Sfântul Haralambie
    
    Ducem în 10 februarie fărină la beserică şi o sfinţăşte popa şi dăm la animale tăt anu'. Dacă i să ia laptele la vacă sau dacă să  strâcă şi câte şi mai  câte şi dacă ai fărină, mai tomeşti. Se pune o potcoavă sub prag sau  în foc în fiteu şi zâce că nu-ţi poate lua laptele; sau bagi la uşa grajdului o potcoavă şi nu-ţi mai poate lua nime laptele cu vrăji.  Mai pun usturoi la uşa grajdului şi la fereastră. Că zâce că nu-i place la diavol şi să departă. (Lăpuș)
    Femeia de Sf. Haralambie ducea făină la beserică şi ducea la grajd să nu li să ia laptele la oi păstă vară, să nu fie betege, aşă să zice, că-i fărină sfinţâtă. Făina ceie să dăde aşe tri zâle dup-olaltă. (Cupșeni)

 Centrul Cultural Sighetu Marmației, Cenaclul literar, organizează  în ziua de 10 februarie, ora 13,00, în sala 5 de la Palatul Cultural,  simpozionul cu tema         
 “Personalităţi maramureşene - contribuții la viața culturală a Maramureșului istoric. Mihai Dăncuș, Gheorghe Mihai Bârlea și Vasile Bârlea- la ceas aniversar”.  
Simpozionul se înscrie în suita manifestărilor dedicate personalităților culturale din Sighetu Marmației în anul în care se aniversează 690 de ani de la atestarea documentară a orașului.
Profesorul doctor etnolog Mihai Dăncuş a desfășurat o activitatea profesională excepţională cuprinzând colecţionarea a mii de obiecte muzeale, multe de patrimoniu naţional şi peste 100 de unităţi arhitectonice pentru muzeul în aer liber de la Sighetu Marmaţiei,

Roşiianu  Ioan Romeo a produs şi a publicat o galerie cu poeme şi poeţi contemporani,  în volumul PICTORII CUVINTELOR (Editura TIPO MOLDOVA, colecţia Opera Omnia,Publicistică şi eseu contemporan, 2015). Acest  vernisaj  de comentarii merge pe urma autorului   cu selecţii din  volum.   Un volum avertizor, un volum aplicat la texte şi la autori, cu măsură, cu bun gust şi cu intenţie discret formativă. Spunem “ avertizor” pentru că  trăim indiscutabil,  într-un sezon poetic în care riscăm să fim asediaţi din  interior, de impostură şi de grafomanie.  Un sezon poetic care se măsoară  deja în câteva decenii . Toată lumea scrie , lansările de carte se lasă cu ospeţe asezonate cu ditirambi pentru ofertantul poetic şi culinar . La cenacluri, găşcuţele  domină autoritar şi strict personalizat.

Domnia sa, dr. Mihai Ganea, vicepreşedintele Ligii Scriitorilor pe ţară, ne-a făcut surpriza și cu citirea unor secvențe de autor, din recenta carte: "Șarpele alb" Între musafiri este și domnul Romeo Roșianu și de la Satu Mare au sosit domnii Andreica Ioan și domnul Marian Chiorean. Avem o  altă aspirantă la Cenaclul nostru, este vorba despre doamna dr. Adela Luminița Prodan - medic psiholog și economist, care pentru asistență își face un scurt curriculum vitae verbal.
      Președinta Cenaclului Filialei, doamna profesoară Carmena Băințan, ne spune un cuvânt de bun venit celor prezenți la această ședință, adică doamnelor Julieta Strâmbu, Aurelia Velea, Toma G. Rocneanu, Aurelia Oancă, Olimpia Mureșan, Ioan Morar Meteş Chelințeanu, dr. Mihai Ganea,  Ioan Lazăr,  Mia Focze, Marian Chiorean, Ioan Hada, Ioan Andreica, Ioan Profeanu, profesoara Irina Uță şi inspectorul şcolar Dragomir Ignat.

Pentru un poet dedat experienţelor lirice  riscante cel puţin, am comentat recent o carte a lui Ioan Romeo Roşiianu, în care am detetctat o înclinaţie aproape patologică spre înnoirea expresiei poetice personale, a reveni la exerciţiul critic practicat în urmă cu decenii, este un nou pariu cu sine şi cu cititorii pe care îi ia părtaşi la inciziile pe text . După mărturisirea autorului, titlul volumului „Pictorii cuvintelor”, publicat în 2015, la Editura Tipo Moldova, în colecţia Opera Omnia,  i-a fost sugerat la o întâlnire spontană pe terasa Muzeului Literaturii Române din Bucureşti de către regretatul critic şi istoric literar, cu rădăcini familiale în Maramureş, Laurenţiu Ulici, pe atunci preşedintele Uniunii Scriitorilor din România. De fapt, Laurenţiu Ulici încerca să-i convingă la respectiva întâlnire pe cei prezenţi pe terasă, că autorul nu este propriuzis un critic literar, ci un „pictor al cuvintelor” care încearcă să devoaleze în cărţile citite sensuri pe care autorii nici măcar nu le bănuiau.

