Invenţia purta numele de “Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală”
Una dintre personalităţile ştiinţei româneşti de mai puţin largă notorietate, dar de indubitabilă valoare pe multiple planuri este Petrache Poenaru (1799-1875). Personalitate de o rară predilecţie pentru varii domenii, Petrache Poenaru este prezentat în lucrări enciclopedice drept „inventator, strălucit pedagog, ctitor al şcolii româneşti, luptător pentru dreptate socială şi naţională”.
A făcut studii la Craiova, Bucureşti, Viena, Paris. Participă la revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu. A fost profesor de fizică şi matematică la Colegiul Sf. Sava, unde funcţionează apoi şi ca director. Între anii 1833 şi 1847 este inspector şi director general al şcolilor din Ţara Românească.

Uniunea artistilor plastici Baia Mare va invita marti 12 jan ora 18:00 - Galeria de arta BM la vernisajul expozitiei ''Body & Soul '' a artistului plasti Covaci Paul
Cuvant in deschidere va avea prof.univ.dr. Kovacs Bertalan.
"expozitia prezenta inceraca sa investigheze cu mijloacele specifice artei plastice( sculptura ,pictura si colaj) atat corpul uman in originalitatea ,frumusetea si unicitatea lui cat si dimensiunile sufletesti  care tin de el..angoase si straturi ale subconstientului intr-o perioada si societate mereu in schimbare"

Va asteptam cu drag!

Richard Clayderman prezintă „Balade pour elle”, o producţie dedicată Zilei Internaţionale a Femeii, pe 9 martie 2016, la Sala Palatului din Bucureşti. „Balade pour elle” este o producţie grandioasă, completată de decoruri impresionante şi efecte de lumini care transpun publicul într-un univers al tandreţei. Mai mult decât atât, invitat special la acest eveniment va fi naistul Gheorghe Zamfir.
Charles Aznavour, supranumit Frank Sinatra al Franţei, concertează şi el în ţara noastră, pentru prima dată, la 91 de ani. Evenimentul are loc pe 20 februarie, la Romexpo, București.
Lara Fabian revine în România în luna aprilie, pentru două concerte, la Cluj şi la Bucureşti, pe 20, respectiv 22 aprilie. Concertele fac parte din turneul „Un Soir Autour Du Monde”, ce va promova cel mai recent album, „Ma vie dans la tienne”.

Deoarece orice lucru, oricât ar fi el de neînsemnat, are în natură o istorie (un trecut în decursul căruia a luat fiinţă şi s-a dezvoltat până la forma pe care omul i-o cunoaşte sau caută să i-o cunoască), adepţii concepţiei evoluţioniste susţin că în natură nu există începuturi absolute! Cu esenţiala completare creaţionistă că de la această regulă a limitelor umane se abate Absolutul şi tot ce a creat El (văzutele şi nevăzutele) în cele şase zile ale plămădirii fiinţării infinit diversificată spaţio-temporal şi dincolo de aceste coordonate, mult prea subtile pentru ca mintea omului să le poată descifra vreodată...

Poate că unii vor spune că lichelismul este termenul cel mai potrivit pentru ilustrarea stării de (ne)spirit a societăţii noastre. Mă rog, fiecare cu gusturile sale. Important este să vedem gunoiul (în ultimul timp nici măcar vârât sub preşul aparenţei democratice) şi să nu trecem pe lângă el ca şi cum n-ar fi.
    De ce jigodism? Pentru că termenul are capacitatea să sugereze deodată înmulţirea alarmantă a feluritelor jigodii postdecembriste (de la cotei până la marii dulăi) şi spurcata boală de care toţi aceştia sunt la ţanc loviţi – aceea că încep să le curgă balele cu mult înainte de-a vedea ciolanul din afişele electorale. După care se încaieră, adică se luptă pe viaţă şi pe moarte pentru şefia haitei din care fac parte.

A văzut lumina tiparului nr. 3/2015 din revista de cultură ECREATOR - „Cenaclul de la Satulung” – Editura „Grinta” Cluj Napoca, 430 pagini, format carte, director revistă Ioan Romeo Roşiianu, redactor şef Marian Ilea, secretar general de redacţie Nicolae Scheianu Păuna. Această lucrare literară importantă se datorează faptului că primarul Bujorel Mureşan, doamna secretar Stănica Prisăcariu, Consiliul Local şi Mihai Zmicală, directorul Centrului cultural „Spiridon Buciuman” au înţeles să sprijine faptic cultura acestui loc plin de istorie şi spiritualitate, să dea un „act de identitate” Cenaclului literar „Petre Dulfu” din Satulung, cenaclu reînfiinţat în 8 octombrie 2011, preşedinte Gelu Dragoş.

    Inițial aș fi dorit să scriu cîteva date actualizate din enciclopedia unui oraș care a fost capitală culturală europeană, în urmă cu cîțiva ani, uneori nu scrii ceea ce dorești, ci scrii ceea ce-ți vine de la inimă. Sibiul a mai fost și capitală a ortodoxismului, pînă nu demult, apoi, în timpul Diktatului de la Viena, aici s-a adăpostit Universitatea clujeană,  aici s-a format Cercul literar de la Sibiu, abia acum studiat la adevărata sa valoare prin lucrări de doctorat ori studii universitare. Lucian Blaga a trecut pe aici, pe unde calc eu acum, noaptea, pe lîngă cetate. Aproape a locuit Constantin Noica, la  Păltiniș, de vreo șase ani se tipărește, pe lîngă  revistele Euphorion și Astra,  revista Cenaclul de la Păltiniș.

Interviu cu sculptorul Dr. Ioan Marchiș, realizat în atelierul său din Ocoliș

-Aici, în atelierul tău de la Ocoliș, te-am văzut, adeseori modelând în lut, în ghips, dar niciodată cioplind un lemn. La ce lucrezi acum, domnule Marchiș?

-Acest trunchi de nuc bătrân de aproape 200 de ani are peste 2 metri înălțime   și cântărește peste o tonă. Lucrarea pe care o fac se intitulează Fata din nuc, pentru că va fi o zeiță, o zână  ca  în basmul lui Dimitrie Anghel, Fata din dafin.

1    Introducere. Scurtă prezentare.

În judeţul Maramureş sunt înscrise pe Lista Monumentelor Istorice 93 de biserici de lemn. În anul 1999, opt dintre ele au fost alese ca fiind cele mai reprezentative, căci prin vechimea lor, poziţie şi mediu, stil arhitectonic, tehnică de construcţie, pictură interioară şi stare de conservare, ele pot defini bisericile de lemn din Maramureş ca un ansamblu arhitectural de valoare universală excepţională. Sunt exemple ale unui tip de construcţie conturat în secolul al XVII-lea, fruct al creaţiei colective, de cele mai multe ori anonime, dar având un geniu creator indiscutabil.

IANUARIE

10 ianuarie, Sala de spectacole a Centrului Cultural Sighetu Marmaţiei

Festivalul obiceiurilor şi datinilor de iarnă - calendarul pe stil vechi

Organizează:Consiliul Judeţean Maramureş, Consiliul şi Primăria municipiului Sighetu Marmaţiei, U.U.R. filiala Maramureş,

15 ianuarie, Sala de spectacole a Centrului Cultural Sighetu Marmaţiei

Ziua Culturii Naţionale

Maramureșul păstrător al valorilor culturii naționale.

- Prezentare de proiecții privind cultura materială din Maramureș

- Costume populare din subzonele etnografice din Maramureș

- Recital prezentat de tineri interpreți ai cântecului popular