs si nu in vara, respectiv, in toamna anului, ca in Romania, mai putin fazale „complementare” ale acestora, in acele institutii in care raman locuri libere (neocupate) dupa ichiderea fazei „generale”.

Faptul ca nu m-ati contactat mai devreme, si el s-a reinscris in anul I, acum in preajma vacantei de Craciun, ar exista numai o singura alternativa, care dupa parerea mea ar putea fi exploatata cu succes.

Anumite universitati (sunt in posesia unei liste cu ele, pentru ca, cu cativa ani  in urma am ajutat un student intr-o problema foarte asemanatoare), organizeaza la sfarsitul anului si inceputul anului viitor (decembrie 2014-ianuarie 2015), un examen de admitere care se numeste „semestru decalat”!

Acest concurs este destinat studentilor care au esuat in Anul I (din Ciclul  de studii, fie in CPGE, fie in Licenta), in primul lor semestru sau doresc o reorientare scolara si profesionala, pentru ca nu fac fata programei de invatamant.

Acest dispozitiv de invatamant s-ar putea aplica si lui Mihaita, chiar daca repeta anul (pentru ca el este inscris in anul I) in felul urmator: (re)orientarea lui intr-un domeniu „conex” cu cel in care este inscris in L1, dar de scurta durata (prin „definitie”) cum ar fi BTS sau DUT.

In principiu Licenta (L) este prima treapta a invatamantului universitar de lunga durata si ea (exceptie facand  LP-Licenta profesionala) fara sa fie continuat cu Master, corespunde unui invatamant superior neterminat.

Din contra, atat BTS, cat si DUT (invatamant de scurta durata, Bac+2 ani de studii), amandoua ca si LP (invatamant de scurta durata, Bac+3 ani de studii) de altfel, sunt diplomante.

O diploma de BTS (sau DUT) are urmatoarele avantaje:

a)     Datorita faptului ca este de scurta durata, programa acesteia contine mult mai putine discipline, pe de o parte, si mult mai putin abstracte, pe de alta parte, ceea ce ar permite lui Mihaita (avand in vedere si experienta sa deja de un an in domeniu, chiar daca s-a soldat cu un esec!) sa se adapteze mai usor si sa poata faca fata la cursuri.

Cu atat mai mult cu cat in BTS (sau DUT), accentul se pune mai mult pe stagii in intreprindere, ceea ce il va familiariza si cu viata activa.

b)     Dupa obtinerea diplomei de BTS (sau DUT), cele mai solicitate diplome in Franta, este foarte usor sa-si gaseasca de lucru (in calitate de cadru mediu), iar daca are rezultate si doreste sa-si continue studiile, poate, fie sa faca acest lucru in LP (Licenta Profesionala), dupa care intra in viata activa, fie sa revina in vechiul sau sistem abandonat Licenta-Master (L-M) in anul III (L3).

c)      Desi, in principiu Sistemul de Grandes Ecoles nu este accesibil decat cu CPGE (Prepa), totusi exista doua concursuri ale acestor scoli (Passarelle I si Tremplin I), la care participa cateva scoli de mare valoare si care sunt accesibile si cu o diploma Bac +2/3 ani, adica cu L2-L3 (doi sau trei ani de licenta), BTS, DUT sau si cu LP (Licenta Profesionala, Bac+3 ani).

d)     In caz de esec, mai exista si a doua sansa, pentru concursurile Passarelle II si Tremplin II, accesibile cu diplome de Bac+4/5 ani de studii (adica M1-M2).

Avand in vedere cele mentionate mai sus, eu consider ca Mihaita nu are niciun motiv de disperare, pentru ca problema poate fi solutionata, in favoarea lui.

Si cred ca acest lucru ar fi trebuit sa faca, inca cu un an in urma, dupa ce a esuat in L1.

In principiu, in invatamatul universitar francez, avand in vedere „regula de aur”, trebuie evitat, repetarea primului an in aceasi institutie, pentru ca notele obtinute in anul esuat, vor figura intotdeauna in dosarul candidatului.