Ioan Romeo Roşiianu este poate cel mai lucid literat  din Maramureş care distinge între urgenţa jurnalismului, ca răsfrângere a datoriei civice( jurnalism care aduce costuri neînchipuite pentru condeiele independente ) şi starea de graţie a sensibilităţii artistice a unui poet . Din nefericire, în cazul volumului căruia ne străduim să-i facem cuvenita prezentare,  cu regretul că necunoaşterea limbii germane, recunoaştem că este imposibil accesul la tălmăcirea textului semnată de Renate Muller. Luăm act în exclusivitate de versiunea originală în limba română a ediţiei bilingve. Poemele fiinţei- Wesensgedichte ( Editura Amanda Edit, Bucureşti 2015 ),  dezvăluie un poet al iubirii,  iubirea  care potenţează cunoaşterea de sine şi puterea de a fi, de a dăinui, în doi. Poemul din vara aceasta se va naşte înspre seară , iubito/{…}, noi vom fi singuri ca lupii la liziera tăcerii( Poemul din vara acesta, iubito) 

Centrul Cultural- Biblioteca municipală “Laurențiu Ulici” organizează joi 4 februarie 2016 de la ora 12,00,  ediția a II-a a Concursului de lectură cu genericul “BĂTĂLIA CĂRŢILOR“. Evenimentul va avea loc în sălile 5/7, etajul I, la Palatul Cultural Sighetu Marmației.
Scopul concursului este de a stimula lectura în rândul copiilor şi adolescenţilor, de a promova cărţile de valoare destinate acestei categorii de vârstă și de a atrage un număr cât mai mare de cititori la Biblioteca municipală “Laurențíu Ulici”
În concurs vor participa  copii cu vârste cuprinse între 11-14 ani și adolescenţi cu vârste cuprinse între 15-18 ani.

Este 30 ianuarie 2016. Cuvântul de bun venit e adresat de doamna președintă a cenaclului ing. Florica Bud, membrilor Asociației Scriitorilor cu urări de bine, sănătate și multe succese în anul care de abia a sosit.
    Se fac câteva anunțuri, privitoare la cererea doamnei Terezia Bolchiș Tătaru care dorește să facă o istorie a municipiului Baia Mare, prin scrierile oamenilor de litere băimăreni, unde și cum vor fi trimise aceste materiale.
    Apoi mare bucurie pe fiecare, a sosit domnul prof. Dan Achim, directorul editurii “Gutinul”, unde s-a tipărit ultimul volum al Cenaclului, este vorba de cartea "Paşi împreună", o antologie literară unde sunt cuprinși 25 de autori care frecventează cenaclul nostru din Maramureș.

Prezentare generală

Oraşul Sighetul Marmaţiei (numit în trecut şi Sighetul Maramureşului) este atestat documentar în anul 1326 şi ca oraş în anul 1352. Capitală de peste şase veacuri a Maramureşului istoric, oraşul Sighet are urme de vieţuire umană din paleoliticul superior (10.000 î.Cr.), neolitic, epoca bronzului şi epoca fierului; aşezarea de pe dealul Solovan din perioada dacică ne dă dreptul a afirma că teritoriul oraşului a fost locuit permanent de comunităţi umane din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. Aşezat la confluenţă de ape şi văi, oraşul Sighet a polarizat economic şi comercial zona Maramureşului. Cetatea de pe Solovan, de la începutul epocii fierului, una din cele mai mari aşezări fortificate din România, a fost supusă atacurilor în contextul exploatării metalelor din munţii Maramureşului. Numeroase urme ale dacilor liberi din zonă (Onceşti ,Călineşti) şi descoperirile arheologice din feudalismul timpuriu certifică arheologic perimetrul oraşului ca vatră de existenţă a strămoşilor noştri daco romani şi apoi români.

(I - POEZIA)
Este/a  fost  Vineri, 15  ianuarie. Am  rămas  tineri, din  sute  de  ani/cârlani  care  ne  apasă  pe  umeri. Nici  nu  ne  pasă!
Am  străbătut  drum/dromos, lung/prelung  până  la  Satulung. Acolo  se  sărbătorea ”Ziua  Culturii  Române”. Cu  invitați  neevitați  din  lumea  de  azi, de  ieri, de  mâine. Cine  îi  va  mai  ști?
Erau  acolo  Tedy  Ardelean, sălăjanul  de  la  Moigrad/Mărgradul  din  corindele  foarte  mândre: ”La  curtea  Mărgradului, Lilion/ Paște-și  murgu  Iancului, Lilion/ Murgu-și  paște  și  rântează, Lilion/ Iancu  doarme  și  visează, Lilion./ Și  visează  că  se-însoară/ Și-și  ie  o  fată  fecioară/ Floare  dalbă  lui  Ion./ Da  pe  fată  cum  o  cheamă? Lilion/ Mărie  de  bună  samă, Floare  dalbă  lui  Ion”.
Cum  să  nu  te  bucuri  de  cartea ”Cenaclul  de  la  Satulung” ( al  treilea  volum  eCreator  de  416  pagini!), realizată  de  eCreator, prin  Ioan  Romeo  Roșiianu, împreună  cu  un  colectiv  redacțional  de  invidiat: acolo  se  curprind, cu  mici  cu  mari/mai  afirmați/deformați  întru  poezie.