Iarna ameninţătoare se scurge , ziua este mai lungă cu mai mult de un ceas . Dar anotimpul geros  chiar morbid a devenit brusc floricol , acoperământul alb albăstrui îngheţat  a cedat în faţa verdelui care îşi face loc aducând viaţa. Ciclul se repetă de milioane de ani şi fiecare an are  22 februarie. Dar numai de câteva zeci de ani sau chiar precis patruzecişinouă în această zi sărbătorim  prieteni şi prietene ajunse la pârguit. Fiecare comunitate îşi are sărbătoriţii ei . Noi cenaclul scriitorilor din Baia Mare, noi ziariştii ce scriem şi de frumos , noi VERZII din Maramureş îl sărbătorim pe GELU DRAGOŞ. Dascăl ,dedicat şcolii din Lucăceşti, poet atent şi nerisipitor de sentimente ieftine, tată, soţ şi fiu recunoscător, noi cei care te cunoaştem şi te preţuim primeşte cele mai alese gânduri şi urări de sănătate !

Bunavestire

            De Blagoveştenie ieşim şi afumăm cu tămâie şi cu jar. Puném o cârpă pă jar şi afumam şi ne afumam şi pă noi ca să nu ne muşte gândacii. Şi ieu şi un ţângătău şi scutură să fugă gândacii. În dimineaţă bună ne afumăm şi pă noi, nu ieşâm din casă neafumate. Şi mérém şi aprindém o căpiţă. Şi afumam pângă  pomi prin grădină. (Groșii Țibleșului)

                Aceie-i mare sărbătoare, nu lucră nime' nimnic. Să ducea la mănăstire la Rohia mâncare de post. Care duce un ptic de mazăre, un ptic de fărină de mălai, să duce ceapă, care ce are. Şi făcem acolo mâncare. În ziua de Blagoveştenie să afumă de trei ori grajdu' şi vitele cu tămâie, că să nu-i muşte gândacii (şerpii). Tămâia şi jarul îi apără. Şi să lega grajdu cu lanţuri să treacă animalele păstă el pântru sănătate. Apoi să afumă în casă şi pă lângă casă şi să afumă oaminii pântru sănătate. (Groșii Țibleșului)

Primăria Municipiului București și Muzeul Naţional al Literaturii Române, în colaborare cu Biblioteca Academiei, Fundația Națională pentru Știință și Artă și Institutul Cultural Român, și având ca parteneri Facultatea de Arte a Universității Hyperion, Romfilatelia, Muzeul Municipiului București, Teatrul Național Radiofonic (Radio România) și Teatrul Metropolis, organizeazăColocviul internațional: DADA - REVERBERAŢII ÎN SECOLUL XX / DADA ECHOES IN THE 20th CENTURY / DADA - DES ECHOS DANS LE XXe SIECLE, dedicat centenarului mişcării Dada, eveniment care va avea loc la București, în zilele de vineri, 26 februarie și sâmbătă, 27 februarie 2016, în Amfiteatrul I. H. Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române (Calea Victoriei 125, București).
Printre temele ce urmează a fi dezbătute în cadrul celor două zile figurează: Dada (1916-1922), aspecte istorice (Tristan Tzara şi poemele sale româneşti; Hugo Ball, dadaist; artişti români la „Cabaretul Voltaire" din Zurich; Dada la Paris, etc.);

Teatrul Municipal Baia Mare anunță cu bucurie că a patra premieră din stagiunea 2015/2016, va avea loc sâmbătă 20 februarie, ora 19.00. Este vorba de spectacolul ”Columbinus”, în regia lui Horia Suru, scenografia fiind semnată de Cristian Marin, iar coregrafia de Sophie Duncan.
   
”Dezbaterea e una continuă, fără a se putea găsi explicații raționale asupra a ceea ce a generat masacrul. Colegii lor construiesc pledoarii, cu flashbackuri care descriu starea  de spirit a celor doi: fluctuantă și depresivă. Privirile în gros-planuri scrutează psihologia asasinilor. Eric și Dylan mizează pe faptul că se va vorbi despre ei mult timp după comiterea faptelor lor reprobabile: declanșarea focului asupra colegilor lor. Ei nu încetează să-și construiască o identitate de slujitori ai Răului.

Situaţia internaţională era nesigură după Primul Război Mondial. Aliaţii învingători şi statele independente din Europa Centrală şi de Est au încercat să se asigure că o nouă agresiune germană nu va mai avea loc.
La 16 februarie 1923 la Geneva s-au pus bazele noului pact al Micii Înţelegeri, prin care cele trei ţări membre (România, Cehoslovacia şi Iugoslavia) aveau o bază organizatorică solidă, prin unificarea politicii lor generale.
În noua organizare, Mica Înţelegere devenea o forţă de care trebuia să se ţină seama în Europa, alianţa acţionând mereu pentru menţinerea statu–quo–ului teritorial în spiritul tratatelor de la Versailles.