In schimb, in cazul reluarii studiilor intr-o alta institutie (similara), anul esuat in prima institutie nu va mai fi mentionat in diploma obitinuta in cadrul celei de a doua institutii.

Mai mult decat atat!

In cazul in care candidatul isi da seama ca nu face fata programei de invatamant din institutia admisa, el trebuie sa se reorienteze rapid, in cadrul unui „semestru decalat”, conceput cu acest scop sau in cazul cel mai rau, sa se retraga si sa-si „blocheze” anul (din diferite motive!) pentru a nu fi sanctionat cu note „catastrofice”, care sa-i figureze pe foaia matricola!

Daca veti trece pe la mine, la CUFR,  in cursul vacantei de Craciun, va voi explica totul cu cele mai mici detalii.

Vom concepe lui Mihaita un PP (Proiect Profesional) corespunzator (in urma unei evaluari scolare in in profilul sau) si veti vedea ca va reusi sa integreze un „semestru decalat”, ceea ce  vor imbunatatii lucrurile atat pe plan educativ cat si pe plan moral, psihic, etc.

 

A cincea problema

In cazul in care persista depresia si comunicarea cu el ramane in continuare dificila, nu trebuie lasate lucrurile sa se agraveze, pentru ca ele pot scapa de sub control.

Astfel, fie luati legatura cu Centrul Social-Educativ, caruia apartine institutia universitara in care acesta este inscris, pentru consultarea unui psiholog (eventual si a unui psihiatru) cu scopul urmarii unui tratament (eficace), fie il convingeti sa vina acasa in Romania si ne apucam de elaborarea noului sau PP, care oricum solicita atat timp cat si atentie sporita.

In acest caz m-as putea ocupa eu de el si n-ar fi exclus sa obtin si rezultate bune, ceea ce am reusit in repetate randuri si in mediul carceral, cu delincventi marginalizati (nu rareori de origina straina), putin integrati in Franta, aflati in esec scolar si ruptura cuasi-totala cu societatea, proveniti din marile cartiere defavorizate ale metropolelor franceze.

In plus, cum el se va retrage din L1 (pentru a integra un „semestru decalat”), nu mai are niciun rost frecventarea cursurilor in actuala institutie, care nu se vor finaliza si nici nu vor fi reluate in „semestrul decalat”.

Dar care, din contra,  i-ar permite recuperarea  anului universitar 2014-2015, care altfel, pare sa fie serios compromis!

 

A sasea problema

Consumurile de alcool sau de „iarba  al lui Mihaita” (pe care le considerati excesive), trebuie interpretate cu o oarecare precautie, pentru ca in special in mediul universitar, ele sunt practicate nu numai de catre studenti, dar si de catre profesori.

Insa, intre anumite limite, acestea sunt tolerate chiar de catre autoritatile politienesti si judiciare.

Trebuie sa facem o distinctie neta intre un adevarat „alcoolic” si „toxicoman” (dependent de alcool si stupefiante!) si un consumator „decent” de alcool sau/si de stupefiante (in limite normale!), care este independent de aceste droguri si al carui comportament este si el decent in societate!

In Franta, numai acele tipuri de cannabis sunt utilizate care contin mai putin de 0,2% THC (TetraHidrolCanabinol, rasina uleioasa, derivat benzo-piranic,  de tip canabinoidic - substanța activă principală din cannabis, întalnit în drogurile vegetate hasis si marihuana, izolat in 1964 de catre Raphael Mechoulam si Yechiel Gaoni de la Institutul Wizmann din Rehovot, Israel)  cum sunt: Beniko, Bialobrzeskie, Cannakomp, Carmagola, Chamaeleon, Cs, Delta Llosa, Delta 405, Dioica 88, Epsilon 68, Fasamo, Fedora 17, Félina 32, Félina 34, Férimon, Fibranova, Fibriko TC, Fibrimon 24, Finola, Futura 75, Juso 14, Kompolti hibrid TC, Kompolti, Lipko, Red Petiole Santhica 23, Santhica 27, Tiborszallasi, Uniko-B, Uso 31.

Legislatia franceza, desi interzice, productia, comercializarea si consumul stupefiantelor, simplul usaj, nu poate fi sanctionat decat cu amenda penala de maximum 3.750 € si maximum cu 1 an de inchisoare (art.3421-1 CSP-Codul de sanatate Publica).

Atentie insa, pentru ca nu rareori, un simplu consumator poate fi confundat cu un traficant, iar traficul, adica detinerea, transportul, oferta si achizitionarea lor poate fi sanctionata cu o amenda penala de maximum 7.500.000 € si pana la 10 ani de detemtie criminala. (art.222-37 CPF-Codul Penal Francez).

Conform unei legi din 23 ianuarie 2003 (Marilou) in Franta sunt posibile controale aleatoare (bazate pe suspiciuni/banuieli) si efectuarea de teste (obligatoriu in caz de accident corporal/mortal), care permite sanctionarea celui interpelat cu o amenda penala de maximum 4.500 € si cu maximum 2 ani de inchisoare, care in caz de cumul cu alcoolul poate ajunge la 9.000 € si 3 ani de inchisoare.

Din contra, pe  5 iunie 2013, Ministrul Sanatatii Marisol Touraine si Primul Ministru Jean-Marc Ayrault, semneaza un decret (D.2013-473), care autorizeaza vanzarea de medicamente care contin cannabis sau derivatele sale.

In ceea ce îi priveste pe tinerii franezi de 17-20 ani (printre care se aflasi baiatul dvs, Mihaita), cca 41,5% dintre ei, consuma canabis regulat.

Comparativ, cu alte tari europene, la aceasi varsta situatia este urmatoarea: cca 45% in Republica Cheha; cca 40% in Elvetia, Irlanda; cca 38% in Spania, Marea Britanie; cca 32%, in Belgia; cca 28% in Olanda, Slovenia, Slovacia, Italia, Germania; cca 23% in Danemarca, Austria, Estonia, Croatia, Rusia, Bulgaria, Ucraina; cca 18% in Polonia, Ungaria, Letonia; cca 15% in Portugalia, Islanda, Lituania; cca 11% in Finalanda, Norvrgia, Malta; cca 9% in Norvegia, Cipru si in sfarsit, cca 6% in Grecia, Romania, Turcia.

 

A saptea  problema

In privinta gasirii unui loc de munca adecvat (corespunzator), care sa-i permita sa-si gestioneze singur viata,  dupa parerea mea, pare a fi o utopie.

Din mai multe motive.

In primul rand, pentru ca in actuala sa situatie (de student esuat in L 1, care repeta anul, intr-o universitate de rangul 3, dupa opinia mea!), in ciuda faptului ca are un an de „experienta” in Franta, Mihaita se afla in aceasi situatie (fara niciun fel de experienta profesionala)  ca si studentii „programisti” romani (in jargonul angajatorilor!), care vin in Franta, in „schimb de experienta”, in cadrul programelor de colaboare (cu precadere Erasmus), fiind disperati sa-si gaseasca de lucru (stagii in intreprinderi), undeva, daca se poate legat chiar de competentele lor profesionale.

Numai ca ei, conform legislatiei franceze, ar trebui sa fie remunerati intre SMIC/SMIG (Salariul Minim Interprofesional de Crestere/Garantat: 1.445,8 €/luna) si Salariul mediu (2.511,6 €), avand in vedere faptul ca stagiile (studentesti)  in Franta sunt platite, insa competentele  lor profesionale (teoretice) acumulate in Romania, nu au absolut nimic de a face cu piata franceza de competente si gestionarea ei prin mecanismele pietii de desfacere  (datorita culturii si civilizatiei franceze, pe de o parte si sistemului social-politic si economic, pe de alta parte), foarte diferita de cea romaneasca.