La 15 februrie 1564 s-a născut Galileo Galilei, matematician, astronom, fizician renascentist.
Galileo a scăpat in extremis de arderea pe rug, însă a fost condamnat la inchisoare la domiciliu pana la finele vieţii, pentru obrăznicia de a prezenta realităţile sistemului heliocentric. Galileo a fost reabilitat de abia la 31 octombrie 1992, la aproape 350 de ani de la moartea sa, de către Papa Ioan Paul al II-lea.
Galileo şi-a dedicat o mare parte a vieţii studierii astrelor şi dezvoltării instrumentelor menite să faciliteze observaţiile astronomice. Dincolo de descoperirile sale, revoluţionare la acea vreme, acesta a plătit şi un tribut personal: pierderea vederii.

Luni, 15 februarie, la Biblioteca Județeană “Petre Dulfu” din Baia Mare, a avut loc lansarea volumului I (din paleolitic până în 1918) al cărții “File de cronică. Ținuturile Chioar, Codru, Lăpuș, Maramureș”, ai cărei autori sunt Laura Temian, Lazăr Temian, Valentin Băințan, Zamfir Dragomir și Laviniu Ardelean, iar coordonator științific este prof. dr. Teodor Ardelean. Dintre coautori, trei mai sunt în viață și au participat la eveniment: Laura Temian, fost director și fost director adjunct al bibliotecii, soțul ei, Lazăr Temian, și bibliotecarul Laviniu Ardelean, fiul dr. Teodor Ardelean, directorul actual al bibliotecii și moderatorul evenimentului. A fost, de asemenea, prezentă prozatoarea și traducătoarea Tatiana Dragomir, fiica lui Zamfir Dragomir.

Filmul "Ilegitim", în regia lui Adrian Sitaru, are în aceste zile premiera mondială la cea de-a 66-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin, unde pelicula a fost selectată în cadrul secţiunii Berlinale Forum.
"Ilegitim" spune povestea a doi fraţi - interpretaţi de Alina Grigore şi Robi Urs - şi iubirea lor ilegitimă, a unui tată medic (jucat de Adrian Titieni) şi a mai multor denunţuri. O familie în care limita dintre moral şi legal nu a existat niciodată. Nici măcar în cazul unui avort.
Din distribuţie mai fac parte Bogdan Albulescu şi actori neprofesionişti din cadrul şcolii de actorie InLight - Cristina Olteanu, Miruna Dumitrescu, Liviu Vizitiu, Mihaela Perianu.
Într-un interviu oferit înainte de începerea festivalului, Adrian Sitaru a declarat că fimul lui atinge probleme ce ţin de moralitate, dar atinge şi probleme de legalitate, legitimitate.

Tabloul "The Sunflowers in 1937", al pictorului Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti, a fost vândut pentru 3.117.000 de lire sterline (4.030.918 euro), la o licitaţie organizată de casa Sotheby's, miercuri seară, la Londra, potrivit site-ului sothebys.com.
Vânzarea tabloului "The Sunflowers in 1937" reprezintă un nou record personal pentru Adrian Ghenie. Precedentul record al artistului român a fost înregistrat în iulie 2014, când lucrarea sa "The Fake Rothko" a fost vândută cu 1,77 milioane de euro, tot la o licitaţie organizată de Sotheby's, la Londra.
Estimat la o sumă cuprinsă între 500.000 şi 770.000 de euro, "The Sunflowers in 1937" este un ulei pe pânză, realizat de Adrian Ghenie în anul 2014.

Din „Pârâul izvoarelor”, o apă cristalină, mai puţină vara şi în timpuri secetoase, curge dinspre dealuri spre Bârsău răcorind cu unda sa spaţiul dintre cele două coline aproape sterpe ale dealurilor mărginaşe. Aici, cu multe secole înainte s-a înfiripat aşezarea omenească  ce poartă azi numele de CURTUIUŞU MARE, sat aparţinător comunei Valea Chioarului din  judeţul Maramureş. Râuleţul ce-l străbate  nu are nume distimct, se numeşte simplu: „Valea” şi dă satului o fizionomie îngustă şi prelungă, fizionomie caracteristică aşezărilor situate de-a lungul văilor. Văzut din avion, satul pare un şarpe uriaş.
         Dealurile sterpe, pe suprafeţe întinse, erau altădată împădurite. În forma lor golaşă dau un aspect auster şi sărăcăcios peisajului local.