Esta ca cum o firma romaneasca care se respecta ar lasa administrarea si gestionarea ei pe mana unui eminent student (din anii II sau III) „pechinez” (cu serioase dificultati in materie de intelegere si exprimare in limba romana), care vine in Romania sa-si continue studiile la ASE-ul bucurestean.

Si in plus, sa-i si dea si un salariu de caa 400 €/luna.

In al doilea rand, pentru ca i-ar trebui un permis de munca (Carte de Séjour), ceea ce nu poate fi eliberat in lipsa unui contract de munca (CDD-pe perioada determinata, cel putin si recomandabil CDI-pe perioada nedeterminata) care poate fi verificat si de catre autoritatile politienesti.

In al treilea rand, pentru ca, pentru gasirea unui loc de munca, este neaparat  nevoie de un domiciliu fix (pe care il are acum la CROUS, nu-l mai poate utiliza daca demisioneaza din L1), iar acest lucru nu este deloc usor.

Aici este vorba de un cerc vicios: vrei sa-ti gasesti un job, iti trebuie domiciliu, iar agentiile imobiliare nu-ti inchiriaza o locuinta, daca nu poti dovedi ca ai un venit sigur (de preferinta CDI), care este de cel putin 5 ori mai mare decat costul chiriei la Paris (si in regiunea urbana pariziana) si de 3 ori mai mare,  in provincie.

Din acest motiv, eu cred ca acest lucru ar trebui evitat, pentru ca ar facilita scaparea de sub control al baiatului, ceea ce la un moment dat ar putea deveni, chiar dramatic, in toata regula.

Conform statisticilor, un mare numar de studenti „independenti” (pe cont propriu), care au venit la studii in Franta (cu DELF/DALF), in special, pentru gratuitatea studiilor, respectiv, pentru prestatiile sociale deosebite platite de catre organismele CAF-Casa de Alocatii Familiale (bursa de studii, ajutor personalizat pentru locuinta, etc.), acordate oricarei student (care poate justifica acest lucru cu documente), i-a stimulat pe romani sa prefere sistemul educativ francez (in ciuda severitatii, dificultatii si greu accesibilitatii!) in loc de sistemul educativ anglo-saxon, care este mult mai moderat ca nivel si dificultate, dar este deosebit de scump (in medie, de ordinul a zeci de mii de euro/an).

Astfel, fara o motivatie deosebita, pentru cultura si civilizatia franceza, pentru valorile morale si sociale ale Frantei, ca stat de drept si simbol al democratiei, este foarte greu sa poti accepta „constrangerile” socio-umane (datorita culturii si educatiei romanesti, foarte diferite!), carora esti supus, constant, atat in institutiile de invatamant cat si in exteriorul acestora.

 

Nota

Va multumesc pentru urarile dvs, insa, din pacate, pagan ce sunt si fara frica lui Dumnezeu, avand in vedere si preocuparile mele, sunt ferm convins ca am mult mai putine sanse sa am tarana usoara, decat Mihaita, in privinta integrarii unui alt sistem educativ francez, cel de scurta durata,  mai suplu, mai pragmatic, mai lejer, care, in caz de o alta decizie a lui, ulterior,  îi va permite si revenirea in acesta pe care il abandoneaza sau de ce nu, chiar si integrarea, mai tarziu, al celui elitist al scolilor de inalte studii, „visul unei nopti de vara”!

 

Thomas CSINTA

Jurnalist de Investigatie

Atasat de Presa francez, Paris

Grupul de Presa al Politiei Capitalei (Bucuresti)

Organizatia pentru Apararea Drepturilor Omului (Natiunile Unite)

Redactor-Corespondent Ziarul Necenzurat

Director de Studii, CUFR Romania

http://cufr-romania.blogspot.ro/2013/09/thomas-csinta-cufr-consultanta.html

Articolul pe CUFR-Romania

http://cufr-romania.blogspot.ro/2014/11/stimate-domnule-profesor-ma-numesc.html

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2019